Marisia - Anuarul Muzeului Judeţean Mureş 30-31/3. (2011)
Virgil Pană: Consideraţii privind patrimoniul imobil al oraşelor transilvănene în primul deceniu după Marea Unire. Situaţia oraşului Tărgu-Mureş
Marisia XXX-XXXI Consideratii privind patrimoniul imobil al oraselor transilvanene in primul deceniu dupa Marea Unire. Situatia orasului Targu-Mures Virgil PANA Considérations sur le patrimoine immobile des villes de Transylvanie dans la premiere décennie aprés la Grande Union. Situation de Targu-Mures Résumé Sasé sur un document joint ä la fin de i'étude, I'auteur fait quelques considérations sur les conséquences de la réforme agraire de 1921 sur les propriétés des villes de Transylvanie, sur une étude de cas de la ville de Targu-Mures. La conclusion est que la lói de réforme agraire en Transylvanie, Banat, Crisana et Maramures a reporté pour un moment de finaliser les plans de systématisation et Texpansion territoriale urbaine qui a conduit aux nombreuses protestations justifiés. Situatia patrimoniului imobil al orașelor transilvǎnene din perioada interbelica, care a amânat o buna bucata de timp atat definitivarea planului de sistematizare a orasului, cât si extinderea teritoriala a acestuia, s-a datorat, in mare masura, Legii pentru Reforma Agrara din Transilvania, Banat,Crisana s i Maramure§1, îndeosebi capitolului privind proprietatile extra §i intravilane ale comunelor urbane, care au provocat multe plângeri din partea celor interesati, majoritatea lor fiind justificate. Din punctul de vedere al intereselor generale ale oraşelor, fixate prin paragrafele 2 - 4 ale art. 1 din lege 2 nu numai ca s-au nesocotit in întregime spiritul s i litera acestora, ci, in decursul exproprierilor, autoritare indreptatite cu aplicarea legii au declarat drept expropriate, aproape fara exceptie, toate terenurile extra §i intravilane oro§enesti, care aveau deja menirea satisfacerii intereselor generale fixate prin amintita lege. Prin improprietaririle care au urmat, nu numai ca nu li s-a mai dat nimic din terenurile expropriate de la particulari, dar nici chiar din terenurile expropriate din proprietatile orasenesti. Municipiul Targu-Mures a inregistrat pierderi materiale cu caracter economic si financiar considerabile, fiindu-i expropriate, din intreg terenul extravilan de circa 520 iugare,3 peste 280 iugare, precum si toate proprietatile intravilane de circa 14 iugare. In urma acestor pierderi, i-a fost afectata posibilitatea dezvoltarii edilitare, a sistematizarilor si alinierilor reclamate de aceasta evolutie, a aplicarii principiilor urbanistice, in general. Pentru un timp indelungat, orasul a fost lipsit de posibilitatea de a infiinta asezaminte ob§testi de necesitate urgenta, precum: cimitir comunal, cimitir pentru animale, terenuri amenajate de apa 1 Vezi „Monitorul Oficial al Regatului României“ (In continuare M. О.) nr.93/30 iulie 1921. 2 Art. 1, pet. 2.Pentru a inlesni desvoltarea industriei nationale, oprindu-se pamantul necesar pentru industria in fiinta sau pentru aceea pe care circumstantele geografice, topografice s i geologice , indica incontestabil cu putinta in viitor. Art.1,pet. 3. Pentru a uşura traiul din oraşe с i centrele miniere, industriale с i balneare, rezervandu-se terenuri spre a se crea mici gospodarii pe seama muncitorilor, functionarilor si altor locuitori cu mijloace modeste de traiu. Art. 1, pct.4: Pentru satisfacerea trebuintelor de interes general, cultural, economic, social si educatie fizica. 2 lugar =masura de suprafata, in Transilvania, egala cu 0,57 hectare. 221