Magazin, iulie-decembrie 2019 (Anul 62, nr. 27-52)

2019-07-04 / nr. 27

-------------------------------------------------------------------------------- Nr. 27 (3208) din 4 iulie 2019 2 <и»ада [UNK] [UNK]1 Aurul lichid al Terrei Apa dulce constituie, fără doar și poate, cea mai prețioasă resursă a planetei noastre, neputând f egalată nici de aur, nici de diamante, nici măcar de petrolul pentru care se inventează și se poartă războaie nimicitoare. iindcă fără aur și cis­terne cu țiței putem trăi, dar fără apă am pieri cu toții, fără sâ mai fie nevoie de ar­me și ură. Din păcate însă există oameni pe Pământ care mor toc­mai din lipsa apei potabile, „a­­mănunt” care nu pare a-i afecta pe mai-marii stăpânitori ai pla­netei, cei ce ar putea realmente sâ salveze omenirea de la ex­tincție. Iar acei săraci însetați simt în seco­lul 21 la fel ca neferi­ciții aruncați în tem­nițele medievale, fără hrană și apă, având la vedere dincolo de gratii un ulcior cu apă și un torționar care sor­bea zgomotos licoarea vieții. Iată câteva posibile argu­mente în sprijinul afirmațiilor de mai sus! ♦ O treime din cele 35 mili­oane de kmi de apă dulce se află sub pământ, peste 30.000 km1 din acestea fiind ascunse sub imensul deșert Sahara, dar considerate „fosile”. ♦ E nevoie de 3 dulce pentru fabricarea unei căni de așa-numită apă pu­­rifiantă. Este ceea ce se cheamă „apă virtuală”, necesară produ­cerii alimentelor, obiectelor ves­timentare, mobilierului. Măcar cu titlu informativ, iubitorii de ape colorate și pline de chimi­cale, pot afla că pentru produce­rea unui litru de Coca-Cola se utilizează circa 1,22 litri de apă potabilă. ♦ In SUA, fiecărui locuitor îi revin în medie 250 l de apă pe zi. în Africa Subsaharia­­na, cantitatea se reduce la 10-20 litri. Se estimează că mai puțin de 60 de țări de pe glob benefi­ciază de 60% din resursele de apă dulce, iar potrivit ONU pes­te 2,4 miliarde de oameni nu au acces la aceasta! . Apa acoperă 70% din su­prafața terestră. Reducerea drastică a rezervelor freatice e cauzată și de intensificarea uria­șă a ploilor abundente de tip tro­pical, care alimentează prepon­derent apele curgătoare de su­prafață, în detrimentul celor subterane. Æ In bucătărie Ani în șir bucătăria noastră a fost dominată de termeni franțuzești sau mai rar nemțești - denumind noi feluri de mâncare intrate în rețetatul autohton. Așa au apărut ter­meni ca „salată boeuf”, „frappé”, „kaiser”. E­­rau neologisme de ti­pul celor folosite cu câteva secole în urmă de Simion Ștefan. Nu puteau fi traduse pen­tru că nu aveau cu ce, așa că au fost folosite aproximativ ca în lim­bile de bază. Ambițioasă, bucătăria americano-engleză a dorit să anihileze acest handicap. Cum nu putea s-o facă prin feluri de mâncare - bucătă­ria respectivă fiind ca și inexistentă - s-a grăbit s-o facă prin obiectele și acțiu­nile ajutătoare. E drept că și de aici s-a impus cunoscu­­­­tul „hot-dog”, care nu pu­­­---------------------------------­tea fi tradus, efectul fi­ind cel puțin comic, dar as­ta nu părea suficient. Așa că au apărut câțiva termeni cel puțin ciudați. Primul ar putea fi considerat „plating” însemnând aranja­mentul pe farfurie. Desigur că sună mult mai elevat de­cât termenul românesc. Tot omul știe ce înseamnă „a­­ranjare” sau „aranjament” dar „plating”sună mult mai bine într-un mediu rafinat. Cel de al doilea - de-a dreptul exasperant - este „dish”. Auzi spunându-se „un prim dish” sau „acest dish...”. Ne întrebăm de ce s-a uitat termenul simplu „fel”, întotdeauna, încă de la gră­diniță, copiii vorbesc despre „felul unu” și „felul doi”. Când vor învăța că această exprimare este vulgară și trebuie uitată?!? Parcă se aud, peste ani, pe fetițele devenite femei povestind: „Am pregătit ca prim dish o ciorbă de burtă și ca al doilea dish o tocană cu ceapă”.­­7.5.? . De la „războiul stelelor” la „războiul mărilor” Pare mai accesibil înțele­gerii noastre, dar esența rămâ­ne aceeași: oricare ar fi tipul de război depre care vorbim, el înseamnă întotdeauna a ucide, a distruge, a teroriza. In numele puterii și al bogăției, al orgoliului unora de a se ști și a se simți stăpânitorii lumii, cei care cu un cuvânt sau cu un simplu gest pot trimite la moarte pe oricine și pot nimici totul. Cam așa s-ar putea rezuma, oarecum explicit, așa-numita cursă a înarmărilor, aflată în zilele noastre într-o epocă de apogeu. Sume halucinante se chel­tuiesc pe cele mai inimagina­bile tehnologii și arme, pe lucruri ce s-ar putea aplica de exemplu în sănătate, salvând milioane de vieți amenințate de lipsa banilor, a posibilității de școlarizare, a capacității de primire și îngrijire a bolnavi­lor, ca să ne referim doar la o parte infimă din zona întune­cată a lumii de azi. Iar dacă într-un film SF precum „Star Wars” vedem ce s-ar putea întâmpla într-un viitor al vagabondajului prin spațiul cosmic, aici, pe Terra, se derulează a cevea scenarii aproape la fel de incredibile. Recent, o navă maritimă militară a parcurs peste 4.000 de kilometri pe apă, fără a avea echipaj uman la bord. De ce așa? Nu e greu de înțeles: USS Sea Hunter e concepută să detecteze și să distrugă submarinele militare inamice, cu pierderi umane minime, sau inexistente, în acest caz. Ea a parcurs distanța dintre porturile militare San Diego și Pearl Harbor din Hawaii - cir­ca 4.200 de kilometri - după care s-a întors în același regim. „Vânătorul mărilor” repre­zintă un proiect dezvoltat de faimoasa DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency), agenția americană care se ocupă de dezvoltarea noilor tehnologii militare. Na­va este controlată în totalitate de computerele de la bord, care iau și decizii, ele fiind supravegheate permanent de la distanță de oameni. După perioada de testare, ea va intra în serviciul US Navy. Căldura (din ce în ce mai) mare, monșer! Probabil cam așa s-ar exprima nemuritorul nenea Iancu astăzi, observând ritmul accelerat al în­călzirii climatice în întreaga lume. Potrivit serviciului meteo federal american (AFMS), prima jumătate a anului 2010 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată pe Terra, depășind cu 0,72C temperatura medie de la mijlocul secolului 20. Pare o valoare neglijabilă, dar nu e nici pe departe astfel, mai a­­les că ea se înscrie într-o evoluție ascendentă, în contextul global, de-a lungul secolelor. Prece­dentul record nefast similar se înregistrase la un interval extrem de redus, în anul 2005. In aceeași situație se află și un fenomen strâns legat de cel al temperaturii me­diului: topirea ghețarilor. Tot pentru perioada sus­menționată, banchiza arctică a înregistrat nivelul cel mai scăzut de până acum (grosimea gheții), depășind recordul prece­dent, marcat la o dată și mai apro­piată, anul 2007. Numai față de anul 1979, volumul total al ghe­țurilor de la poli a scăzut în mod catastrofal, cu 38%! Datele au fost confirmate și de NASA. Toate aceste măsurători și evaluări au relevat însă și un alt aspect, destul de interesant. Potri­vit datelor AFMS, suprafața calo­tei glaciare nordice măsura în va­ra anului 2010 aproximativ 11 milioane de km2, în scădere cu 10,6% față de media perioadei 1979-2000. Dar, în același timp, ghețurile de la Polul Sud au crescut cu 8,3%. Pe zone mai restrânse, tempera­turile generale au scăzut în raport cu cele consemnate în mod curent din 1997 încoace, în Scandinavia, în sudul Chinei, în nord-vestul Statelor Unite, dar și pe continen­tul european, în Spania. Este un semnal clar pe care natura e silită să ni-l transmită în legătură cu e­­­fectele catastrofale ireversibile ale multor activități umane ce dis­trug din ce în ce mai rapid viața terestră, de la începuturile erei industriale care stăpânește tiranic planeta. Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU 4 Săptămânalul ..Magazin" este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BĂTRÂNEANU­­Președinte GEORGE CUȘNARENCU - Administrator NICUȘOR DINCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Irina Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dincă (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont R074BACK 0000 0030 0016 0000 (LC) Unicredit Bank SA - Sucursala Panduri Cont: R024 BNCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R.- Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președinți­a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahioo.com GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, PAUL IOAN, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din strâinatate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin" S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, București, România Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@ yahoo.com Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATA: „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: TIP CART IDEA STUDIO S.R.L. JJ

Next