Magazin, ianuarie-iunie 2013 (Anul 56, nr. 1-26)

2013-01-10 / nr. 1-2

In urmă cu 1,5 milioane de ani, stră­moșii omului consumau carne și nu doar vegetale. O concluzie emisă de o echipa de cercetători americani și francezi care s-au bazat pe studiul fragmentelor unui craniu de copil din acea vreme, desco­perit recent în Tanzania. Acesta prezenta o patologie osoasă asociata unei carențe în viitamina B12, o vitamina prezentă mai ales în carne. Leziunile, ase­mănătoare­­ cu cele observate pe alte schelete din Neolitic, N­cfFf“­ sunt cauzate de efectele anemiei. Faptul că osemintele hominizilor din acea vreme descoperite în diverse situri nu prezentau, în general, aceasta afecțiune, i-a determinat pe cer­cetători — prin deducție — să emită ipote­za conform căreia acești strămoși înde­părtați au deprins obiceiul de a consuma carne, organismul lor devenind depen­dent de proteine animale. Nr. 1-2 (2875) din 10 ianuarie 2013 SpECIEl CDlul Cimo El Șterli Hominizi carnivori­ ustralia și Regatul Unit și-au aruncat mănușa în perspectiva unei con­fruntări sportive „agre­sive”, în care nimeni nu va fi rănit, teoretic, singura victimă fiind... aerul, care va fi spintecat de bolizi care vor rula cu o viteză de 1,5 ori mai mare decât cea a sunetului. Să precizăm însă lucrurile. O societate australiană a realizat, aproape integral, prototipul unui ve­hicul denumit Aussie Invader 51, de 200.000 cai-putere, propulsat de un motor de rachetă, utilizând carburant pe bază de oxigen lichid și biokero­­sen care va permite veh­iculului să atingă viteza de 1610 km/h în 20 de secunde. Pentru a atinge această performanță, carlinga aparatului a fost blindată pentru a suporta cele 12 tone de presiune ale aerului pe centi­metru pătrat. La această viteză, apa­ratul ar putea să decoleze, lucru care nu se va întâmpla având în vedere faptul că nu are o bază plată și că forma aero­dinamică a fost concepută în așa fel încât să nu se ri­dice de pe sol. Proiectul Marii Britanii - vehiculul Bloodhound SSC, succesorul lui Thrust SSC, va fi dotat cu un re­actor de avion de vânătoare, pentru demarare, și un motor de rachetă care va asigura viteza maximă. Primele teste pe teren vor fi efectuate de brita­nici în 2013, iar în 2014, de australieni. Indiferent cine va fi câștigătorul, atin­gerea vitezei scontate (aproximate) va fi un eveniment răsunător. Mașini-rachetă A Megalițt sub fascicule laser Istoria arheologiei va fi modificata după ce monumentele, arte­­factele etc. vor fi rein­vestigate cu instrumente științifice hi-tech. Multe dintre ele ascund detalii care nu au fost observate de specialiști din diverse domenii. Ansamblul megalitic preistoric din Stonehenge, de pildă, are un potențial important de mistere, dar, ceea ce a fost de spus despre el, s-a spus. Până în urmă cu o lună când o echipă de cercetători din Regatul Unit a recurs la noi investigații utilizând un laser cu baleiaj proiectat asupra megaliților. Surprizele investiga­ției au fost uriașe: 72 de gravuri rupestre necunoscute, care se adaugă la cele 47 vi­zibile, au fost identi­ficate. Este vorba de imagini reprezentând topoare realizate cu un pigment negru, între anii 1800 și 1500 î.Ch., în epoca de bronz, imagini re­date de un soft reali­zat special pentru acest tip de investigație. Specialiștii consi­deră că această nouă „galerie de artă”re­prezintă cea mai importantă „colecție de gravuri preistorice din sudul Angliei”. Care e semnificația acestor figuri? Nu au nici o legătură cu semnificația megaliților ridicați probabil pentru a măsura tiim P și a se observa ciclurile solare, armele fiind asociate puterii celor care le dețineau. O teorie valabilă, în opinia specialiștilor, și în cazul pumnalelor pictate sau gravate în epoca de bronz în diverse situri. Cea mai veche fosilă de țestoasă din lume Legăturile noastre cu timpurile imemoriale, dincolo de 200 milioane de de ani, au continuat, nealterate, și pe calea perpetuării unor viețuitoare, cum ar fi, de pildă, broaștele țestoa­se. Câțiva cercetători de la Institutul de paleontologie din Varșovia au avut șansa să descopere într-un sol argilos din apropiere de Cracovia, o carapace de țestoasă, vertebre ale gâ­tului și ale cozii, aflate într-o exce­lentă stare de conservare. Pe ba­za polem­­iilor din fosile au reușit să afle vârsta animalu­lui: 215 milioane A In Delfini-soldați anii ’60, specialiștii din Statele Unite au antrenat delfini și lei de mare în cadrul misiunii „Mamife­re marine” pentru a depista în mare mine și scafandri inamici, pentru a repera mine și pen­tru a testa echipa­mente folosite în exercițiile marinei ,militarei o practică folosită și azi (pen­tru a ajunge la per­­forman­țele scon­tate, aceste animale aut­­­im Wie de 7 ani de dre­saj). începând cu anul 2017, delfinii vor fi re­formați, ștacheta fiind predată roboților. Marina americană a ținut secret acest pro­gram, până în anii 1990. In prezent, în program sunt incluși 75 de delfini și 35 de lei de mare. în 2002 au existat informa­ții secrete, potrivit căro­ra teroriști din al Qaida se pregăteau să atace navele americane folo­­sindu-se de scufundă­­tori­ kamikaze. A fost unul dintre momentele în care delfinii și leii de mare au acționat eficace pentru siguranța Statelor Unite; în caz de conflict, aceste animale sunt tran­sportate, pentru a-și în­deplini misiunea, oriun­de în lume cu avionul. Cel mai important exem­plu din ultimii ani îl con­stituie operațiunile del­finilor care au fost duși în Irak, pentru a depista mine în Golful Persic. Unii dintre acești „vete­rani” ai războiului din Irak s-au întors acasă pentru a prelua o nouă misiune: supravegherea submari­nelor nucleare în bazele diverse porturi: Bre­merton, Groton etc. Mușchi artificiali O echipă de chimiști francezi de la Universitatea Strasbourg din Paris a conceput un sis­tem sofisticat de fi­bre musculare des­tinat unor tipuri de roboti. Este vorba de primul de acest gen realizat în lume, pornindu-se de la utilizarea unei mo­lecule (roxataxan) capabilă să se con­tracteze și să se relaxeze. Rotaxanul este constituit din două substanțe: în func­ție de modul în care sunt legate, mole­cula adoptă strate­gia de contractare sau de destindere, amplitudinea miș­cării fiind de or­dinul nanometrului. Cercetătorii au reușit să asambleze 3000 de molecule, puse cap la cap, obținând un filament lung de 10 micrometri (0,01 milimetri) în care toate moleculele a­­cestui polimer se contractă și se dila­tă în același timp. Acest fenomen este posibil prin variația nivelului acidității soluției în care este introdus filamentul. Experimentul s­­a înscris însă într-o primă etapă. Urmă­toarea va viza asamblarea mai multor fi­lamente pen­tru a forma un „pachet” de nanomușchi care să adopte același com­portament si­multan. Dincolo de robotică, se prefi­gurează și posibili­tatea înlocuirii muș­chilor afectați în ca­zul unor maladii sau traumatisme. ■ Шн [UNK]ИИ I I Я [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]Я [UNK] О Culorile aurului ■. Câțiva fizicieni de la­­ Universitatea Southampton din Marea­­­ Britanie au demonstrat ,­­ faptul că eterna culoare a ■ prețiosului metal poate­­ deveni efemeră, dobândind un larg spectru cromatic, particularitate, au gravat pe suprafața metalului minuscule motive regulate care au modificat modul în care acesta reflectă lumina: în funcție de mărimea și distanța dintre ele, culoarea se schimbă. O perspectivă deschisă pentru bijuterii multicolore. Mega eoliene Cu o anvergură de 154 de metri și 6 MW putere, cele două mega *­ dispozitive care au fost testate recent în marginea orașului Osterild, Danemarca (producător: Siemens Energy) și care vor fi instalate în largul mării, își vor impune supremația în rândul eolienelor; în curând, de alte două eoliene vor beneficia englezii care au mai solicitat pentru anii următori un număr de 300, urmând să fie instalate în largul coastelor. Această cursă a gigantismului este motivată de marea­­ putere a mega­nolienelor și de faptul că acestea presupun un efort mai mic de întreținere în raport cu cele de dimensiuni mai mici întrucât sunt dotate cu un rotor fără angrenaje. Electricitatea rezultată din exploatarea unui dispozitiv poate asigura consumul energetic pentru 6000 de locuințe. ДД |—--­ Pagină realizată de DORIN MĂRAN

Next