Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)

1970-11-25 / nr. 423

t L ANUL III­­ NR. 423 MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani ECRAN ECONOMIC Un nou produs asimilat: filtru cu fante evazate întreprinderea de industrie locală Focșani — în colaborare cu Institutul de studii și proiec­tări pentru îmbunătățiri funcia­re și gospodărirea apelor Bucu­rești — a trecut de curînd la e­­xecuția unui filtru cu fante e­­vazate destinat echipării puțu­rilor forate care alimentează cu apă din subteran centrele urba­ne și industriale. In raport cu filtrele existente, superioritatea noului produs constă în aceea că oferă condi­ții optime de circulație a apei la traversarea lui, cu pierderi de sarcină minime. Totodată, eva­­zarea spre exterior a fantelor elimină posibilitatea blocării granulelor de nisip sau pietriș în corpul acestora, conferindu- se o durată îndelungată de ex­ploatare și întîrziere a îmbătrî­­nirii puțurilor. De asemenea, grosimea variabilă a peretelui permite alegerea filtrului con­venabil, în funcție de adîncime, evitîndu-se consumuri de metal nejustificate. Utilizarea acestui filtru este posibilă și în medii agresive întrucît se pretează la protecția anticorozivă cu orica­re din soluțiile uzuale. 900000 lei peste prevederi Urmărind aplicarea întocmai a măsurilor tehnico-organizato­­rice, privind perfecționarea fluxurilor tehnologice, aprovi­zionarea ritmică cu materii și materiale și utilizarea judicioa­să a mașinilor, colectivul Fa­bricii de mobilă, din cadrul C.E.I.L. Focșani, înscrie impor­tante succese în realizarea pro­ducției. Pînă la sfîrșitul celei de doua decade a lunii noiembrie,­­ pe perioada cumulată, planul producției globale a fost depă­șit cu 900 000 lei, iar la produc­ția marfă cu 404 000 lei. Paralel cu îndeplinirea indicatorilor va­lorici, o atenție deosebită s-a a­­cordat și realizării planului pe sortimente. PRESTĂRILE DE SERVICII — ridicate la nivelul cerințelor populației Prin varietatea serviciilor industri­ale și neindustriale pe care le oferă populației, organizațiile cooperatiste, meșteșugărești și de consum ocupă un rol important în satisfacerea cerin­țelor populației în acest domeniu. Din analiza efectuată de către secția econo­mică a Comitetului județean de partid asupra preocupărilor pe care le au U.J.C.M. și I.J.E.C.O.O. Vrancea pentru satisfacerea cerințelor populației cu prestări servicii, diversificarea lor la nivelul încasărilor ce se realizează pe cap de locuitor și a cheltuielilor efectuate de populație la 1­000 lei ve­nituri pentru servicii, eficiența Servi­ciilor prestate și rentabilitatea sec­țiilor, s-au desprins o serie de aspec­te pozitive, în ultimii ani s-au cheltuit din fon­duri de investiții centralizate și din fondurile proprii ale cooperativelor peste 30 milioane lei, pentru dezvolta­rea bazei materiale a sectorului de prestări-servicii. Comparînd nivelul realizat al înca­sărilor din servicii pe 10 luni din a­­nul 1970 cu aceeași perioadă a anului trecut, se înregistrează o creștere de 20,3 la sută iar cheltuielile în nume­rar pentru servicii pe cap de locuitor înregistrează o creștere de 11,3 la su­tă. încasările din servicii pe 10 luni, fa­ță de plan, s-au realizat în proporție de 122,1 la sută. Realizarea și depășirea sarcinilor de încasări de la populație pentru pres­tări de servicii, reprezintă un indiciu orientativ care obligă unitățile pres­tatoare să urmărească și să ia măsuri permanente pentru creșterea numeri­că a secțiilor și diversificarea servi­ciilor în concordanță cu cerințele justificate ale populației. Se constată însă, în special în me­diul rural, că prestările de servicii ce se execută de unitățile cooperați­ei de consum prezintă rămîneri în urmă față de nevoile populației și po­sibilitățile existente. A existat, în gene­ral, orientarea pentru organizarea și în­ființarea unor secții de producție și prestări servicii pentru panificație, organizarea muncii la domiciliu pen­tru prelucrarea lemnului, în timp ce mai există încă multe comune în ca­re nu s-au înființat nici profilele de bază, respectiv: croitorie, cizmărie și m­izerie. Astfel, în comuna Slobozia- Cio­răști, nu funcționează nici o sec­ție din profilele arătate, iar în loca­litățile Poiana Cristei, Bălești, Slobo­­zia-Bradului, Chiojdeni, Vrîncioaia, Andreiașu, Valea Sării nu s-au des­chis două profile din cele trei obli­gatorii etc. Deși comitetul executiv al I.J.E.C.O.OP a stabilit, pentru 1970 un plan de măsuri privind dezvoltarea sec­ Grigore BIRLA (Continuare in pag a Ul­a) Magazin cu confecții pentru copii și adolescenți Fostul magazin cu confecții pen­tru bărbați al O.C.L. Produse indus­triale, situat pe strada Mare a Unirii din Focșani, a fost complet renovat și reprofilat în unitate cu confecții pentru copii și adolescenți. Noul magazin, situat alături de „Trei ursuleți", se va deschide­­ peste două-trei zile. O nouă formație corală Aflăm că, recent, la că­­minul cultural Ciorăști, a luat ființă o nouă forma­ție corală. Este vorba de corul mixt format din 90 de cadre didactice și membri cooperatori din comună. Propunîndu-și a culti­va muzica corală de dife­rite genuri, corul respec­tiv urmează a prezenta primele spectacole la în­ceputul anului viitor. Pî­nă atunci avăm succes în pregătire tinerei formații și programe cît mai bo­gate în repertoriu. LOCURI DE PARCARE a accidentelor și pentru asigurarea liniștii publice, conducerea U.M.T.F. Focșani a luat recent măsura amena­jării locurilor de parcare pentru a­­utovehicule. Astfel, la coloana auto Dumitrești, din cadrul sectorului Odobești, a fost organizat un loc corespunzător pen­tru parcarea celor 40 mașini existen­te. Asemenea locuri de parcare au fost amenajate și la coloanele auto Cîmpuri și Sov­eja din cadrul secto­rului U.M.T.F. Panciu. Pentru a evita efectuarea, de că­tre șoferi, a unor curse clandestine, Un taraf focșănean Foto, N. MOLDOVEANU Curier sătesc OBREJIȚA După cum ne transmite cores­pondentul nostru Constantin Georgescu din Obrejița, locui­torii satului au hotărît, în re­centa adunare populară, ca din contribuția voluntară bănească să construiască în cursul anului viitor, o baie comunală la Tîm­boiești, un magazin mixt și o prăvălie în satul Obrejița. Tot în acest sat va începe, în 1971, construcția a încă trei săli de clasă pe lângă clădirea noii școli. în adunarea populară locuito­rii Obrejiței au mai votat ex­tinderea rețelei electrice. BĂLEȘTI Printre cele mai recente rea­lizări edilitar-gospodărești ale băleștenilor se află construirea a încă 1000 metri pătrați tro­tuare din beton și șase poduri din beton, amplasate la inter­secții de drumuri. Anul viitor, pe lîngă clădirea școlii cu etaj din comună vor mai fi construite încă patru săli de clasă. Aceasta este pro­punerea unor locuitori și hotă­­rîrea lor a fost adoptată în a­­dunarea populară. MERA Peste rîul Milcov, la punctul numit, Vulcăneasa, pe o lungi­me de 60 metri, va fi dată cu­rînd în folosință o punte din lemn cu șure. Aceasta va face posibilă tre­cerea de la șoseaua asfaltată spre școala generală de 3 ani, dispensar și casa de naștere din sat. La această lucrare, o­ contri­buție importantă au adus-o și cetățenii comunei, care au rea­lizat o economie de 5000 lei. Lucrările de toamnă aplicate în vii asigură belșugul recoltei viitoare O dată cu încheierea campaniei de recoltare a strugurilor, podgorenii au trecut la efectuarea restului de lu­crări , care mai trebuie aplicate în plantațiile de vii pentru a pune încă de pe acum bazele­ viitoarei produc­ții. Astfel, fertilizarea, executarea arătu­rilor, îngropatul sunt operațiuni de o deosebită importanță care stau în­­ a­ceste zile pe agenda de lucru a unită­ților cu caracter viticol. Este știut faptul că, în acest an, condițiile climatice au fost vitrege. Temperatura scăzută din primăvară, în timpul înfloritului, ploile repetate ce favorizau apariția manei, au făcut să crească cu mult volumul muncii în viticultură, pentru salvarea produc­ției. Dar și în asemenea condiții, co­operatorii din Tîmboiești, au obținut peste 8 200 kilograme de struguri la hectar. Executarea tuturor lucrărilor la timp este deci singura cale ce a­­sigură an de an un rod bogat. Toc­mai datorită acestor considerente vi­ticultorii sunt prezenți în vie pentru urgentarea lucrărilor. La Tîmboiești, din cele 730 hectare de vie, 90 sunt plantații tinere. Pen­tru a face față temperaturilor scăzute, ele sunt deja protejate prin mușuro­­ire. Cele 4 tractoare viticole din dota­rea secției de mecanizare a unității, au avut o suprafață de aproape 300 Nicolae POPOVICI (Continuare in pag. a HI-a) La C.A.P. Rîmniceni, creșterea păsărilor a devenit o îndeletnicire de bază Pe verticala construcțiilor FESTIVALUL PIONIERILOR Duminică, pe scena de concurs a Festivalului cultural-artistic al pioni­erilor și școlarilor — faza județeană — am încercat să cred că vîrsta copi­lăriei este, prin excelență o vîrstă a atributelor afective, dar mărturisesc sincer că n-am reușit. Am văzut această vîrstă pionie­rească confirmîndu-se în limitele ab­solute ale altor măsuri din care nu lipseau siguranța, maturitatea artis­tică (nu e riscantă aprecierea], pre­zența scenică demnă de invidiat. Și, am tradus pentru mi­ne această etapă a festivalului nu ca o manifestare ar­tistică de dimensiuni competitive ci ca o veritabilă desfășurare de forțe, o încercare spiritualității poematică de redare a vrîncene, în măsurile dansului și cînteculu­i popular. Am admirat astfel pe elevii din Spulber, buciumași și cimpoieri care, făcînd să răsune pe scena de con­curs a Liceului „Unirea“ măsurile „Burdufului" și altor cîntece vrîncene, au adus în apropierea noastră zbate­rea argintie a Zăbalei­ și Nărujei, le­­gănarea domoală a aripii de vînt, frea­mătul ușor al cetinii. A fost apoi rîn­­dul dansatorilor din Prahuda, laureați ai primului Festival, să facă să răsune scena sub nașii lor, pu țin viguroși, dar mult încercați în ale dansului. Le-au urmat într-o înlănțuire de salbă strălucitoare, dansatorii din Copăcești și cei din Nistorești, recitatori de la Vulturu și Dumbrăveni, povestitori artistici, soliști etc. Dar, poate cel mai emoționant moment al Festivalu­­lui\ veritabilă demonstrație de măies­trie artistică, s-au înscris în concurs dansatorii din Năruja. Vigoarea și inteligența mișcării, desenul coregrafic proaspăt și mereu O. TRAIAN (Continuare în pag. a II-al I­NT­E­R­V­IU # INTERVIU # INTERVIU O INTERVIU Ne răspunde profesor doctor ION DODU BALAN, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă LITERATURA ROMÂNEASCĂ PESTE HOTARE Red. : Stimate tovarășe vice­președinte minutele acestui in­terviu le vom dedica atît fostu­lui lector de limbă și literatură română peste hotare, cît și ac­tualului vicepreședinte al C.S.C.A. Dacă binevoiți, vă rugăm să ne specificați țara, orașul și instituția unde ați conferențiat despre cultura română. I. D. B. — Am fost timp de doi ani, 1967—1963 și 1968—1969 la lectoratul român de la Universitatea din Tou­louse — Franța. Toulouse este unul din cele mai vechi centre universi­tare din lume, universitatea fiind în­­­fiintata­ ita M229 £.Exista­ aici o înaltă viață universitară, culturală. Mie mi-a revenit sarcina de a prezenta o ima­gine a culturii românești în fața ce­lor interesați și care nu erau puțini. Propriu-zis, acolo, în timpul celor doi ani de activitate, sfera conferințelor mele a depășit cultura, îmbrățișînd întreaga civilizație românească. Le-am­­ vorbit, studenților­­ străini despre lim­ba și literatura noastră, despre mu­zică, pictură, și pînă la noțiuni de istorie și geografie a României. în­tre toate acestea un rol de seamă l-a deținut — precum, sper, că și la ceilalți colegi români de peste ho­tare — creația noastră populară cu toate ipostazele ei atît de valoroase pe plan european. Studenții mei au aflat și de țara de basm — Vrancea — locul de zămislire a inestimabilei perle pe care românii au numit-o „Miorița". în afara programei, organi­zam seri dedicate cîte unui sector al Sava ROȘU ) (Continuare în pag. a II-aj Societatea română de lingvistică La București a luat ființă Societa­tea română de lingvistică. Ea își pro­pune să reunească fortele știintifice din toate centrele universitare pen­tru studiul problemelor de limbă In general, și al celor de limbă română in special, să contribuie la promova­rea colaborării știintifice internațio­nale și la afirmarea peste hotare a școlii românești de lingvistică. Noul for științific va continua și va dez­volta, astfel, tradiția societății de lingvistică, înființată in 1939, în cadrul Adunării Generale de constituire a Societății, acad. Al. Graur a fost ales președinte al Comi­tetului de conducere, iar acad. Rosetti, secretar al acestui comitet.Al, a,...---5'-' ? Ager preș} _ Pentru anul viitor Cu prilejul adunărilor populare care au avut­ loc in satele Comunei Ure­­chești, locuitorii au hotărît să contri­buie bănește cu 162 300 lei și cu 7 020 zile de muncă patriotică pe 1971. A­­cestea vor­i materializate în extin­derea spațiului de învățămînt al școlii din satul Terchești cu încă o clasă­ și o sală-laborator, construirea a 12 po­dețe din cimeni la intersecția drumu­rilor, și în săparea și curățirea șan­țurilor. S-a mai votat prestarea a încă 880 zile pentru transportul balastului ne­cesar amenajării drumurilor care lea­­gă satele Popești—Terchești și a dru­murilor care leagă șoseaua națională de satele Urechești și Popești. LUCRĂRI GOSPODĂREȘTI In prima jumătate a lunii noiembrie, în satele Vulturu, Hîngulești și Vadu- Roșca s-au ținut, adunări populare în care cetățenii au hotărît­ contribuția bănească necesara anului viitor pentru executarea lucrărilor edilitar-gospodă­­reșt. 200 000 lei reprezintă contribuția bă­nească ce va fi folosită la construirea unei școli, la pavarea a 5 000 mp trotu­­ar, la construirea a 30 podețe la inter­­secția drumurilor comunei și la extin­derea conductei de apă cu 2 000 me­tri. , nrrim Li Ull Cifrele statisticii generale a­­rată că există mai multe găini decît cîini. Am, însă, convin­gerea că pe alocuri numărul a­­cestor patrupezi depășește pe cel al trebuincioaselor înari­pate. Se „miră" și ei de tihna-n care sunt lăsați să trăiască, se miră că se schimbă locuri — ca bunăoară cartierul Bahnelor unde, o dată cu lăsarea întune­ricului, aceștia încep un soi de „concert", ofensînd auzul. In afară de canina lor „voie ANTICANINA bună" din perimetrele curților, veți surprinde pe străzile mu­nicipiului, circulînd cîte doi­­trei, patru „Bubi", „Tumpi", „Pu­fi", „Azorel" „convinși" că ex­presia anticanină „Hai cu șbil­­țul!" e de domeniul trecutu­lui. Dintr-o comună cu pretenții preorășenești scrie cetățeanul cum e Vidra, ne Ion Aldescu următoarele : ,,Ama văzut ogrăzi cu două găini și cu cîte trei cîini Ba, într-una din seri, un copil venind dinspre școală că­tre Căliman Vidra, a fost trînt­ și hăcuit de vreo palrn-cinci cîini vagabonzi. Și n-ar fi uni­cul caz Nu vi se pare și dumneavoas­tră că unii­ stăpîni de cîini ar trebui amendați zdravăn ?“ Bineînțeles. Și, pe cît știm, are­ți cine să ia cuvenitele măsuri S. A.

Next