Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-04-20 / nr. 546
I ANUL IV NR. 546 MARȚI 20 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani AGENDĂ AGRICOLĂ La C.A.P. Mihălceni se intensifică semănatul porumbului In aceste zile de aprilie harnicii cooperatori din Mihălceni și-au concentrat toate forțele la semănatul porumbului. Pînă acum ei au reușit să introducă sub brazdă sămința de porumb pe circa 600 hectare teren, reprezentînd mai mult de jumătate din suprafața repartizată acestei culturi. Asigurarea în totalitate a necesarului de semințe, pregătirea cu grijă a terenului, respectarea Întocmai a graficelor de lucru, ca și folosirea intensă a parcului de mașini și tractoare (la această operație fiind folosite zilnic 35 tractoare) demonstrează grija și preocuparea celor din conducerea cooperativei agricole din Mihălceni pentru ca această importantă lucrare să fie terminată în timpul optim și la un înalt nivel calitativ. Pe raza consiliului intercooperatist Tătăranu Pe raza Consiliului intercooperatist Tătăranu s-au însămînțat pînă în prezent 225 hectare cu mazăre, 80 hectare ovăz, 461 hectare borceag, 1070 hectare floarea-soarelui, 480 hectare sfeclă de zahăr, peste 200 hectare cu porumb precum și importante suprafețe de legume timpurii. S-a evidențiat în mod deosebit C.A.P. Tătăranu, care a terminat semănatul ovăzului, borceagului, sfeclei de zahăr și în proporție de 90 la sută însămînțatul floriisoarelui. Se aplică prășitul chimic Pentru recolta din acest an, cooperatorii din Suraia caută să aplice în practică noi măsuri agrotehnice moderne. Pe lângă faptul că în această primăvară s-au semănat peste 800 hectare cu lucernă, mazăre, măzăriche, coreandru, floareasoarelui, lucernă, mecanizatorii au trecut și la erbicidarea griului. In această campanie, din cele 763 hectare cultivate cu grîu, prășitul chimic se va executa pe 400 hectare. Erbicidul 2,4 D, s-a aplicat pe 110 hectare, lucrarea fiind în curs de executare. In întîmpinarea gloriosului semicentenar Inovații cu o înaltă cotă de eficiență ... Perfecționarea fluxurilor tehnologice prin introducerea de noi dispozitive la utilajele existente, constituie o preocupare principală la Fabrica de mobilă din cadrul C.E.I.L. Focșani. De la începutul anului și pînă in prezent, la biroul tehnic al unității s-au înregistrat un număr de 12 inovații, dintre care patru au și fost aplicate, avind o eficiență antecalculată de 450 000 lei. Dintre acestea amintim: .înlocuirea șipcii de îmbinare a spatelui de placaj la dulapul 623/11 prin șipcă de material plastic“, aparținind tehnicianului Nicu Miron și „recuperarea ștraifurilor de plăci aglomerate din lemn rezultate la croit prin încheierea în lampă și uluc", autori inginer Odesin Ionescu, maistrul Costel Jugănaru și tehnicianul Gheorghe Popa, inovație a cărei eficiență anuală se ridică la 178 000 lei. 3000000 lei confecții peste plan Ca urmare a eforturilor susținute, a urmăririi permanente a prevederilor, utilizării cu îndeplinirii maximum de eficiență a capacităților de producție și aprovizionării ritmice cu materii prime, colectivul de muncă al Fabricii de confecții Focșani continuă să înscrie importante succese în realizarea sarcinilor de plan. Planul producției globale aferent perioadei 1 ianuarie — 20 aprilie a fost îndeplinit cu două zile mai devreme, realizîndu-se suplimentar o valoare de 1 300 000 lei, iar la producția marfă, sporul înregistrat se ridică la 3 000 000 lei. Concomitent cu realizarea sortimentelor de confecții o atenție deosebită er a acordat și activității de creație, fapt ce a condus ca numărul de modele create numai în acest an să se ridice la 400 bucăți. EXPUNERI In cadrul manifestărilor organizate în întîmpinarea mărețului jubileu, ieri, tovarășul Simion DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, a prezentat în fața unei numeroase asistențe de la Fabrica de confecții — muncitori, tehnicieni, ingineri — expunerea intitulată „P.C.R. — continuatorul tradițiilor de luptă a poporului român pentru o viață mai bună, pentru progresul țării, pentru socialism’’. Expunerea — o amplă relatare a drumului parcurs de poporul nostru sub conducerea partidului, a fost urmărită cu viu interes de cei prezenți în sală. Tot în cursul zilei de ieri, tovarășul Ion Pătrașcu, secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., a vorbit în fața colectivului de muncă de la întreprinderea de vinuri ,pentru export despre lupta glorioasă desfășurată de P.C.R. în cei 50 de ani de existență a sa. Festivalul viincean este folclorului binecunoscută, și apreciată ca atare, această prestigioasă manifestare de anvergură, prilej ideal de punere în relief a esenței spiritualității populare, spiritualitate plină de o autentică individualitate. Ne apropiem de o nouă ediție, cea a anului 1971, iar sărbătoarea se presimte in tot mai intensele pregătiri care ii anuntă prezența. Prin aceasta justificăm oportunitatea rindurilor de fată, care își propun a constitui un debut al citorva discuții menite să contureze un punct de vedere mai sistematic al ideii. Ce este Festivalul folclorului vrîncean, ce posibilități de îmbunătățire a manifestărilor există, cum vedem noi profilul său cultural ? Așadar, mai întâi să rememorăm, ediția trecută a festivalului a avut ca epilog publicistic masă rotundă, la care au participat o serie de specialiști — folcloriști și ’’ etnografi, — care și-au exprimat opiniile în legă ce înseamnă „Festivalul folcloric vrîncean"? tură cu reușita sa. O întrebare filon se punea in discuție: este festivalul, al cărui „sediu" s-a stabilit, prin tradiție, la Năruja, pe măsura folclorului vrîncean ? Cu excepțiile de nuanță — mai ales la exemplificări — toți participanții acelei mese rotunde, acordau un răspuns afirmativ. Deci, discuțiile noastre — discuții, repetări de opinie — pornesc acum de la un anume nivel. In sensul că ceea, ce am realizat este bine, notabil, dar să vedem ce îmbunătățiri, ce perfecționări — eventual organizatorice — mai pot interveni. Pentru că, așa cum s-a desfășurat, festivalul este similar atîtor manifestări ale altor județe, personalitatea lui venind mai ales din însăși specificul local, care, reunit, formează o emblemă sintetică a întregului folclor vrîncean. Totuși, și aici problema comportă o discuție în plus. Ce înțelegem prin acest festival ? Este vorba despre folclorul vrîncean, sau despre folclor din județul Vrancea. Dacă ne vom stabili punctul de vedere exact, atunci și procedura și titulatura vor trebui schimbate. Cind spunem Festivalul folclorului vrîncean, se înțelege, științific, arta folclorică dintr-o anume zonă, care a adus într-adevăr faima acestor locuri. In acest caz, prin aducerea unor formații care, administrativ, intră în aceeași organizare, tăcem, de fapt, un [UNK] deserviciu ideii în sine. Pentru că ele înseamnă, altceva Dacă ne stabilim pe aceeași formulă organizatorică de pînă acum, a [UNK]tunci neapărat titulatura acțiunii trebuie schimbată : Festivalul folclorului DIN județul Vrancea. Ce au însemnat, pînă in prezent, trecutele ediții ale festivalului ? : parada portului (în municipiul Focșani), expoziții etnografice, spectacole muzicale și coregrafice. Dar el va trebui să capete o tentă mai „stilizată", nu în sens de a interveni în ceea ce aducem pe scenă sau expoziții, ci tot în sens „organizatoric". In primul rînd, după opinia noastră, găsim necesară mărirea proporției sale , prin, rigurozitatea unei sesiuni de comunicări cu adevărat științifice, editarea unei foi volante a festivalului, care să devină o „publicație" informativă, tradițională pentru fiecare ediție în parte, iar Năruja să însemne „sufletul“ total al festivalului. Din acest punct de vedere, organizarea paradei portului popular în municipiul Focșani se pare cam idilică și nejustificată, undeva. Să nu urmărim neaparat elementul spectaculos. Arta folclorică este spectaculoasă, dar în intimitatea ei. Cu alte cuvinte, acestea nefiind, cum am spus, conclusive, ci doar de opinie, constituind invitația unor viitoare discuții pe această temă, să depunem toate eforturile ■ pentru a transforma acest festival în cea mai mare sărbătoare — sărbătoarea-simbol a Țării Vrancei.Păstrîndu-ne dreptul de a interveni — ca inițiatori ai discuției — cu noi argumente, pe parcursul opiniilor viitoare, plasăm în acest final puncte de suspensie, care înseamnă de fapt: „Așteptăm opinia dumneavoastră...“ Florin MUSCALU emaniuiiii # Recital Rențea, ratări și generozitate... Automobilul Focșani — Ancora Galați 1—1 (1-1). # Campionatul județean Rezultate, clasamente. . 9 Cronica sentimentală: Steaua care poate să fie și altfel... U MBiimu Comunista Wilhelmina SANTA, o harnică muncitoare de la atelierul electric al Autobazei de transporturi Focșani f Wulcoval \ V ^ ^ / IF Agricultura intensivă — verticala producțiilor sporite LA FERMA ZOOTEHNICA DE LA C.A.P. BOGZA SUNT CONDIȚII PENTRU A SE TRECE LA O ZOOTEHNIE INTENSIVĂ, RENTABILA PAGINA A III-A Rezultatele obținute in industria județului — bază de plecare spre noi și importante succese •••. i-fi v ‘ • > ' . . . f ' ' ' ' • ■ '.a- 1 --i.| ANGAJAMENTUL colectivelor de rmsnod din industrie, construcții și transporturi, printre altele, prevede ca in cinstea glorioasei aniversări a P. C. R ia sir : ■ * CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCH pe un salariat • PRODUCȚIE MARFA în valoare de 9 milioane, f«prezentiMT 7 SW costume bărbătești, 300 mc. lemn pentru industrializare, 400 m.c. cherestea, • 1^0 forte produse chimice, îQOQOO litri vin, 12000 m.c. agregate de balastieră, • PRODUCȚIE PENTRU EXPORT în valoare de peste 800 000 tei voință. . # REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE cu 1,734 000 Uteiaincor* pm reducerea cheltuielilor materiale de 1124 000 lei. . . IO ♦ DEPĂȘIREA PLANULUI DE 8ENEFO cu peste 2 000 000 m.. _ Plinind in practică măsurile stabilite de adunările generale ale salariaților care au dezbătut sarcinile de plan pe anul 1971, organizind mai bine producția, utilizînd in bune condițiuni capacitățile productive, comitetele de direcție, au reușit să mobilizeze o însemnată parte din rezervele existente în întreprinderi obținînd rezultate meritorii în realizarea cifrelor de plan prevăzute să fie îndeplinite pînă în prezent. Depășirile însemnate înregistrate de unitățile economice la toți indicatorii de plan — și în mod deosebit depășirea substanțială a angajamentelor luate — demonstrează atașamentul ferm și hotărit al tuturor colectivelor de muncă din industrie, față de politica partidului și a statului. Este deosebit de semnificativ faptul că la producția globală industrială, pe perioada 1 ianuarie — au trecut mai bine de 3 luni și jumătate de la începutul anului, primul an al actualului cincinal, timp în care colectivele de muncă din industria județului au obținut rezultate remarcabile in realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în cinstea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român. 10 aprilie a.c., angajamentul luat pe județ a fost depășit cu peste 20 milioane lei ceea ce arată preocuparea tot mai susținută a organizațiilor de partid, a conducerilor unităților industriale pentru folosirea la maximum a rezervelor interne existente. Rezultate bune pe acestă linie au obținut unitățile din cadrul C.E.I.L., Fabrica de confecții, unitățile Industriei locale, întreprinderea viei, vinului și băuturilor alcoolice etc. Aceste unități au pus un accent mai mare pe realizarea unei organizări temeinice a producției și a muncii la locurile de muncă, pentru angajarea deplină a utilajelor și mecanismelor, a capacităților și spațiilor de producție. Nu este, însă, mai puțin adevărat, că există unități economice în județ care nu au obținut depășirea producției globale planificate la nivelul angajamentului luat (U.E.I.L. Vrancea, întreprinderea de industrializare a cărnii și întreprinderea de industrializare a laptelui) care nu realizează în întregime nici planul stabilit la producția globală industrială de la începutul acestui an. La realizarea sortimentelor și a produselor planificate se obțin substanțiale depășiri de unitățile C.E.I.S. : la bușteni de rășinoase (1296 mc.), bușteni de gater stejar (2 609 mc.), lemn construcții lu Șt. ILIESCU G. BIRLA (Continuare în pag. a II-a) Expoziție de cofetărie In cadrul concursului republican inițiat în perioada aprilie — iunie a.c. de ministerul de resort, O.C.L. Alimentara — mixtă Focșani a organizat duminică la cofetăria „Crinul alb“, o expoziție cu produse specifice. Au fost prezentate peste 30 de produse de cofetărie : specialități din ciocolată, prăjituri, cozonac, înghețată la pahar etc. Prin această expoziție, care s-a bucurat de aprecieri favorabile din partea vizitatorilor, s-a inaugurat seria de asemenea manifestări comerciale ce vor avea loc . în .municipiul nostru pe tot parcursul trimestrului II. De altminteri, specialiștii care vor obține cele mai bune rezultate în realizarea unor produse cu tradiție dar și ca noutate se vor prezenta la faza județeană de concurs, și apoi, după selecție, la cea republicană. NOUTATI DE SEZON IN MAGAZINELE O.C.L.P.I. Continuînd o lăudabilă tradiție, magazinele focșănene ale O C.B.P.T.-ului, oferă și în această primăvară,un bogat și variat, sortiment de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte. Așa spre exemplu, numai în ultima săptămînă unitățile de desfacere ale acestei organizații comerciale au pus la dispoziția cumpărătorilor 1 000 de costume bărbătești, 3 000 de rochițe din țesături de vară pentru fetițe, peste 1 000 de rochii pentru femei, 3 000 articole de îmbrăcăminte tricotată și 10 000 metri de țesături din bumbac și mătase. De asemenea, magazinele de specialitate au pus în vînzare 6 000 de perechi de pantofi pentru adulți și copii. Ridicarea gradului de funcționalitate a rețelelor electrice Pentru ridicarea gradului de funcționalitate a Instalațiilor electrice de interior ale abonaților, tehnicienii întreprinderii de exploatare electroenergetică Vrancea, au înlocuit de la începutul anului peste 5 800 de siguranțe aeriene clasice cu un nou gen de siguranțe care exclud în proporție de aproape nouăzeci la sută mrea de defecțiuni pe rețea. De asemenea, au mai fost înlocuite un număr de peste 400 branșamente. Continuînd acțiunea de modernizare și îmbunătățire a rețelei electrice a județului, pînă la sfîrșitul anului vor fi înlocuite 15 000 de siguranțe aeriene și se vor pune sub tensiune alte 1 400 de noi branșamente. In cadrul aceleiași acțiuni de ridicare a gradului de funcționalitate a rețelelor electrice aeriene se prevede instalarea de noi transformatoare care vor îmbunătăți tensiunea pe anumite tronsoane ce alimentează cu energie electrică comunele județului. RĂSPUNDERE SPORITA ÎN EXPLOATAREA $1 ÎNTREȚINEREA DRUMURILOR! Este îndeobște cunoscut că pentru dezvoltarea cu succes a diferitelor ramuri ale economiei este nevoie ca rețeaua de șosele prin care se asigură schimbul de materii prime, produse finite sau semiproduse, să fie menținută la parametrii optimi de exploatare și să fie extinsă în funcție de necesități. Sumele impresionante alocate de către stat pentru întreținerea și extinderea arterelor rutiere le-a asigurat, în general, acestora funcționalitatea necesară. Din păcate ,însă, se ivesc și situații in care șoselele sînt neglijate, ajungînd în scurt timp — datorită traficului intens — într-o stare de degradare care determină distrugerea rapidă a vehiculelor, ca și deprecierea mărfurilor pe care acestea le transportă. Cu două luni în urmă, analizînd starea drumurilor din județ, nostru a publicat o anchetă în ziarul care subliniam necesitatea unei intervenții urgente pentru remedierea stării de lucruri existentă. Acum, la două săptămîni după începerea noului sezon de reparații, am revenit la Direcția județeană de drumuri și poduri, în speranța că promisiunile făcute la precedenta vizită s-au transformat în realități. Lucrurile nu stăteau însă așa. Deși se începuse „plombarea“ gropilor apărute pe șoselele județului, lucrarea înainta foarte încet. Așa, spre exemplu, pe șoseaua Bolotești—Vidra, mai existau încă zece kilometri de drum deteriorat, asupra căruia nu se intervenise. în aceeași situație se aflau șoselele Odobești— Bolotești, Odrobești—Jariștea, Odobești —Andreiașu și Focșani—Vulturu. — In unele cazuri — ne spunea to v. VORNICU (Continuare în pag. a II-a) amănuntul cotidian FAȚADELE Ca floarea-soarelui ce se întoarce după soare,sîntem tentați să ne „odihnim“ privirea, simpli trecători fiind, asupra „plusului“ de înnoire oferit acum de chipul caselor și a grădinilor. Trecerea prin primăvară este marcată de acea statornică întrecere între oameni și natură, mărturisită, totuși, în podoabele de verde crud, în corolele de inegalabilă cromatică cu care anotimpul răsplătește oamenii î în faptele gospodărești cu care la rîndu-ne răspundem gestului de frumos al naturii. Și, credem că fațadele caselor constituie un prim element de comparație în spiritul acestui gest de frumusețe edilitară. Am văzut pe strada Republicii, simpli trecători fiind, cum unele imobile respirau văruiala proaspătă. Dar nu peste tot. Restaurantul,Ciocîrlia“ și anexa sa de vizavi — „Patiseria“ — , iu. fațadele luminate de mîna curățeniei, pe cind, peste fațadele locuințelor dimprejur se face încă vădită amprenta anotimpului trecut. Nu înțelegem de ce se practică o așa-zisă „curățenie pe sertare“ ?! Atunci cind s-a văruit fațada „Patiseriei“ nu puteau oare să facă același lucru și cetățenii de la etaj ?! Restanțieri la acest capitol cuprins sub egida : „Aprilie — luna bunului gospodar“ nu sunt numai instituțiile, dar și mulți cetățeni de pe străzile Turda, Dobrogeanu-Gherea, M. Kogălniceanu etc. din cartierele Obor, Fînăriei și Bahnei, care, deși au văzut îndemnul bun al unor vecini, așteaptă să le fie adusă aminte această simplă, însă înaltă datorie civică. E ceea ce facem în cadrul acestei rubrici. /