Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-04-20 / nr. 546

I ANUL IV NR. 546 MARȚI 20 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani AGENDĂ AGRICOLĂ La C.A.P. Mihălceni se intensifică semănatul porumbului In aceste zile de aprilie har­nicii cooperatori din Mihălceni și-au concentrat toate forțele la semănatul porumbului. Pînă a­­cum ei au reușit să introducă sub brazdă sămința de porumb pe circa 600 hectare teren, re­­prezentînd mai mult de jumăta­te din suprafața repartizată a­­cestei culturi. Asigurarea în totalitate a ne­cesarului de semințe, pregătirea cu grijă a terenului, respectarea Întocmai a graficelor de lucru, ca și folosirea intensă a parcului de mașini și tractoare (la aceas­tă operație fiind folosite zilnic 35 tractoare) demonstrează grija și preocuparea celor din condu­cerea cooperativei agricole din Mihălceni pentru ca această im­portantă lucrare să fie terminată în timpul optim și la un înalt nivel calitativ. Pe raza consiliului intercooperatist Tătăranu Pe raza Consiliului intercoope­ratist Tătăranu s-au însămînțat pînă în prezent 225 hectare cu mazăre, 80 hectare ovăz, 461 hectare borceag, 1­070 hectare floarea-soarelui, 480 hectare sfe­clă de zahăr, peste 200 hectare cu porumb precum și importan­te suprafețe de legume timpurii. S-a evidențiat în mod deosebit C.A.P. Tătăranu, care a terminat semănatul ovăzului, borceagului, sfeclei de zahăr și în proporție de 90 la sută însămînțatul florii­­soarelui. Se aplică prășitul chimic Pentru recolta din acest an, cooperatorii din Suraia caută să aplice în practică noi măsuri a­­grotehnice moderne. Pe lângă faptul că în această primăvară s-au semănat peste 800 hectare cu lucernă, mazăre, măzăriche, coreandru, floarea­­soarelui, lucernă, mecanizatorii au trecut și la erbicidarea gri­ului. In această campanie, din cele 763 hectare cultivate cu grîu, prășitul chimic se va executa pe 400 hectare. Erbicidul 2,4 D, s-a aplicat pe 110 hectare, lucra­rea fiind în curs de executare. In întîmpinarea gloriosului semicentenar Inovații cu o înaltă cotă de eficiență ... Perfecționarea fluxurilor tehnologice prin introducerea de noi dispozitive la utilajele existente, constituie o preocupare principală la Fabrica de mo­bilă din cadrul C.E.I.L. Focșani. De la începutul anului și pînă in prezent, la biroul tehnic al unității s-au înregistrat un număr de 12 inovații, dintre care patru au și fost aplicate, avind o eficiență antecalculată de 450 000 lei. Dintre acestea amintim: .înlocuirea șipcii de îmbinare a spatelui de placaj la dulapul 623/11 prin șipcă de material plastic“, aparținind tehnicianului Nicu Miron și „recuperarea ștraifurilor de plăci aglomerate din lemn rezultate la croit prin încheierea în lampă și uluc", autori inginer Odesin Ionescu, maistrul Costel Jugănaru și tehnicianul Gheorghe Popa, inovație a cărei eficiență a­­nuală se ridică la 178 000 lei. 3000000 lei confecții peste plan Ca urmare a eforturilor susținute, a urmăririi permanente a prevederilor, utilizării cu îndeplinirii maximum de eficiență a capacităților de produc­ție și aprovizionării ritmice cu ma­terii prime, colectivul de muncă al Fa­bricii de confecții Focșani continuă să înscrie importante succese în realiza­rea sarcinilor de plan. Planul producției globale aferent pe­rioadei 1 ianuarie — 20 aprilie a fost­­ îndeplinit cu două zile mai devreme, realizîndu-se suplimentar o valoare de 1 300 000 lei, iar la producția marfă, sporul înregistrat se ridică la 3 000 000 lei. Concomitent cu realizarea sorti­mentelor de confecții o atenție deose­bită er a acordat și activității de crea­­ție,­ fapt ce a condus ca numărul de modele create numai în acest an să se ridice la­ 400 bucăți. EXPUNERI In cadrul manifestărilor orga­nizate în întîmpinarea mărețu­lui jubileu, ieri, tovarășul Simion DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, a prezentat în fața u­­nei numeroase asistențe de la Fabrica­­ de confecții — munci­tori, tehnicieni, ingineri — expu­nerea intitulată „P.C.R. — con­tinuatorul tradițiilor de luptă a poporului român pentru o viață mai bună, pentru progresul țării, pentru socialism’’. Expunerea — o amplă relata­re a drumului parcurs de po­porul nostru sub conducerea partidului, a fost urmărită cu viu interes de cei prezenți în sală. Tot în cursul zilei de ieri, to­varășul Ion Pătrașcu, secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., a vorbit în fața­ colec­tivului de muncă de la între­prinderea de vinuri ,pentru­ ex­port despre lupta glorioasă des­fășurată de P.C.R. în cei 50 de ani de existență a sa. Festivalul viincean­ este folclorului binecu­noscută, și apreciată ca atare, această prestigioa­să manifestare de anver­gură, prilej ideal de pu­nere în relief a esenței spiritualității populare, spiritualitate plină de o autentică individualitate. Ne apropiem de o no­uă ediție, cea a anului 1971, iar sărbătoarea se presimte in tot mai inten­sele pregătiri care ii a­­nuntă prezența. Prin aceasta justificăm oportunitatea rindurilor de fată, care își propun a constitui un debut al citorva discuții menite să contureze un punct de vedere mai sistematic al ideii. Ce este Festivalul folclorului vrîncean, ce posibilități de îmbunătăți­re a mani­fe­stări­lor exis­tă, cum vedem noi pro­filul său cultural ? Așadar, mai întâi să rememorăm, ediția tre­cută a festivalului a­ avut ca epilog publicistic masă rotundă, la care au­­ participat o serie de spe­cialiști — folcloriști și ’’ etnografi, — care și-au exprimat opiniile în legă­ ce înseamnă „Festivalul folcloric vrîncean"? tură cu reușita sa. O în­trebare filon se punea in discuție: este festivalul, al cărui „sediu" s-a sta­bilit, prin tradiție, la Nă­­ruja, pe măsura folcloru­­lui vrîncean ? Cu excep­țiile de nuanță — mai a­­les la exemplificări — toți participanții acelei mese rotunde, acordau un răspuns afirmativ. Deci, discuțiile noastre — discuții, repetări de opinie — pornesc acum de la un anume nivel. In sensul că ceea, ce am re­alizat este bine, notabil, dar să vedem ce îmbună­tățiri, ce perfecționări — eventual organizatorice — mai pot interveni. Pen­tru că, așa cum s-a des­fășurat, festivalul este si­milar atîtor manifestări ale altor județe, persona­litatea lui venind mai a­­les din însăși specificul lo­cal, care, reunit, formea­ză o emblemă sintetică a întregului folclor vrîn­cean. Totuși, și aici pro­blema comportă o discu­ție în plus. Ce înțelegem prin acest festival ? Este­­ vorba despre folclorul vrîncean, sau­­ despre fol­clor din județul Vrancea. Dacă ne vom stabili punctul­ de vedere exact, atunci și procedura și ti­tulatura vor trebui schim­bate. Cind spunem Festi­valul folclorului vrîncean, se înțelege, științific, ar­ta folclorică dintr-o anu­me zonă, care a adus în­tr-adevăr faima acestor locuri. In acest caz, prin aducerea unor formații care, administrativ, intră în aceeași organizare, tă­cem, de fapt, un [UNK] deservi­­ciu ideii în sine. Pentru că ele înseamnă, altceva Dacă ne stabilim pe ace­eași formulă organizato­rică de pînă acum, a [UNK]­tunci neapărat titulatura acțiunii trebuie schimba­tă : Festivalul folclorului DIN județul Vrancea. Ce au însemnat, pînă in prezent, trecutele edi­ții ale festivalului ? : pa­rada portului (în munici­piul Focșani­­), expoziții etnografice, spectacole muzicale și coregrafice. Dar el va trebui să ca­pete o tentă mai „stiliza­tă", nu în sens de a in­terveni în ceea ce adu­cem pe scenă sau expo­ziții, ci tot în sens „or­ganizatoric". In primul rînd, după opinia noastră, găsim necesară mărirea proporției­ sale , prin­, ri­gurozitatea unei sesiuni de comunicări cu adevă­rat științifice, editarea unei foi volante a festi­valului, care să devină o „publicație" informativă, tradițională pentru fieca­re ediție în parte, iar Nă­­ruja să însemne „sufle­­tul“ total al festivalului. Din acest punct de vede­re, organizarea paradei portului popular în muni­cipiul Focșani se pare cam idilică și nejustifica­­tă, undeva. Să nu urmă­rim neaparat elementul spectaculos. Arta folclo­rică este spectaculoasă, dar în intimitatea ei. Cu alte cuvinte, aces­tea nefiind, cum am spus, conclusive, ci doar de­ o­­pinie, constituind invita­ția unor viitoare discuții pe­­ această temă, să de­punem toate eforturile ■ pentru a transforma acest festival în cea mai mare­­ sărbătoare — sărbătoa­­rea-simbol a Țării Vran­cei.Păstrîndu-ne dreptul de a interveni — ca ini­țiatori ai discuției — cu noi argumente, pe par­cursul opiniilor viitoare, plasăm în acest fi­nal punc­te de suspensie, care înseamnă de fapt: „Aș­teptăm­­ opinia dumnea­voastră...“ Florin MUSCALU emaniu­iiii # Recital Rențea, ratări și generozitate... Automobilul Focșani — Ancora Galați 1—1 (1-1). # Campionatul județean Rezultate, clasamente. . 9 Cronica sentimentală: Steaua care poate să fie și altfel... U MBiimu Comunista Wilhelmina SANTA, o harnică muncitoare de la atelierul electric al Autobazei de transporturi Focșani f Wulcoval \ V ^ ^ / IF Agricultura intensivă — verticala producțiilor sporite LA FERMA ZOOTEHNICA DE LA C.A.P. BOGZA­­ SUNT CONDIȚII PENTRU A SE TRECE LA O ZOOTEHNIE INTENSIVĂ, RENTABILA PAGINA A III-A Rezultatele obținute in industria județului — bază de plecare spre noi și importante succese •••. i-fi v ‘ • > '­­ . . . f ' ' ' ' • ■ '.a- 1 --i.| ANGAJAMENTUL colectivelor de rmsnod din industrie, construcții și transporturi, prin­­tre altele, prevede ca in cinstea glorioasei aniversări a P. C. R ia sir : ■ * CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCH pe un salariat • PRODUCȚIE MARFA în valoare de 9 milioane, f«prezentiMT 7 SW­ costume băr­bătești,­­ 300 mc. lemn pentru industrializare, 400 m.c. cherestea, • 1^0 forte produse chi­mice, îQOQOO litri vin, 12000 m.c. agregate de balastieră, • PRODUCȚIE PENTRU EXPORT în valoare de peste 800 000 tei voință. . # REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE cu 1,734 000 Uteiaincor* pm re­­ducerea cheltuielilor materiale d­e 1124 000 lei. . . IO ♦ DEPĂȘIREA PLANULUI DE 8ENEFO cu peste 2 000 000 m.­.­ _ Plinind in practică măsurile sta­bilite de adunările generale ale salariaților care au dezbătut sar­cinile de plan pe anul 1971, orga­­nizind mai bine producția, utilizînd in bune condițiuni capacitățile pro­ductive, comitetele de direcție, au reușit să mobilizeze o însemnată parte din rezervele existente în în­treprinderi obținînd rezultate me­ritorii în realizarea cifrelor de plan prevăzute să fie îndeplinite pînă în prezent. Depășirile însemnate înregistra­te de unitățile economice la toți indicatorii de plan — și în mod de­osebit depășirea substanțială a an­gajamentelor luate — demonstrează atașamentul ferm și hotărit al tu­turor colectivelor de muncă din industrie, față de politica partidu­lui și a statului. Este deosebit de semnificativ fap­tul că la producția globală indus­trială, pe perioada 1 ianuarie — au trecut mai bine de 3 luni și jumătate de la începutul anului, primul an al actualului cincinal, timp în care colectivele de muncă din industria județului au obținut rezultate remarcabile in realizarea sarcinilor de plan și a angajamente­lor asumate în cinstea aniversării semicentenarului Partidului Comu­nist Român. 10 aprilie a.c., angajamentul luat pe județ a fost depășit cu peste 20 milioane lei ceea ce arată preocu­parea tot mai susținută a organiza­țiilor de partid, a conducerilor u­­nităților industriale pentru folosi­rea la maximum a rezervelor in­terne existente. Rezultate bune pe acestă linie au obținut unitățile din cadrul C.E.I.L., Fabrica de confecții, uni­tățile Industriei locale, întreprinde­rea viei, vinului și băuturilor alcoo­lice etc. Aceste unități au pus un ac­cent mai mare pe realizarea unei organizări temeinice a producției și a muncii la locurile de muncă, pentru angajarea deplină a utila­jelor și mecanismelor, a capacită­ților și spațiilor de producție. Nu este, însă, mai puțin adevă­rat, că există unități economice în județ care nu au obținut depășirea producției globale planificate la nivelul angajamentului luat (U.E.I.L. Vrancea, întreprinderea de industrializare a cărnii și între­prinderea de industrializare a lap­telui) care nu realizează în între­gime nici planul stabilit la produc­ția globală industrială de la în­ceputul acestui an. La realizarea sortimentelor și a produselor planificate se obțin substanțiale depășiri de unitățile C.E.I.S. : la bușteni de rășinoase (1­296 mc.), bușteni de gater ste­jar (2 609 mc.), lemn construcții lu­ Șt. ILIESCU G. BIRLA (Continuare în pag. a II-a) Expoziție de cofetărie In cadrul concursului republican i­­nițiat în perioada aprilie — iunie a.c. de ministerul de resort, O.C.L. Ali­mentara —­ mixtă­­ Focșani a organizat duminică la cofetăria „Crinul alb“, o expoziție cu produse specifice. Au fost prezentate peste 30 de produse de co­fetărie : specialități din ciocolată, pră­jituri, cozonac, înghețată la pahar etc. Prin această expoziție, care s-a bucu­rat de aprecieri favorabile din partea vizitatorilor, s-a inaugurat seria de a­­semenea manifestări comerciale ce vor avea loc . în­ .municipiul nostru pe tot parcursul trimestrului II. De altmin­teri, specialiștii care vor obține cele mai bune rezultate în realizarea unor produse cu tradiție dar­ și ca noutate se vor prezenta la faza județeană de concurs, și apoi, după selecție, la cea republicană. NOUTATI DE SEZON IN MAGAZINELE O.C.L.P.I. Continuînd o lăudabilă tradiție, ma­gazinele focșănene ale O C.B.P.T.-ului, oferă și în această primăvară,un bogat și variat, sortiment de articole de îm­brăcăminte și­ încălțăminte. Așa spre exemplu, numai în­­ ultima săptămînă unitățile de­ desfacere ale acestei orga­nizații comerciale au pus la dispoziția cumpărătorilor 1 000 de costume băr­bătești, 3 000 de­­ rochițe din țesături de vară pentru fetițe, peste 1 000 de rochii pentru femei, 3 000 articole de îmbră­căminte tricotată și­ 10 000 metri de țe­­­­sături din bumbac și mătase. De ase­­­­menea, magazinele de specialitate au pus în vînzare 6 000 de perechi de pan­tofi pentru adulți și copii. Ridicarea gradului de funcționalitate a rețelelor electrice Pentru ridicarea gradului de funcționalitate a Instalațiilor electrice de interior ale abonaților, tehnicienii întreprinderii de exploatare electroenerge­­tică Vrancea, au înlocuit de la începutul anului peste 5 800 de siguranțe aeriene clasice cu un nou gen de siguranțe care exclud în proporție de aproape nouăzeci la sută m­­rea de defecțiuni pe rețea. De asemenea, au mai fost înlo­cuite un număr de peste 400­ branșamente. Continuînd acțiunea de modernizare și îmbunătățire a rețelei electrice a județului, pînă la sfîrșitul anului vor fi înlocuite 15 000 de siguranțe aeriene și se vor pune sub tensiune alte 1 400 de noi branșamente. In cadrul aceleiași acțiuni­ de ridicare a gradului de funcționalitate a re­țelelor electrice aeriene se prevede instalarea de noi­­ transformatoare care vor îmbunătăți tensiunea pe anumite tronsoane ce alimentează cu energie electrică comunele județului. RĂSPUNDERE SPORITA ÎN EXPLOATAREA $1 ÎNTREȚINEREA DRUMURILOR! Este îndeobște cunoscut că pentru dez­voltarea cu succes a diferitelor ramuri ale economiei este nevoie ca rețeaua de șosele prin care se asigură schim­bul de materii prime, produse finite sau semiproduse, să fie menținută la parametrii optimi de exploatare și să fie extinsă în funcție de necesități. Sumele impresionante alocate de că­tre stat pentru întreținerea și extinde­rea arterelor rutiere le-a asigurat, în general, acestora funcționalitatea ne­cesară. Din păcate ,însă, se ivesc și si­tuații in care șoselele sînt neglijate, ajungînd în scurt timp — datorită tra­ficului intens — într-o stare de degra­dare care determină distrugerea rapi­dă­ a vehiculelor, ca și­­ deprecierea mărfurilor pe care acestea le trans­portă. Cu­­ două­ luni în urmă, analizînd starea drumurilor­­ din județ, nostru a publicat o anchetă în ziarul care subliniam­ necesitatea­ unei intervenții urgente pentru remedierea stării de lucruri existentă. Acum, la două săptămîni după înce­perea noului sezon de reparații, am revenit la Direcția județeană de dru­muri și poduri, în speranța că promi­siunile făcute la precedenta vizită s-au transformat în realități. Lucrurile nu stăteau însă așa. Deși se începuse „plombarea“ gropilor apărute pe șo­selele județului, lucrarea înainta foarte încet. Așa, spre exemplu, pe șoseaua Bolotești—Vidra, mai existau încă zece kilometri de drum deteriorat, asupra căruia nu­ se­ intervenise. în aceeași situație se aflau­ șoselele Odobești— Bolotești, Odrobești—Jariștea, Odobești —Andreiașu și Focșani—­Vulturu. — In unele cazuri — ne spunea to­­ v. VORNICU (Continuare în pag. a II-a) amănuntul cotidian FAȚADELE Ca floarea-soarelui ce se întoarce după soare,­­sîntem ten­tați să ne „odihnim“ privirea, simpli trecători fiind, asupra „plusului“ de înnoire oferit acum de chipul caselor și a grădini­­lor. Trecerea prin primăvară este marcată de acea statornică în­trecere între oameni și­­ natură, mărturisită, totuși, în podoabele de verde crud, în corolele de inegalabilă cromatică cu care a­­notimpul răsplătește oamenii î în faptele gospodărești cu care la rîndu-ne răspundem gestului de frumos al naturii. Și, credem că fațadele caselor constituie un prim element de comparație în spiritul acestui gest de frumusețe edilitară. Am­ văzut pe strada Republicii, simpli trecători fiind, cum unele imobile­ respirau văruiala proaspătă. Dar nu peste tot. Res­taurantul­­,Ciocîrlia“ și anexa sa de vizavi — „Patiseria“ — , i­u. fațadele luminate de mîna curățeniei, pe cind, peste fațadele locuințelor dimprejur se face încă vădită amprenta anotimpului trecut. Nu înțelegem de ce se practică o așa-zisă „curățenie pe sertare“ ?! Atunci cind s-a văruit fațada „Patiseriei“ nu puteau oare să facă același lucru și cetățenii de la etaj ?! Restanțieri la acest capitol cuprins sub egida : „Aprilie — luna bunului gospodar“ nu sunt numai instituțiile, dar și mulți cetățeni de pe străzile Turda, Dobrogeanu-Gherea, M. Kogălni­­ceanu etc. din cartierele Obor, Fînăriei și Bahnei, care, deși au văzut îndemnul bun al unor vecini, așteaptă să le fie adusă a­­minte această simplă, însă înaltă datorie civică. E ceea ce facem în cadrul acestei rubrici. /

Next