Mişcarea, septembrie 1910 (Anul 2, nr. 191-214)

1910-09-01 / nr. 191

— Mărirea celor ce sunt omorîţi se mă*­soară cu josnicia călăilor. — Sa nu ai de ciţiva cunoscători ai tăi, —e îndestul chiar dacă n’ar fi ei mai mult de cât un pumn de oameni,—e însă pum­nul lui Samson care se năpusteşte pe Filis­tin şi care a­junge* totdeauna ca să zdrobia­­scă împotrivirea animalului acela borţos care e opinia publică. —E ceva mai bun de­cât să linguşeşti a­­morul propriu, e să nu-l răneşti niciodată. — Nici cei cari iubesc adevărul, nici cei cari iubesc frumosul, nu se pot îngriji de politică, care nu se îngrijeşte nici de fru­museţea nici de adevărul lucrurilor. — Sunt două feluri de cuirasieri pe câm­­pul de bătae al vieţei. Alţii Îşi pun una când sânt râniţi şi curge sângele. — Unii au o platoşă pentru ca să nu fie răniţi. Nici­odată să nu vadă poporul curgând sânge regesc! Supliciul unui Rege schim­bă spiritul unui popor de apururea ! — Oamenii mari sunt ca şi florile cle mai frumoase... Se nasc subt băligar şi prin băligar se aruncă asupră-ie invidioşii şi im­becilii. — Duşmanul cel mai primejdios al unui suveran, e nevastă-sa când ea ştie să facă alte lucruri de dit copii. — Ce ieste iadul ?—Cerul în văgăună. — Inima unei femei e întotdeauna o car­te de jucat. — La o oare-care adincime în real, întil­­neşti totdeauna idealul, acei încă cari in alta sunt numiţi realişti, nu sapă nici­odată pînă acolo. — Egalitatea înaintea legii nu probează de­cât un lucru, anume că nu mai sânt altele. — Tecutul este părintele viitorului, ar tre­bui insă ca prezentul să fie o femee bună de casă pentru ca copilul să fie bine crescut. — Inţeleg mânia împotriva lui Dumnezeu, dar nu ’nţeleg tăgăduirea lui. — Ni se vorbeşte de educaţie,—de educaţii măreţe. Fleacuri­­ nu este altă educaţie de­cît aceea pe care o primeşte de la lucrurile pe cari le-ai privit cu ochii tăi însăşi. — Chiar cînd sunt în lume şi vorbesc cu veselia aceea îmbătătoare care este, cred, caracterul vorbirii mele, sunt singur, cu de­săvârşire singur. nu fie ţipte de...vacă, din puţinele prie­­enului meu C. Tincu. Art. 7. In timpul somnului nu simţim nici-o boală, de aceia abonaţi-vă la „Analele Academiei Române“. Distinsul meu prieten, dr. A. Urechiă, care a fost un scriitor de mare valoare, de cînd s'a abonat la valoroasa şi somnoroasa piblicaţie academică, a adormit şi doar­me şi astăzi spre nenorocirea cititorilor şi admiratorilor săi. Art. 8. Să nu credeţi că informaţiile pe care le publică „Opinia“ sunt­ drepte. Jovarîă ultima informaţie cu privire la dispariţia ziarului nostru, care a fost desminţită cu atîta succes. Art. 9. Nu faceţi politică în mijlocul verei, precum a făcut d. Marghiloman, căci riscaţi să păţiţi ceia ce a păţit d-sa. Art. 10 şi cel din urmă. Cititorii noş­­ri sunt rugaţi să aducă îla îndeplinire dispoziţiile de mai sus, şi sunt sigur că holera va fi definitiv înlăturată. Nu se poate spune că n’am venit şi eu in ajutorul celor ce se tem de ho­leră. Eu, drept să spun, ascult cu sfin­ţenie de cele 10 articole, şi, slavă Domnului! nu numai că nu sufăr de nimic, dar nici nu-mi mai este frică a­­cum de această blestemată boală care se chiamă: holera asiatică. IVAN TURBINCĂ CONTRA HOLEREI — CRONICA UMORISTICA — Mi-e frică de boale, de epidemii, de tot, în sfîrşit, de ceia ce produce moar­tea. Mi-e frică că voi m­uri şi nu voi putea isprăvi noua mea operă grandioasă: „Odiseia Căpitanului Bum“. Mi-e frică că voi muri şi n’oiu putea citi „Satira“ pe care o pregăteşte d. Eugeniu Revent s’o publice In foi volante. Mi-e frică că voiu muri şi n’oiu mai primi scrisoarea de dragoste pe care o aştept de la iu­bita mea de mai bine de două luni. Mi-e frica că voi muri şi n’or mai veni conservatorii democraţi la putere. In sfîrşit, mi-e frică că voi muri şi n’oi mai avea parte să văd statuia lui Cuza-Vodă in Piaţa Unirii. Şi, prevăzător clui sunt, mă feresc de tot ceia ce mi-ar putea produce o moar­te prea matură. De aceia am luat o mulţime de măsuri pentru păstrarea scumpei mele sănătăţi. Aceste măsuri le-am formulat în următoarele zece ar­ticole, pe care le recomand cu toată inzistenţa preţioşilor mei cititori, cari, dacă vor urma preceptele pe cari le in­dic, nu numai că vor reuşi să scape de holeră, dar îşi vor asigura o sănătate deplină ca a mea, o sănătate pe care mi-o indiviază toată lumea. Iată acele articole: Art. 1. Să nu mîncaţi de cit barbuji copţi, căci cei cruzi nu numai că au un gust displăcut, dar nici nu-i puteţi mîn­­ca. De asemenea să nu mîncaţi pădureţe, fiind­că sunt foarte acre şi fac gura pungă. Să mîncaţi strugurii copţi, însă puteţi prefera vinul făcut din struguri, şi nu de circiumari. Art. 2. Să nu mîncaţi la birturi, ci acasă. Dacă nu aveţi bani ca să cum­păraţi carne de vacă, atunci mîncaţi numai carne de pasere, care e cu mult mai uşoară şi mai higienică, după cum afirmă doctorii. Feriţi-vă să nu mîncaţi la birturi mîncări cu sos. Mîncaţi peşte proaspăt, însă feriţi-vă pentru totdeauna să nu mîncaţi... ciuperci. Art. 3. Să nu citiţi „Evenimentul“, căci pericolul de a vă îmbolnăvi de ho­leră este îndoit. Totuşi, dacă citiţi un articol de fond din „Evenimentul“, a­­veţi grija, după aceia, să vă clătiţi in gură cu acid boric, şi să citiţi fugitivele lui Bum. Asupra acestui articol ne per­mitem să atragem în mod special, a­­tenţia cititorilor noştii. Art. 4. Nu vă adunaţi în adunări mari, în special, in sălile de întruniri publice, şi nici în saloane­le cluburilor conser­vatoare democrate din ţară, căci se poate să fie în acele mulţimi şi d. Ghiţă Ghibănescu. Art. 5. Să nu ascultaţi discursuri po­litice, în aceste vremuri cînd holera este lingă Prut, la Ungheni, unde erau ins­talate băile societăţii de gimnastică. Luaţi aminte că de la Huşi, unde a ros­tit un discurs d. Badărău,­ a pornit pri­ma veste despre un caz suspect de holeră. Art. 6* Văruiţi cu... lapte de var pri­­văţile, cluburile conservatoare democrate, şi întrebuinţaţi totdeauna ziarul,—par­don de expresie ."-„Evenimentul“, care dă gratuit Reventul (Eugeniu) necesar. Băgaţi de seamă ca laptele de var să ta­aticu CRONICA RIMATĂ Unui poet. Urcând calvarul vieţii Ai ros atâtea ghete Şi tot nu-ţi trece pofta Calvarului, poete ? Ai rupt atâtea strune Cântând pe subt balcoane Şi tot mai cazi în mreaja Perfidelor cucoane ? Dalila-i pretutindeni Ispitele-i te-ajung,— Ah, unde e Dalila Să-ţi tundă părul lung? De la curcă. A APARUT: -----■ ■■■........... FILOZOFUL CONTA ===== VIATA SI OPERA ===== Biografia e povestită după însemnări și scrisori inedite de : —-— O C T A V MINA R —— — Poeziile şi Cugetările lui Postume — ooisraRESUT, lSTERNAflOiVAI, AI, FOOPE- f RATIVELOR In ziua de 23 August a. c., s’a des­chis la Hamburg al VIH-lea congres al Alianţei cooperative internaţională. „Alianţa cooperativă", înfiinţată acum In ani în August 1895—în Anglia,—are ca scop de căpetenie răspândirea ideilor cooperative, clasificarea principiilor şi stabilirea de legături comerciale intre organizaţiunile cooperative din diferite ţări. La congresul din anul acesta iau par­te delegaţii organizaţiunilor cooperative într’un număr cit mult mai mare de­cit în trecut. Sunt peste 350 delegaţi veniţi la con­gres. România este reprezentată la acest congres prin 15 reprezentanţi cu drep­tul de vot, şi anume prin d-nii : I. G. Duca, care reprezintă 2 organizaţiuni cooperative; Fotin Enescu, care repre­zintă o organizaţie; I. D. Georgescu, care reprezintă o organizaţie; M. R. Constantinescu, care reprezintă o or­ganizaţie şi I. Rădulescu, care reprezin­tă 4 organizaţii. Ţările locuite de români sunt repre­­zintate prin d-nii: C. Pop din Ardeal care reprezintă o organizaţie şi prof. G. Tofan din Bucovina care reprezintă o or­ganizaţie. Congresul s-a deschis dimineaţa, la o­­rele 9 şi un sfert, în marea sală Ernest Uleck din grădina zoologică, sub preşi­­denţia venerabilului cooperator englez William Maxwel, care în cuvântarea de deschidere, accentuiază că Alianţa, al cărei preşedinte este de la 1907, va găsi foc în liberul oraş hansiatic ca să mun­cească pentru marea operă a coopera­ţiei, oferind în acelaş timp prilej dele­gaţilor din diferite ţări să se cunoască mai de aproape şi să-şi întărească cre­dinţa in izbânda muncei lor. Emanuel Fremiet celebrul plastician din Paris, a încetat din viaţă în vîrsta de 86 ani. Fremiet e celebru în arta plastică prin grupa sa genială „Go­rila ca o femeie răpită. V­­arie Ehrer-Eschenbach, una din ea cele mai autorizate scriitoare ale Germaniei, şi-a serbat a 80-a aniversare în castelul ei solitar din Meran. Scopul vieţii, piesa dramaturgului rus,­­ Nemirovici­ Danişenko, s-a jucat la „teatrul modern“ din Berlin. Opera lui Danişenko e o pagină măiastră de psi­­chologie socială şi etică. Cea mai frumoasă femeie operetă a lui Giacomo Mincowski, se va juca săptămâna aceasta, pentru prima oară, la Viena și Berlin. Rostand lucrează la o nouă operă menită să răsbune pe... „Chante­­cler". Noua lucrare va purta titlul «Ro­tand de Ronteva». Subiectul este extras dintr’un manu­scris vechiu al unui poet spaniol de prin împrejurimele Spaniei. Legenda exploa­tată de Rostand va avea caracterul eroic­­romantic. T­ramaturgul Bahr a scris o nouă dramă intitulată «Copii» care se va juca în cursul stagiunei curente. Bahr este unul din marii scriitori moderni şi piesele sale provoacă întinse discuţii es­tetice şi psichologice. Intr’unul din mânerile viitoare vom vorbi mai pe larg despre acest valoros scritor. Revista „1907“ a reapărut astăzi şi cuprinde următorul sumar : Ion Gr. Păucescu, Din Istoria Franţei, Ion Culoglu, In contra inamovibilită­­lei în funcţiunile administrative. Quidam, Viața Socială. Cronica politică de Bran. Mir­o, poema «provensală» a lui Frederic Misrtal a apărut într’o traducere germană în editura librăriei Cotta din Stuttgart. Traducerea celebrei poeme e făcută de August Bertrach. MIŞCAREA Informaţiuni 81 Fort Indrăzneţ.­ Comerciantul Froim Moscovici din mahalaua Sf. Şte­fan No. 45, a reclamat serviciului sigu­ranţei, că ori noapte i s’au furat din o­­gradă un cotiugar cu marfă de galante­rie şi manufactură In valoare de 1500 lei, pe care trebuia să o transporte co­merciantului Simon Herşcu din Tirgul Frumos. Autorităţile au început cercetările pen­tru descoperirea autorilor acestui furt. ■ In comuna Ţuţora s’a ivit o bandă de indivizi cari atecă călătorii la dru­mul mare, mai jes noaptea. Zilele trecute au fost atacaţi preotul Ursu şi învăţătorul Sachelari’e din Pri­­sacani, cari au putut scapa numai gra­ţie ajutorului venit din partea altor tre­cători pe cari îi aştepta aceiaşi soartă. Jandarmii rurali’ au început să facă investigaţiuni pentru prinderea acestei bande. * Cetim în revista „1907“ a d-lui Păucescu: *In cercurile politice se comentează mult resultatul obţinut de d. P. P. Carp în cursul audienţei solicitată M. S. Re­gelui, pentru a-i cere înlăturarea guver­nului liberal de la putere. Se zice că Suveranul ar fi răspuns d-lui Carp : — «Am am motive să concediez mi­nisterul d-lui Brătianu". » Ministerul industriei şi comerţului a trimis prefecturilor o circulară cerân­­du-le să dea tot concursul ţăranilor spre a le înlesni vânzarea recoltelor. 0 Ministerul industriei şi comerţului având în vedere pregătirea viitorilor mi­j­locitori într-un număr mai mare, cerut de nevoile transacţiilor comerciale a ho­tărât să oblige pe toţi mijlocitorii ofici­ali ca să aibă cel puţin un suplinitor.­­ Consiliul administrativ permanent cerându-i-se de către unele inspectorate agricole lămuriri asupra modului cum urmează a se face trecerea însemnărilor prescrise de lege în registrul libretelor și în librete, a comunicat următoarele :' «In conformitate cu art. 39 din legea pentru învoeli agricole, secretarul comu­nei, după autentificarea contractului, e obligat a deschide partida fiecărui țăran Învoit, în registrul libretelor toate ace­ste înscrieri făcute la debit se vor în­scrie de secretarul comunei şi în libre­tul muncitorului, conform art. 39 din le­ge, iar la credit m­unca efectuată şi ba­nii primiţi se vor opera de către admi­nistraţia sau contabilul moşiei unde este învoit ţăranul. Libretul astfel întocmit se aduce de țăranul învoit la primărie, pentru ca secretarul comunal să treacă la creditul din registrul libretelor credi­tul din libret, dându-i astfel cuvenita descărcare. ■ Pe seama ministerului de interne s’a deschis un credit de 200000 lei pen­tru luarea măsurilor de apărarea ţărei contra invaziunei epidemiilor de holeră şi ciumă din Rusia. ECOU.—Se deschide în curând în strada Ştefan cel Mare, un mare maga­zin de Măruntuşuri Engros sub firma d lor H. şi L. Polingber. 13 D-l General Mânu, care ho­tărâse să scoată, în toamna acea­sta, un stat politic direct inspi­rat de d-sa, şi cu care credea că ar putea servi acţiunea întreprin­să pentru formarea unui nou şi tânăr partid conservator, pare a fi renunţat la această idee. Dealtmintr­elea din anturajul d-lui general Mânu transpiră că d-sa nu şi-ar mai face prea multe Huşii. Tragica sinucidere din Botoşani Un alt fiu al d-lui Veniamin Costachi se sinucide într’o berărie din Botoşani. — Cauza sinuciderei.- -Alarma —Sosi­rea autorităţilor.— Scrisorile lăsate.— Alte amănunte. Ni se comunică din Botoşani că tâ­nărul Manolachi Costachi, soldat în Reg. 8 Roşiori din acea garnizoană, fiul d-lui Veniamin Costachi, unul dintre cunos­cuţii proprietari din localitate, s-a sinu­cis ori dimineaţă în Berăria „Luter“ din Botoşani. Această tragică sinucidere, este cu a­­tât mai emoţionantă, cu cât acum două săptămâni, după cum se ştie, un alt fiu mai mare al d-lui Costachi, administra­tor pe moşia Cristeşti-Brăeşti din apro­piere de Târgul Frumos, şi-a găsit moar­tea în condiţiuni şi mai tragice, fiind împuşcat pe moşie de către nişte ţărani. Iată şi amănuntele acestei tragice si­nucideri : Tânărul Manolachi Costachi se afla in oraşul Botoşani de vre­o două luni, unde îşi făcea stagiul în Reg. 8 roşiori. Fire cam svânturatecă, ii plăcea chefurile pentru care cheltuia sume mari de bani. Duminecă seara, întovărăşit­ de alţi pri­eteni, se duce la berăria centrală „Lu­ter“ din calea Naţională, unde petrece împreună cu mai multe femei pănă în zorii zilei, consumând şampanie pentru suma de 300 lei. Pe la orele 5 luni, cerându-i-se de către chelner costul consumaţiei, numi­tul tânăr pretextează că se duce puţin până afară, de unde se va reîntoarce şi va plăti. In acest interval trece într’o latrină a berăriei unde să sinucide tră­­gându-şi un glonte de revolver calibru 7 în gură. Moartea i-a fost instantanee. La zgomotul produs de detunătura ar­mei, au sărit personalul de serviciu din berărie, şi câţi­va trecători, cari au a­­nunţat autorităţile. La faţa locului au sosit d-nii procu­ror V. TufescU şi substitutul Caţichi, po­liţaiul Levandoschi "şi comisarul Arono­­vici care încep a face cercetările cuve­nite. Nu mult după aceasta soseşte şi d. căpitan Graţoschi aghiotantul pieţei. La percheziţia făcută s’au găsit asu­pra sinucisului doua scrisori, adresate una femeei cu care acesta trăise în con­cubinaj mult timp, şi alta familiei prin care cere ertare părinţilor de ceia ce a făcut. Pentru consumaţia făcută nu s’a gă­sit nici un bun, aşa că e sigur că numi­tul tînăr era decis de mai înainte să pe­treacă şi în urmă să’şi curme zilele. * Ca amănunte, putem adăuga că tînă­­rul Manole Costachi, urmase vre-o două clase la Liceul Naţional din localitate, de unde s’a retras nevoind să mai ur­meze la şcoală. Fire destrăbălată, începusă să o ducă în petreceri şi cheiuri, pentru care chel­tuia sume mari de bani provenite din diferite afaceri care atrăgeau necontenit neplăceri familiei. Acum trei ani se înrolase ca voluntar în reg. 7 roşiori, de unde după trei luni desertează în streinătate, vagabonded prin mai multe oraşe, după care s’a re­întors în ţară abia acum două luni în urma amnestiei acordată desertorilor şi fiindcă nu-şi sfirşise termenul de armată a fost încorporat din nou în reg. 8 ro­şiori din Botoşani. * Familia sinucisului a fost înştiinţată telegrafic despre această nouă nenoro­cire. Pentru complectarea cercetărilor a mai plecat aseară la Botoşani şi d. 11. Gane substit de comisar regal. Vom reveni cu amănunte. Situaţia «Mut General ului».— Revista d-lui Păucescu ne mai aduce as­tăzi următoarele rânduri—în afară dea lacul îndreptat contra d-lui Bădărău, re­levat în prima pagină : D. general Mânu dă un interview si­­bilic, anul acesta, unui ziar străin. D-sa întrevede un partid conservator refăcut, sub conducerea unui tânăr. Nu ni se spune însă cam care ar fi acţiu­nea d-sale pentru împlinirea acestui vis. Oricât de greu ar cântări pentru un om politic interesele de partid, în liieta­­tea se cuvine intereselor generale ale ţă­rei ; de aceea nu pricepem pentru ce, în împrejurările actuale, d. general Manu a refuzat sfaturile ce se aşteptau de la un om politic cu adânci convingeri conser­vatoare şi cu o încercată experienţă în serviciul Statului. Unii pretind că unui barbat politic care ar mai năzui să joace un rol pre­cumpănitor în viaţa publică, nu-i este îngăduit ca timp de patru ani, într’o e­pocă de prefaceri sociale, să se ţină la o parte fără să ia o poziţie hotărâtă. ♦ Alaltăseară a avut loc la Copou­ o frumoasă serbare dată de către muzica comunală de ,sub conducerea d-lui An­tonio Cirillo. Asistenţa în mare număr a petrecut o seară superbă de vară ascultând bu­căţi alese care au fost cântate de către muzica comunală,singura care a delec­tat pe ieşeni în tot timpul verei. Un premiu de 25 lei a fost câştigat de către un elev de liceu. După cum anunţăm în altă parte, mu­zica comunală va mai cânta la Copou­ pănă la 15 Septembrie a. c. . In ziua de 11 Septembrie a. c., Socie­tatea Unirea, a lucrătorilor tipografi din localitate, va da în sala circului Stil­li, o serată dansantă, pentru mărirea fon­dului acelei societăţi. Muzica comunală de sub conducerea d-lui Antonio Cirillo, va direja pe Onor. public.­­ Potrivit art. 6 din legea e­­lectorală, modificată în 18 Febru­arie 190­7, toate cererile de înscr­ie­re în listele electorale ca şi toate contestaţiile în potriva acelora care au pierdut dreptul de a fi alegă­tori, se adresează primului-pre­­şedinte al Tribunalului de la 1 Iulie până la 30 octombrie cel mai târziu. Cum a trecut mai bine de o lună din acest termen şi timpul rămas de aci înainte e în­de­a­­juns de scurt, rugăm pe toţi mem­brii partidului naţional-liberal şi pe toţi amicii noştri politici să ve­rifice listele electorale şi să ceară înscrierea lor în colegiul în care au dreptul dacă au fost omişi, precum să ceară ştergerea acelora cari, după ştiinţa lor nu mai în­trunesc condiţiunele legale. De asemenea rugăm pe toţi a­­micii noştri politici cari n’au fost înscrişi până acuma în listele e­­lectorale să ceară înscrierea lor. Alegerile generale bat la uşă şi vor avea o importanţă deosebită prin chestiunile ce vor pune în discuţiune pentru ca amicii noş­tri să nu-şi iea din timp măsu­rile necesare de participare la a­­cea luptă. La clubul naţional-liberal se pot obţine toate lămuririle necesare privitoare la înscrieriele şi con­testaţiile electorale. D-nii avocaţi C. B. Pennescu, Al. Al. Gheorghiu, G. G. Mîrsescu, Xenofon Eraclide, G. Netter, C. Tom­a, D. P. Dimitriu, Iuliu Veli­ciu, Oclav Velciu, Gr. Teodoru­, N. Gheorghiade, G. Dimitriu-Pău­­şeşti, se pun gratuit la dispoziţia amicilor noştri pentru toate în­scrierile şi contestaţiile electorale.­­ A sosit în localitate d. Cristen­ Si­­mionescu inspector financiar, pentru a face o anchetă. Divers» — Un început de incendiu a avut loc aseară in urma exploziei unei lămpi cu benzină, la magazinul de brânzărie a Co­merciantului Moise Sendelovici din Str. de Sus. Intervenind câţi­va trecători şi ser­gentul din stradă, incendiul a putut fi localizat la timp. Numitul comerciant însă, alegându-se cu câte­va arsuri grave pe mâni şi faţa, a fost trimis la spitalul Sft. Spiridon pentru a fi pansat. — La secţia 4 a fost arestat astă noapte individul Maneş Sapira, care s’a introdus în magazinul Il­nei Raşela Moise din Str. Cisntăriei, furând dintr’un saltar de la tejghea suma de 18 Iei. — Dl. Dr. Roşculeţ medicul primar al judeţului nostru a inspectat zilele trecute orfelinatul «Procopie Florea» din Corn. Uricani. ii ■ ......................* ■ 1 SRift eweum­ sisonj Sîmbătă 11 Septembrie VA AVEA LOC O MARE ■=■ Swală Dausaula Organizată de soc. UNIREA a lucrătorilor tipografi din Iaşi MARE BAZAR de OBIECTE cu toate numerile câştigătoare « Muzica Comunală ==‹ Intrare» 125 1», «le printt»nu y A * .h * ki

Next