Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)

1970-10-20 / nr. 392

Jfc. c ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANULMIL­ NR. 392 MARȚI 20 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Cuvintarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte, Onorați reprezentanți ai statelor mem­bre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizației Națiu­nilor Unite prilejuiește atît o retro­spectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei án de ani, cît și trecerea, în re­vistă a activității desfășurate de ci.u. în acest timp. Totodată, pen­tru a îndreptăți așteptările popoare­lor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate di­recțiile activității viitoare a Organi­zației Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilate­rale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organizația Na­țiunilor Unite a fost­­ constituită la sfîrșitul celui de-al doilea război mon­dial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vinde­case rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victima căzute în pîrjolul nimicitor provocat­ de Germania hit­lerista. Însăși denumirea de Organi­zație a Națiunilor Unite ne reamin­tește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru fău­rirea unei păci durabile, care să asi­gure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că­ principiile­­ nobile în­scrise în Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin­ în­ relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, or­ganizația noastră a jucat un rol de seamă în viața internațională. Cele mai importante­ evenimente din pe­rioada scursă au stat , în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însem­nătate. Din păcate însă, multe din a­­ceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o se­rie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor U­­nite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut re­percusiuni negative asupra dezvoltă­rii vieții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît și a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate­­ învățămintele în vederea creșterii ro­lului ei în soluționarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social și național care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea e­­conomică-socială pe calea socialistă Apariția și dezvoltarea unui mare nu­măr de țări socialiste a pus cu acui­tate la ordinea zilei problema coexis­tenței pașnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost mar­torii unei puternice redeșteptări na­ționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominația im­perialistă. Ca rezultat al luptei po­poarelor pentru recîștigarea indepen­denței naționale­ sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor co­loniale au apărut zeci de­ state noi. Ele joacă astăzi, un rol important în Organizația Națiunilor Unite, în­ în­treaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică contem­porană, pătrunderea omului în Cos­mos și uriașa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o reprezintă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lu­me a colaborării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state­, să asigure o pace trainică în stare să permită rea­lizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în con­dițiile internaționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua con­flagrații mondiale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să pre-­Continuare în pagina a IV-a) Calendarul lucrărilor agricole consemnează, astăzi — ultima zi din epoca optimă pentru fusămînțarea griului CU TOATE FORȚELE PENTRU TERMINAREA GRABNICA A SEMĂNATULUI! t­V " Duminică a fost o zi frumoasă, pro­pice a continuării­­ lucrărilor agricole. Astfel, în multe unități s-a muncit cu spor la însămînțatul griului și pregăti­tul terenului,­ la recoltatul porumbului, sfeclei de zahăr,a legumelor, strugu­rilor, cît și la transportul produselor la bazele de recepție sau în magazii­le unităților. ■ .Mecanizatorii din cadrul celor 6 în­treprinderi pentru mecanizarea agri­culturii au efectuat însămînțări pe 511 hectare, au pregătit terenul pentru alte 643 hectare,­­ iar arăturile s-au e­­xecutat pe 263 hectare,­­ Pe tarlalele cooperativei agricole din Voetin s-a lucrat la arat și semă­nat, iar la Bogza aceste operațiuni s-au efectuat cu un efectiv masiv de 36 tractoare, în timp ce 5 semănători încorporau sub brazdă sămînța de grîu, 14 tractoare pregăteau patul ger­­minativ. Cooperatorii din Bălești au lucrat la recoltatul și transportatul sfeclei de zahăr. Bilanțul a fost rodnic, asigu­­rîndu-se transportul continuu cu 20 de autocamioane, 8 remorci și 40 a­­telaje. La Corbița s-au recoltat 12,5 hectare de porumb, s-au cules­­ strugurii de pe suprafața de 3,5 hectare, au fost însămînțate 30 hectare cu grîu, și s-a arat suprafața de 20 hectare. Și la cooperativa agricolă din Gu­­gești lucrau 15 tractoare, iar produ­sele se transportau de pe cîmp cu 60 atelaje, 18 mașini și 4 remorci. Aici, ritmul este totuși nesatisfăcător de­oarece din cele 550 hectare nu s-au realizat decît 300, restanțe care împie­dică respectarea epocii optime. Cau­za ?­­Tractoarele și semănătorile n-au­­ fost utilizate la întreaga lor capaci­tate, nici duminică și nici înainte. Iată cîteva exemple. Joi, 15 octombrie, din lipsă de carburanți a fost... zi de o­­dihnă. Pentru că nu sînt urm­ăriți și­, controlați de Constantin Văsianu, șe­f Nicolae POPOVICI (Continuare în pag. a IlI-a) SPORT v***a­ll-a Vizita președintelui Consiliului de stat, NICOLAE CEAUȘESCU în California După ce a vizitat orașul californian San Francisco, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit sîmbătă noaptea la New York. A treia zi a prezenței președintelui Nicolae Ceaușescu în California a fost rezervată vizitării orașului San Francisco — cel mai mare port al S.U.A. la Pacific, important centru e­­conomic, politic și cultural al țării, înaltului oaspete român,, soției sale, persoanelor care îl însoțesc, le-au fost prezentate cartiere avînd fiecare un evident specific arhitectonic, eco­nomic și etnografic, integrate armo­nios într-un complex urbanistic unic în felul său, conferind marelui oraș de la Pacific personalitate și distinc­ție. Reprezentanții municipalității au ți­nut să prezinte președintelui României cîteva monumente semnificative pen­tru istoria acestor locuri, pentru stră­duința generațiilor care prin munca lor au construit — într-o perioadă is­torică scurtă — acest mare oraș cu tot ceea ce înseamnă el prin uzinele și fabricile sale, prin edificiile econo­mice și culturale care-1 caracterizea­ză, prin portul său — al treilea din lume —­ prin densa rețea de drumuri și poduri moderne, prin structura și organizarea sa urbanistică. Prima oprire a avut loc la monu­mentul închinat lui Columb. Un turn înalt și suplu, o statuie înfățișînd un bărbat cu­ o figură senină și ener­gică, sunt plasate pe o culme care domină orașul, golful și un mare parc natural. A urmat vizitarea acestui parc întins pe cîțiva kilometri pă­trați, el însuși un monument natural unic în felul său. Într-o mică poiană, încadrată de a­semene­a arbori giganți a fost fixată în urmă cu 25 de ani o placă memo­riale consacrată lui F. D. Roosevelt, menită să omagieze contribuția sa la fundația Organizației Națiunilor U­­nite. Președintele Ceaușescu s-a oprit cîteva clipe în fața acestei plăci me­moriale. De-a lungul aleilor, cetățenii aflați în parc l-au salutat cu gesturi prie­tenoase. După popasul la „Muir Woods Na­tional Monument", coloana de mașini și-a continuat drumul îndreptîndu-se spre colina Belvedere Tiburon. La poalele acesteia se afla un teren în­tins care în anul 1945 cînd aci la San Francisco s-a semnat Carta Na­țiunilor Unite, fusese destinat să găz­duiască edificiul sediului O.N.U. transferat ulterior la New York. Itinerariul a inclus, de asemenea, marele pod „Poarta de aur" (Golden Gate), uriașa arcadă construită în de­ceniul al patrulea peste o strîmtoare a Golfului San Francisco, precum și vizitarea pe mare la bordul unei șa­lupe a unei părți a portului. La amiază președintele Nicolae Ceaușescu, soția sa, și persoanele o­­ficiale care îl însoțesc și-au luat ră­mas bun de la gazdele californiene pe aeroportul internațional San Fran­cisco. Primarul orașului, J. Alioto, și colaboratorii săi și-au exprimat sa­tisfacția de al fi avut în mijlocul lor, timp de două zile, pe președintele României. Avionul special pus la dispoziție de Casa Albă s-a îndreptat spre New York, unde șeful statului român a so­sit în cursul nopții de sîmbătă. Duminică, în cursul dimineții, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, soția sa și persoanele care-l însoțesc au răspuns invitației de a face o scurtă plimbare cu yachtul în jurul Insulei Manhat­tan — nucleul întregii vieți econo­mice și sociale a marii metropole a­­mericane. Oaspeții au urcat la bordul navei de croazieră „The Highlander“, care a arborat pe catargul principal trico­lorul românesc. Oficiul de gazdă a fost îndeplinit de Nelcolm Forbes — pro­prietarul yachtului — cunoscut , in­dustriaș și editor al unor publicații de informație și comentariu economic. Yachtul a parcurs un itinerariu care, început, pe fluviul Hudson, în a­­propierea marelui pod „George Wa­shington", a continuat spre sud-est de-a lungul Manhattanu­lui pînă în dreptul monumentalei Statui a Liber­tății, pătrunzînd apoi în apele East­ River-ului, spre est, dincolo de po­dul „Qunsboro". Aceasta a oferit oas­peților posibilitatea să privească de pe apă panorama originală a New Yorkului, principalele sale centre și edificii, zgîrie norii din Wall­ Street, giganticul Empire State Building, pa­ralelipipedul binecunoscut al sediului O.N.U., numeroase docuri, antrepozi­te, dane portuare, podurile suspenda­te peste cele două fluvii, întinsul chei al cartierului Harlem profilat pe aglomerarea urbanistică a acestei zone a orașului. La bordul vasului, tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit explicații asupra locurilor vizitate, s-a interesat de si­nele probleme de ordin edilitar, eco­nomic și social ale municipiului, s-a întreținut cu persoanele oficiale ame­ricane care îl însoțesc. Corespondență de la trimișii speciali C.E.I.L. Focșani. în această secție­ se „croiește" mobila. Monografia orașului ODOBEȘTI ANTICIPAȚIE LA UN CONCURS Seară de seară, Casa de cul­tură din Adjud cunoaște febra repetițiilor p­recompetiționale. Formația de teatru,, brigada ar­tistică de agitație și corul se pregătesc intens in vederea confruntărilor la­ care vor lua parte, pe plan județean și re­publican. Legat de aceste pre­gătiri, într-una din vizitele fă­cute la Adjud, am abordat discuție cu tovarășul Ion Ar­­e­mencea, dirijorul corului Ca­sei de cultură, cor ce va repre­zenta județul Vrancea la con­cursul „Patrium Carmen“. Rep.: Duminică, in fata terevi- D. MANOLACHE (Continuare în pag. a IH-a) ""■"4s ANCHETA • ANCHETA G ANCHETA G ANCHETA O ANCHETA G ANCHETA O ANCHETA G ANCHETA Implicațiile unei istorii cu contracte fictive Toată povestea care ne-a prilejuit in­vestigațiile ce urmează a început cu mai bine de doi ani în urmă, la Dum­brăveni. Mai precis în luna mai 1968, cînd conducerea fostei Întreprinderi de industrializare a cărnii din Focșani (actualmente, după ultima reorganiza­re, această unitate aparține I.I.A.) s-a gîndit­ să fericească pe locuitorii co­­munem cu un achizitor de animale, care,­­în scripte era de­ fapt o achizi­a­toare, Ținca Dobre,­­ soția­­ luit Costică Dobre. Același Dobre care prin dife­rite combinații cu alți trei-patru in­divizi porniți pe căpătuială, avea să jefuiască nestingherit avutul statului, timp de aproape doi ani. Ajunși aici, se cuvine să facem o precizare pe care o considerăm suficient de sugestivă pentru „maniera" de lucru a celor de la sus zisa întreprindere: de ce să fi fost angajată tocmai Ținea Dobre, cînd mai firesc­ ar fi­ fost numirea lui și nu a ei, dată fiind „competența și... experiența" lui Costică D., în materie de achiziții de animale ? Aflați că respectivul avea un cusur care-l făcea incompatibil cu funcția de gestionar : fusese mai înainte con­damnat, între altele și pentru o dela­­­pidare. Iar faptul rămînea oricum fapt și în nici un caz nu putea fi schimbat. Ci doar... ocolit.. In consecință, servi­ciul pentru probleme de personal al întreprinderii și-a dat avizul favora­bil angajării ca gestionară a soției a­­­­cestuia, Ținea Dobre. Nimeni, timp de aproape doi ani, n-a observat că achizitor de fapt era C. Dobre, soția acestuia figurînd doar formal, pe ștatele de plată. Neob­servat, acesta a făcut primii pași son­­dînd la toate adâncimile posibilitățile pe care i le oferea funcția. Avea ne­voie de complici. Și i-a găsit surprin­zător de repede. Primul dintre cei ra­colați în afacere a fost (pare de ne­crezut, dar acesta-i adevărul), inspec­torul Stan Bucur, care avea îndatori­rea de serviciu — mai direct și mai sugestiv spus — primea leafă ca­să Mircea LAZĂR (Continuare în pag. a Hl-a) ECRAN ECONOMIC Noi succese pe graficul întrecerii Demarajul bun în producția ulti­mului trimestru din anul acesta, a dat posibilitate întreprinderii de morărit și panificație să consem­neze în graficul realizărilor peri­oadei scurse de la începutul lunii octombrie, rezultate demne de laudă. Astfel, la producția globală pe prima decadă s-a obținut o depăși­re de 42 000 lei. Adăugate la spo­rurile de pe cele nouă luni rezul­tă o depășire de 1 597 000 lei la pro­ducția globală și 2 110 000 lei la producția marfă. Obțin venituri­­ însemnate Pentru cooperatorii din Pădureni, zootehnia constituie o preocupare permanentă. De altfel, rezultatele obținute de ei în această sferă de activitate justifică acest interes, prin însemnatele cantități de pro­duse livrate fondului centralizat al­­ statului. Pînă acum, zootehniștii de aici au predat 6,3 tone carne de bovine, 11,1 tone carne de porcine, 2 tone carne ovine și peste 280 hl lapte de oaie, obținînd însemnate venituri. Brigada de cooperatori în acțiune Țăranii cooperatori din brigada 4 a cooperativei agricole din Cotești, condusă de Ion Tomulescu, partici­pă din plin la recoltarea produselor din această toamnă. Paralel strînsul știruleților, este în toi și cu­lesul strugurilor. Zilnic, cei peste 220­­ membri­i ai, brigăzii struguri, recoltează 3 v­agoane jde. Cu acest ritm,1 ’ actuală­­­ campanie se va încheia în­­ 10 zile.­­ Pînă acum, din cele 87 hectare de­ vie intrată pe rod," strugurii-s-au-ci­­­i ies de pe 40 hectare, livrîndu-se can­ '­­titatea de 30 v­agoane. 1 j cu ~­nun­ ță „intrarea” în spațiul unor orașe e un lucru dificil asta e o problemă care se cunoaște. Am aflat însă că și la Focșani chestiunea se pune acum cu acuitate. Sensului propriu îi cores­punde starea sub care se pre­zintă aproape 200 metri de as­falt din șoseaua șanț. Aici, asfaltul Bacău—Foc­nu suferă comparații decît cu o eventu­ală pistă de încercare a mași­nilor. Denivelările care există din jumătate în jumătate de 0 omologăm ? metru dau acestei porțiuni un aspect cît se poate de seducă­tor... pentru arcurile mașinilor. Spun chiar unii șoferi, că la ceas de noapte, oricine poate auzi gemetele foilor de arcuri rupte sau scîncetele pneurilor... Dar astea nu sînt decît vorbe. Realitatea poate fi constata­tă. Și pentru că noi am făcut-o, îi invităm și pe unii tovarăși să ne urmeze exemplul. Nu de altceva, dar dacă totuși avem o pistă de încercări-auto, mă­car s-o omologăm. Dacă nu, a­­tunci s-o desființăm și să lăsăm șoseaua liberă și mai ales dreaptă, așa cum era la găs­­care. T. O. ÎN ANGOLA­­ MARȘUL SPRE ATLANTIC­ ­UD Erau cu toții plini de bun­ă dispozi­­­ție. Păstrînd proporțiile — era vorba de partizani — disciplina lor era ex­traordinară, ca și starea lor de spirit. Ei m-au condus de la un detașament la altul, detașamentele fiind­­ distan­țate la cite 6—10 ore de mers și am ajuns să ne cunoaștem foarte bine. De-a lungul unei „centuri exterioare“, am mărșăluit mai mult de 300 km, a­­poi, ocolind prin sud și est, cam tot atît înapoi. Am slăbit în acele zile cu 8 kg. Dar a meritat Cu și fără arme Partizanii M.P.L.A. (Mișcarea popu­lară pentru eliberarea Angolei) au în­ceput lupta aici, în Angola estică, în primele luni ale anului 1966. De la zero în 1965, mi-a spus Netto, numă­rul lor a crescut în această regiune pînă la 5 000, „din care mai puțin de 3 000 au arme moderne și, după cum veți vedea, unii nu au nici un fel de arme". în Cuanza Norte, departe în nord-vest, „mai avem vreo 1 500 de oameni și alte cîteva sute în Cabin­da“, la nord de delta Congoului. Organizați în detașamente de cea mai mare mobilitate, numărînd cite 25 de oameni fiecare, printre care detașamente cu misiuni speciale, ca minarea drumurilor, ei au stabilit, un control destul de puternic asupra (Continuare în pag. a ff-a) 1 i1

Next