Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)
1970-11-25 / nr. 423
t L ANUL III NR. 423 MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani ECRAN ECONOMIC Un nou produs asimilat: filtru cu fante evazate întreprinderea de industrie locală Focșani — în colaborare cu Institutul de studii și proiectări pentru îmbunătățiri funciare și gospodărirea apelor București — a trecut de curînd la execuția unui filtru cu fante evazate destinat echipării puțurilor forate care alimentează cu apă din subteran centrele urbane și industriale. In raport cu filtrele existente, superioritatea noului produs constă în aceea că oferă condiții optime de circulație a apei la traversarea lui, cu pierderi de sarcină minime. Totodată, evazarea spre exterior a fantelor elimină posibilitatea blocării granulelor de nisip sau pietriș în corpul acestora, conferindu- se o durată îndelungată de exploatare și întîrziere a îmbătrînirii puțurilor. De asemenea, grosimea variabilă a peretelui permite alegerea filtrului convenabil, în funcție de adîncime, evitîndu-se consumuri de metal nejustificate. Utilizarea acestui filtru este posibilă și în medii agresive întrucît se pretează la protecția anticorozivă cu oricare din soluțiile uzuale. 900000 lei peste prevederi Urmărind aplicarea întocmai a măsurilor tehnico-organizatorice, privind perfecționarea fluxurilor tehnologice, aprovizionarea ritmică cu materii și materiale și utilizarea judicioasă a mașinilor, colectivul Fabricii de mobilă, din cadrul C.E.I.L. Focșani, înscrie importante succese în realizarea producției. Pînă la sfîrșitul celei de doua decade a lunii noiembrie, pe perioada cumulată, planul producției globale a fost depășit cu 900 000 lei, iar la producția marfă cu 404 000 lei. Paralel cu îndeplinirea indicatorilor valorici, o atenție deosebită s-a acordat și realizării planului pe sortimente. PRESTĂRILE DE SERVICII — ridicate la nivelul cerințelor populației Prin varietatea serviciilor industriale și neindustriale pe care le oferă populației, organizațiile cooperatiste, meșteșugărești și de consum ocupă un rol important în satisfacerea cerințelor populației în acest domeniu. Din analiza efectuată de către secția economică a Comitetului județean de partid asupra preocupărilor pe care le au U.J.C.M. și I.J.E.C.O.O. Vrancea pentru satisfacerea cerințelor populației cu prestări servicii, diversificarea lor la nivelul încasărilor ce se realizează pe cap de locuitor și a cheltuielilor efectuate de populație la 1000 lei venituri pentru servicii, eficiența Serviciilor prestate și rentabilitatea secțiilor, s-au desprins o serie de aspecte pozitive, în ultimii ani s-au cheltuit din fonduri de investiții centralizate și din fondurile proprii ale cooperativelor peste 30 milioane lei, pentru dezvoltarea bazei materiale a sectorului de prestări-servicii. Comparînd nivelul realizat al încasărilor din servicii pe 10 luni din anul 1970 cu aceeași perioadă a anului trecut, se înregistrează o creștere de 20,3 la sută iar cheltuielile în numerar pentru servicii pe cap de locuitor înregistrează o creștere de 11,3 la sută. încasările din servicii pe 10 luni, față de plan, s-au realizat în proporție de 122,1 la sută. Realizarea și depășirea sarcinilor de încasări de la populație pentru prestări de servicii, reprezintă un indiciu orientativ care obligă unitățile prestatoare să urmărească și să ia măsuri permanente pentru creșterea numerică a secțiilor și diversificarea serviciilor în concordanță cu cerințele justificate ale populației. Se constată însă, în special în mediul rural, că prestările de servicii ce se execută de unitățile cooperației de consum prezintă rămîneri în urmă față de nevoile populației și posibilitățile existente. A existat, în general, orientarea pentru organizarea și înființarea unor secții de producție și prestări servicii pentru panificație, organizarea muncii la domiciliu pentru prelucrarea lemnului, în timp ce mai există încă multe comune în care nu s-au înființat nici profilele de bază, respectiv: croitorie, cizmărie și mizerie. Astfel, în comuna Slobozia- Ciorăști, nu funcționează nici o secție din profilele arătate, iar în localitățile Poiana Cristei, Bălești, Slobozia-Bradului, Chiojdeni, Vrîncioaia, Andreiașu, Valea Sării nu s-au deschis două profile din cele trei obligatorii etc. Deși comitetul executiv al I.J.E.C.O.OP a stabilit, pentru 1970 un plan de măsuri privind dezvoltarea sec Grigore BIRLA (Continuare in pag a Ula) Magazin cu confecții pentru copii și adolescenți Fostul magazin cu confecții pentru bărbați al O.C.L. Produse industriale, situat pe strada Mare a Unirii din Focșani, a fost complet renovat și reprofilat în unitate cu confecții pentru copii și adolescenți. Noul magazin, situat alături de „Trei ursuleți", se va deschide peste două-trei zile. O nouă formație corală Aflăm că, recent, la căminul cultural Ciorăști, a luat ființă o nouă formație corală. Este vorba de corul mixt format din 90 de cadre didactice și membri cooperatori din comună. Propunîndu-și a cultiva muzica corală de diferite genuri, corul respectiv urmează a prezenta primele spectacole la începutul anului viitor. Pînă atunci avăm succes în pregătire tinerei formații și programe cît mai bogate în repertoriu. LOCURI DE PARCARE a accidentelor și pentru asigurarea liniștii publice, conducerea U.M.T.F. Focșani a luat recent măsura amenajării locurilor de parcare pentru autovehicule. Astfel, la coloana auto Dumitrești, din cadrul sectorului Odobești, a fost organizat un loc corespunzător pentru parcarea celor 40 mașini existente. Asemenea locuri de parcare au fost amenajate și la coloanele auto Cîmpuri și Soveja din cadrul sectorului U.M.T.F. Panciu. Pentru a evita efectuarea, de către șoferi, a unor curse clandestine, Un taraf focșănean Foto, N. MOLDOVEANU Curier sătesc OBREJIȚA După cum ne transmite corespondentul nostru Constantin Georgescu din Obrejița, locuitorii satului au hotărît, în recenta adunare populară, ca din contribuția voluntară bănească să construiască în cursul anului viitor, o baie comunală la Tîmboiești, un magazin mixt și o prăvălie în satul Obrejița. Tot în acest sat va începe, în 1971, construcția a încă trei săli de clasă pe lângă clădirea noii școli. în adunarea populară locuitorii Obrejiței au mai votat extinderea rețelei electrice. BĂLEȘTI Printre cele mai recente realizări edilitar-gospodărești ale băleștenilor se află construirea a încă 1000 metri pătrați trotuare din beton și șase poduri din beton, amplasate la intersecții de drumuri. Anul viitor, pe lîngă clădirea școlii cu etaj din comună vor mai fi construite încă patru săli de clasă. Aceasta este propunerea unor locuitori și hotărîrea lor a fost adoptată în adunarea populară. MERA Peste rîul Milcov, la punctul numit, Vulcăneasa, pe o lungime de 60 metri, va fi dată curînd în folosință o punte din lemn cu șure. Aceasta va face posibilă trecerea de la șoseaua asfaltată spre școala generală de 3 ani, dispensar și casa de naștere din sat. La această lucrare, o contribuție importantă au adus-o și cetățenii comunei, care au realizat o economie de 5000 lei. Lucrările de toamnă aplicate în vii asigură belșugul recoltei viitoare O dată cu încheierea campaniei de recoltare a strugurilor, podgorenii au trecut la efectuarea restului de lucrări , care mai trebuie aplicate în plantațiile de vii pentru a pune încă de pe acum bazele viitoarei producții. Astfel, fertilizarea, executarea arăturilor, îngropatul sunt operațiuni de o deosebită importanță care stau în aceste zile pe agenda de lucru a unităților cu caracter viticol. Este știut faptul că, în acest an, condițiile climatice au fost vitrege. Temperatura scăzută din primăvară, în timpul înfloritului, ploile repetate ce favorizau apariția manei, au făcut să crească cu mult volumul muncii în viticultură, pentru salvarea producției. Dar și în asemenea condiții, cooperatorii din Tîmboiești, au obținut peste 8 200 kilograme de struguri la hectar. Executarea tuturor lucrărilor la timp este deci singura cale ce asigură an de an un rod bogat. Tocmai datorită acestor considerente viticultorii sunt prezenți în vie pentru urgentarea lucrărilor. La Tîmboiești, din cele 730 hectare de vie, 90 sunt plantații tinere. Pentru a face față temperaturilor scăzute, ele sunt deja protejate prin mușuroire. Cele 4 tractoare viticole din dotarea secției de mecanizare a unității, au avut o suprafață de aproape 300 Nicolae POPOVICI (Continuare in pag. a HI-a) La C.A.P. Rîmniceni, creșterea păsărilor a devenit o îndeletnicire de bază Pe verticala construcțiilor FESTIVALUL PIONIERILOR Duminică, pe scena de concurs a Festivalului cultural-artistic al pionierilor și școlarilor — faza județeană — am încercat să cred că vîrsta copilăriei este, prin excelență o vîrstă a atributelor afective, dar mărturisesc sincer că n-am reușit. Am văzut această vîrstă pionierească confirmîndu-se în limitele absolute ale altor măsuri din care nu lipseau siguranța, maturitatea artistică (nu e riscantă aprecierea], prezența scenică demnă de invidiat. Și, am tradus pentru mine această etapă a festivalului nu ca o manifestare artistică de dimensiuni competitive ci ca o veritabilă desfășurare de forțe, o încercare spiritualității poematică de redare a vrîncene, în măsurile dansului și cîntecului popular. Am admirat astfel pe elevii din Spulber, buciumași și cimpoieri care, făcînd să răsune pe scena de concurs a Liceului „Unirea“ măsurile „Burdufului" și altor cîntece vrîncene, au adus în apropierea noastră zbaterea argintie a Zăbalei și Nărujei, legănarea domoală a aripii de vînt, freamătul ușor al cetinii. A fost apoi rîndul dansatorilor din Prahuda, laureați ai primului Festival, să facă să răsune scena sub nașii lor, pu țin viguroși, dar mult încercați în ale dansului. Le-au urmat într-o înlănțuire de salbă strălucitoare, dansatorii din Copăcești și cei din Nistorești, recitatori de la Vulturu și Dumbrăveni, povestitori artistici, soliști etc. Dar, poate cel mai emoționant moment al Festivalului\ veritabilă demonstrație de măiestrie artistică, s-au înscris în concurs dansatorii din Năruja. Vigoarea și inteligența mișcării, desenul coregrafic proaspăt și mereu O. TRAIAN (Continuare în pag. a II-al INTERVIU # INTERVIU # INTERVIU O INTERVIU Ne răspunde profesor doctor ION DODU BALAN, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă LITERATURA ROMÂNEASCĂ PESTE HOTARE Red. : Stimate tovarășe vicepreședinte minutele acestui interviu le vom dedica atît fostului lector de limbă și literatură română peste hotare, cît și actualului vicepreședinte al C.S.C.A. Dacă binevoiți, vă rugăm să ne specificați țara, orașul și instituția unde ați conferențiat despre cultura română. I. D. B. — Am fost timp de doi ani, 1967—1963 și 1968—1969 la lectoratul român de la Universitatea din Toulouse — Franța. Toulouse este unul din cele mai vechi centre universitare din lume, universitatea fiind înfiintata ita M229 £.Exista aici o înaltă viață universitară, culturală. Mie mi-a revenit sarcina de a prezenta o imagine a culturii românești în fața celor interesați și care nu erau puțini. Propriu-zis, acolo, în timpul celor doi ani de activitate, sfera conferințelor mele a depășit cultura, îmbrățișînd întreaga civilizație românească. Le-am vorbit, studenților străini despre limba și literatura noastră, despre muzică, pictură, și pînă la noțiuni de istorie și geografie a României. între toate acestea un rol de seamă l-a deținut — precum, sper, că și la ceilalți colegi români de peste hotare — creația noastră populară cu toate ipostazele ei atît de valoroase pe plan european. Studenții mei au aflat și de țara de basm — Vrancea — locul de zămislire a inestimabilei perle pe care românii au numit-o „Miorița". în afara programei, organizam seri dedicate cîte unui sector al Sava ROȘU ) (Continuare în pag. a II-aj Societatea română de lingvistică La București a luat ființă Societatea română de lingvistică. Ea își propune să reunească fortele știintifice din toate centrele universitare pentru studiul problemelor de limbă In general, și al celor de limbă română in special, să contribuie la promovarea colaborării știintifice internaționale și la afirmarea peste hotare a școlii românești de lingvistică. Noul for științific va continua și va dezvolta, astfel, tradiția societății de lingvistică, înființată in 1939, în cadrul Adunării Generale de constituire a Societății, acad. Al. Graur a fost ales președinte al Comitetului de conducere, iar acad. Rosetti, secretar al acestui comitet.Al, a,...---5'-' ? Ager preș} _ Pentru anul viitor Cu prilejul adunărilor populare care au avut loc in satele Comunei Urechești, locuitorii au hotărît să contribuie bănește cu 162 300 lei și cu 7 020 zile de muncă patriotică pe 1971. Acestea vori materializate în extinderea spațiului de învățămînt al școlii din satul Terchești cu încă o clasă și o sală-laborator, construirea a 12 podețe din cimeni la intersecția drumurilor, și în săparea și curățirea șanțurilor. S-a mai votat prestarea a încă 880 zile pentru transportul balastului necesar amenajării drumurilor care leagă satele Popești—Terchești și a drumurilor care leagă șoseaua națională de satele Urechești și Popești. LUCRĂRI GOSPODĂREȘTI In prima jumătate a lunii noiembrie, în satele Vulturu, Hîngulești și Vadu- Roșca s-au ținut, adunări populare în care cetățenii au hotărît contribuția bănească necesara anului viitor pentru executarea lucrărilor edilitar-gospodăreșt. 200 000 lei reprezintă contribuția bănească ce va fi folosită la construirea unei școli, la pavarea a 5 000 mp trotuar, la construirea a 30 podețe la intersecția drumurilor comunei și la extinderea conductei de apă cu 2 000 metri. , nrrim Li Ull Cifrele statisticii generale arată că există mai multe găini decît cîini. Am, însă, convingerea că pe alocuri numărul acestor patrupezi depășește pe cel al trebuincioaselor înaripate. Se „miră" și ei de tihna-n care sunt lăsați să trăiască, se miră că se schimbă locuri — ca bunăoară cartierul Bahnelor unde, o dată cu lăsarea întunericului, aceștia încep un soi de „concert", ofensînd auzul. In afară de canina lor „voie ANTICANINA bună" din perimetrele curților, veți surprinde pe străzile municipiului, circulînd cîte doitrei, patru „Bubi", „Tumpi", „Pufi", „Azorel" „convinși" că expresia anticanină „Hai cu șbilțul!" e de domeniul trecutului. Dintr-o comună cu pretenții preorășenești scrie cetățeanul cum e Vidra, ne Ion Aldescu următoarele : ,,Ama văzut ogrăzi cu două găini și cu cîte trei cîini Ba, într-una din seri, un copil venind dinspre școală către Căliman Vidra, a fost trînt și hăcuit de vreo palrn-cinci cîini vagabonzi. Și n-ar fi unicul caz Nu vi se pare și dumneavoastră că unii stăpîni de cîini ar trebui amendați zdravăn ?“ Bineînțeles. Și, pe cît știm, areți cine să ia cuvenitele măsuri S. A.