Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)
1970-10-20 / nr. 392
Jfc. c ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANULMIL NR. 392 MARȚI 20 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Cuvintarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte, Onorați reprezentanți ai statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atît o retrospectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei án de ani, cît și trecerea, în revistă a activității desfășurate de ci.u. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăți așteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcțiile activității viitoare a Organizației Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organizația Națiunilor Unite a fost constituită la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victima căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitlerista. Însăși denumirea de Organizație a Națiunilor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizația noastră a jucat un rol de seamă în viața internațională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat , în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît și a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în vederea creșterii rolului ei în soluționarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social și național care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea economică-socială pe calea socialistă Apariția și dezvoltarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenței pașnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeșteptări naționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîștigarea independenței naționale sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi, un rol important în Organizația Națiunilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică contemporană, pătrunderea omului în Cosmos și uriașa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o reprezintă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condițiile internaționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mondiale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să pre-Continuare în pagina a IV-a) Calendarul lucrărilor agricole consemnează, astăzi — ultima zi din epoca optimă pentru fusămînțarea griului CU TOATE FORȚELE PENTRU TERMINAREA GRABNICA A SEMĂNATULUI! tV " Duminică a fost o zi frumoasă, propice a continuării lucrărilor agricole. Astfel, în multe unități s-a muncit cu spor la însămînțatul griului și pregătitul terenului, la recoltatul porumbului, sfeclei de zahăr,a legumelor, strugurilor, cît și la transportul produselor la bazele de recepție sau în magaziile unităților. ■ .Mecanizatorii din cadrul celor 6 întreprinderi pentru mecanizarea agriculturii au efectuat însămînțări pe 511 hectare, au pregătit terenul pentru alte 643 hectare, iar arăturile s-au executat pe 263 hectare, Pe tarlalele cooperativei agricole din Voetin s-a lucrat la arat și semănat, iar la Bogza aceste operațiuni s-au efectuat cu un efectiv masiv de 36 tractoare, în timp ce 5 semănători încorporau sub brazdă sămînța de grîu, 14 tractoare pregăteau patul germinativ. Cooperatorii din Bălești au lucrat la recoltatul și transportatul sfeclei de zahăr. Bilanțul a fost rodnic, asigurîndu-se transportul continuu cu 20 de autocamioane, 8 remorci și 40 atelaje. La Corbița s-au recoltat 12,5 hectare de porumb, s-au cules strugurii de pe suprafața de 3,5 hectare, au fost însămînțate 30 hectare cu grîu, și s-a arat suprafața de 20 hectare. Și la cooperativa agricolă din Gugești lucrau 15 tractoare, iar produsele se transportau de pe cîmp cu 60 atelaje, 18 mașini și 4 remorci. Aici, ritmul este totuși nesatisfăcător deoarece din cele 550 hectare nu s-au realizat decît 300, restanțe care împiedică respectarea epocii optime. Cauza ?Tractoarele și semănătorile n-au fost utilizate la întreaga lor capacitate, nici duminică și nici înainte. Iată cîteva exemple. Joi, 15 octombrie, din lipsă de carburanți a fost... zi de odihnă. Pentru că nu sînt urmăriți și, controlați de Constantin Văsianu, șef Nicolae POPOVICI (Continuare în pag. a IlI-a) SPORT v***all-a Vizita președintelui Consiliului de stat, NICOLAE CEAUȘESCU în California După ce a vizitat orașul californian San Francisco, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit sîmbătă noaptea la New York. A treia zi a prezenței președintelui Nicolae Ceaușescu în California a fost rezervată vizitării orașului San Francisco — cel mai mare port al S.U.A. la Pacific, important centru economic, politic și cultural al țării, înaltului oaspete român,, soției sale, persoanelor care îl însoțesc, le-au fost prezentate cartiere avînd fiecare un evident specific arhitectonic, economic și etnografic, integrate armonios într-un complex urbanistic unic în felul său, conferind marelui oraș de la Pacific personalitate și distincție. Reprezentanții municipalității au ținut să prezinte președintelui României cîteva monumente semnificative pentru istoria acestor locuri, pentru străduința generațiilor care prin munca lor au construit — într-o perioadă istorică scurtă — acest mare oraș cu tot ceea ce înseamnă el prin uzinele și fabricile sale, prin edificiile economice și culturale care-1 caracterizează, prin portul său — al treilea din lume — prin densa rețea de drumuri și poduri moderne, prin structura și organizarea sa urbanistică. Prima oprire a avut loc la monumentul închinat lui Columb. Un turn înalt și suplu, o statuie înfățișînd un bărbat cu o figură senină și energică, sunt plasate pe o culme care domină orașul, golful și un mare parc natural. A urmat vizitarea acestui parc întins pe cîțiva kilometri pătrați, el însuși un monument natural unic în felul său. Într-o mică poiană, încadrată de asemenea arbori giganți a fost fixată în urmă cu 25 de ani o placă memoriale consacrată lui F. D. Roosevelt, menită să omagieze contribuția sa la fundația Organizației Națiunilor Unite. Președintele Ceaușescu s-a oprit cîteva clipe în fața acestei plăci memoriale. De-a lungul aleilor, cetățenii aflați în parc l-au salutat cu gesturi prietenoase. După popasul la „Muir Woods National Monument", coloana de mașini și-a continuat drumul îndreptîndu-se spre colina Belvedere Tiburon. La poalele acesteia se afla un teren întins care în anul 1945 cînd aci la San Francisco s-a semnat Carta Națiunilor Unite, fusese destinat să găzduiască edificiul sediului O.N.U. transferat ulterior la New York. Itinerariul a inclus, de asemenea, marele pod „Poarta de aur" (Golden Gate), uriașa arcadă construită în deceniul al patrulea peste o strîmtoare a Golfului San Francisco, precum și vizitarea pe mare la bordul unei șalupe a unei părți a portului. La amiază președintele Nicolae Ceaușescu, soția sa, și persoanele oficiale care îl însoțesc și-au luat rămas bun de la gazdele californiene pe aeroportul internațional San Francisco. Primarul orașului, J. Alioto, și colaboratorii săi și-au exprimat satisfacția de al fi avut în mijlocul lor, timp de două zile, pe președintele României. Avionul special pus la dispoziție de Casa Albă s-a îndreptat spre New York, unde șeful statului român a sosit în cursul nopții de sîmbătă. Duminică, în cursul dimineții, tovarășul Nicolae Ceaușescu, soția sa și persoanele care-l însoțesc au răspuns invitației de a face o scurtă plimbare cu yachtul în jurul Insulei Manhattan — nucleul întregii vieți economice și sociale a marii metropole americane. Oaspeții au urcat la bordul navei de croazieră „The Highlander“, care a arborat pe catargul principal tricolorul românesc. Oficiul de gazdă a fost îndeplinit de Nelcolm Forbes — proprietarul yachtului — cunoscut , industriaș și editor al unor publicații de informație și comentariu economic. Yachtul a parcurs un itinerariu care, început, pe fluviul Hudson, în apropierea marelui pod „George Washington", a continuat spre sud-est de-a lungul Manhattanului pînă în dreptul monumentalei Statui a Libertății, pătrunzînd apoi în apele East River-ului, spre est, dincolo de podul „Qunsboro". Aceasta a oferit oaspeților posibilitatea să privească de pe apă panorama originală a New Yorkului, principalele sale centre și edificii, zgîrie norii din Wall Street, giganticul Empire State Building, paralelipipedul binecunoscut al sediului O.N.U., numeroase docuri, antrepozite, dane portuare, podurile suspendate peste cele două fluvii, întinsul chei al cartierului Harlem profilat pe aglomerarea urbanistică a acestei zone a orașului. La bordul vasului, tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit explicații asupra locurilor vizitate, s-a interesat de sinele probleme de ordin edilitar, economic și social ale municipiului, s-a întreținut cu persoanele oficiale americane care îl însoțesc. Corespondență de la trimișii speciali C.E.I.L. Focșani. în această secție se „croiește" mobila. Monografia orașului ODOBEȘTI ANTICIPAȚIE LA UN CONCURS Seară de seară, Casa de cultură din Adjud cunoaște febra repetițiilor precompetiționale. Formația de teatru,, brigada artistică de agitație și corul se pregătesc intens in vederea confruntărilor la care vor lua parte, pe plan județean și republican. Legat de aceste pregătiri, într-una din vizitele făcute la Adjud, am abordat discuție cu tovarășul Ion Aremencea, dirijorul corului Casei de cultură, cor ce va reprezenta județul Vrancea la concursul „Patrium Carmen“. Rep.: Duminică, in fata terevi- D. MANOLACHE (Continuare în pag. a IH-a) ""■"4s ANCHETA • ANCHETA G ANCHETA G ANCHETA O ANCHETA G ANCHETA O ANCHETA G ANCHETA Implicațiile unei istorii cu contracte fictive Toată povestea care ne-a prilejuit investigațiile ce urmează a început cu mai bine de doi ani în urmă, la Dumbrăveni. Mai precis în luna mai 1968, cînd conducerea fostei Întreprinderi de industrializare a cărnii din Focșani (actualmente, după ultima reorganizare, această unitate aparține I.I.A.) s-a gîndit să fericească pe locuitorii comunem cu un achizitor de animale, care,în scripte era de fapt o achiziatoare, Ținca Dobre, soția luit Costică Dobre. Același Dobre care prin diferite combinații cu alți trei-patru indivizi porniți pe căpătuială, avea să jefuiască nestingherit avutul statului, timp de aproape doi ani. Ajunși aici, se cuvine să facem o precizare pe care o considerăm suficient de sugestivă pentru „maniera" de lucru a celor de la sus zisa întreprindere: de ce să fi fost angajată tocmai Ținea Dobre, cînd mai firesc ar fi fost numirea lui și nu a ei, dată fiind „competența și... experiența" lui Costică D., în materie de achiziții de animale ? Aflați că respectivul avea un cusur care-l făcea incompatibil cu funcția de gestionar : fusese mai înainte condamnat, între altele și pentru o delapidare. Iar faptul rămînea oricum fapt și în nici un caz nu putea fi schimbat. Ci doar... ocolit.. In consecință, serviciul pentru probleme de personal al întreprinderii și-a dat avizul favorabil angajării ca gestionară a soției acestuia, Ținea Dobre. Nimeni, timp de aproape doi ani, n-a observat că achizitor de fapt era C. Dobre, soția acestuia figurînd doar formal, pe ștatele de plată. Neobservat, acesta a făcut primii pași sondînd la toate adâncimile posibilitățile pe care i le oferea funcția. Avea nevoie de complici. Și i-a găsit surprinzător de repede. Primul dintre cei racolați în afacere a fost (pare de necrezut, dar acesta-i adevărul), inspectorul Stan Bucur, care avea îndatorirea de serviciu — mai direct și mai sugestiv spus — primea leafă casă Mircea LAZĂR (Continuare în pag. a Hl-a) ECRAN ECONOMIC Noi succese pe graficul întrecerii Demarajul bun în producția ultimului trimestru din anul acesta, a dat posibilitate întreprinderii de morărit și panificație să consemneze în graficul realizărilor perioadei scurse de la începutul lunii octombrie, rezultate demne de laudă. Astfel, la producția globală pe prima decadă s-a obținut o depășire de 42 000 lei. Adăugate la sporurile de pe cele nouă luni rezultă o depășire de 1 597 000 lei la producția globală și 2 110 000 lei la producția marfă. Obțin venituri însemnate Pentru cooperatorii din Pădureni, zootehnia constituie o preocupare permanentă. De altfel, rezultatele obținute de ei în această sferă de activitate justifică acest interes, prin însemnatele cantități de produse livrate fondului centralizat al statului. Pînă acum, zootehniștii de aici au predat 6,3 tone carne de bovine, 11,1 tone carne de porcine, 2 tone carne ovine și peste 280 hl lapte de oaie, obținînd însemnate venituri. Brigada de cooperatori în acțiune Țăranii cooperatori din brigada 4 a cooperativei agricole din Cotești, condusă de Ion Tomulescu, participă din plin la recoltarea produselor din această toamnă. Paralel strînsul știruleților, este în toi și culesul strugurilor. Zilnic, cei peste 220 membrii ai, brigăzii struguri, recoltează 3 vagoane jde. Cu acest ritm,1 ’ actuală campanie se va încheia în 10 zile. Pînă acum, din cele 87 hectare de vie intrată pe rod," strugurii-s-au-cii ies de pe 40 hectare, livrîndu-se can 'titatea de 30 vagoane. 1 j cu ~nun ță „intrarea” în spațiul unor orașe e un lucru dificil asta e o problemă care se cunoaște. Am aflat însă că și la Focșani chestiunea se pune acum cu acuitate. Sensului propriu îi corespunde starea sub care se prezintă aproape 200 metri de asfalt din șoseaua șanț. Aici, asfaltul Bacău—Focnu suferă comparații decît cu o eventuală pistă de încercare a mașinilor. Denivelările care există din jumătate în jumătate de 0 omologăm ? metru dau acestei porțiuni un aspect cît se poate de seducător... pentru arcurile mașinilor. Spun chiar unii șoferi, că la ceas de noapte, oricine poate auzi gemetele foilor de arcuri rupte sau scîncetele pneurilor... Dar astea nu sînt decît vorbe. Realitatea poate fi constatată. Și pentru că noi am făcut-o, îi invităm și pe unii tovarăși să ne urmeze exemplul. Nu de altceva, dar dacă totuși avem o pistă de încercări-auto, măcar s-o omologăm. Dacă nu, atunci s-o desființăm și să lăsăm șoseaua liberă și mai ales dreaptă, așa cum era la găscare. T. O. ÎN ANGOLA MARȘUL SPRE ATLANTIC UD Erau cu toții plini de bună dispoziție. Păstrînd proporțiile — era vorba de partizani — disciplina lor era extraordinară, ca și starea lor de spirit. Ei m-au condus de la un detașament la altul, detașamentele fiind distanțate la cite 6—10 ore de mers și am ajuns să ne cunoaștem foarte bine. De-a lungul unei „centuri exterioare“, am mărșăluit mai mult de 300 km, apoi, ocolind prin sud și est, cam tot atît înapoi. Am slăbit în acele zile cu 8 kg. Dar a meritat Cu și fără arme Partizanii M.P.L.A. (Mișcarea populară pentru eliberarea Angolei) au început lupta aici, în Angola estică, în primele luni ale anului 1966. De la zero în 1965, mi-a spus Netto, numărul lor a crescut în această regiune pînă la 5 000, „din care mai puțin de 3 000 au arme moderne și, după cum veți vedea, unii nu au nici un fel de arme". în Cuanza Norte, departe în nord-vest, „mai avem vreo 1 500 de oameni și alte cîteva sute în Cabinda“, la nord de delta Congoului. Organizați în detașamente de cea mai mare mobilitate, numărînd cite 25 de oameni fiecare, printre care detașamente cu misiuni speciale, ca minarea drumurilor, ei au stabilit, un control destul de puternic asupra (Continuare în pag. a ff-a) 1 i1