Mişcarea, februarie 1911 (Anul 3, nr. 24-46)

1911-02-01 / nr. 24

ANUL III.­No. 24 BA­N 1 Redacţia şi administraţiv? Iaşi, Strada Păcurari 3. (Haloanele Clubului Liberal) ABONAMIENTE la ţară pe an an . . 20 lei Pe jumătate an . . . 10 „ Pe trei luni .... 6 „ Şi străinătate pe un an 40 lei "Pe jumătate an . . . 20 „ Pe trei luni . . . . 10 „ Preoţii şi învăţătorii rurali 60*Zo Şeful nostru Partidul naţional-liberal ieşan porneşte la luptă in frunte cu şe­ful lui d. Constantin Stere. In lumea politică şi intelectuală a ţârei d. Stere ocupă loc de frunte.­­ Prin puterea unei inteligenţi de elită, prin autoritatea unei culturi pe care puţini dintre oa­meni politici ai ţărei o posed, prin avintul curat şi cinstit al unui suflet minat de cele mai him­fă­­, "cătoare idei democratice—, acest fruntaş între fruntaşii neamului, a tras o brazdă nouă în cultura romînească şi a deschis un drum nou în intelectualitatea politică a ţărei. Intrat în partidul liberal, d. Stere a rămas apostolul convins al acelui democratism nobil şi ge­neros de la care se aşteaptă re­naşterea vieţei sociale a acestei ţări. Dl. Stere este cugetătorul care a pătruns toată adincimea pro­blemelor acestui neam, concreţi­­nindu-şi credinţele sufletului său şi bogăţia culturei şi a experien­­ei sale, în acea splendidă şi să­nătoasa concepţie socială, econo­mică şi politică —poporanismul— care va fi unica pirghie de des­­voltare solidă a statului român şi care astăzi iese atît de sporită în autoritate din polemica deschi­să de d. Ghere­­ ,doctrinarul me­lancolic al celor din urmă licăriri ale socia­l-democraţiei romîneşti revoluţionare. Spre salon, acolo trebue să meargă gîndul şi inima tuturora­­ pentru că de acolo va veni min­­tuirea şi buna stare a întregului nostru organism social. Să nu se sperie nimeni, căci de la sate porneşte tot răul şi de acolo poate porni tot binele. Ne am cutremurat odată­ în 1907—şi am ramas in picioare. După al doilea cutremur, putem rămînea in genunchi. Şi atunci poate ar începe sfîr­­şitul... Acest adevăr elementar, pentru toată lumea, stă la basa concepţiei poporaniste. In Iaşi, în acest oraş al cul­­turei, prielnic marilor curente in­telectuale, d. Stere împreună cu d-nii Ioan Botes şi G. Ibrăileanu a făcut să apară revista „Viaţa Romînească“ al cărei suflet este -o revistă care continuă vechea tra­diţie a laşului de centru care ra­diază lumina ideei şi a culturei, asupra întregei suflări romîneşti. Grupînd în jurul ei pe cei mai de seamă scriitori ai vremei, ab­stracţie făcînd de ori­ce culoare politică, revista „ Viaţa Romîneas­că“ desemnează o epocă de mare strălucire literară în istoria cul­turală a neamului. ....Multe vor trece, dar cea mai mare revistă pe care o avem, va rămînea monumentul etern al cu­­getărei şi al literaturei din vre­mile în care trăim. Şi în viitoarea unei vieţi în care intriga şi combinaţia de culisă, pot face minuni şi în care cute­zanţa seacă şi analfabetismul po­litic scot la suprafaţă personali­tăţi cari dictează, d. Stere a rămas apostolul fanatic al ideei, cercetă­tor­ul harnic al vieţei noastre na­ţionale—făuritorul gîndului de mîntuire a neamului. Intr’o memorabilă adunare a partidului liberal ieşan, un frun­taş al acestui partid d. Gh. Mir­­cescu a spus că în viaţa d-lui Stere este şi o parte duioasă: d. Stere este român basarabean. A fost atunci o clipă care nu se uită. N’am trăit o şi în Rusia—a spus d-l Stere. Am venit aici din Basarabia, în Capitala ţarei mele. Iar în răspunsul pe care îl dă d-lui Gherea prin „ Viaţa Romî­nească“, d. Stere spune : în afară de Basarabia nu cunosc de­cât Siberia şi închisoarea ! Acesta este şeful nostru —sim­bolul cu care ne prezintăm în luptă Sub strălucirea stindarului ţi­nut de un aseminea şef, partidul liberal ieşan merge la luptă în­crezător in puterea morală a la­şului care a stat pururi in frun­tea vieţei intectuale şi politice a ţărei. Partidul d-lui Carp este antipa­tizat şi nu are nici o legătură cu massele electorale. Acesta este fapt indiscutabil. D. Carp are convingere: cînd are guvernul în mină, nu-i mai trebue nimic ; totul îi vine la picioare. Şi sistemul acesta este pus în aplicare. Se caută un contact oca­zional cu aceste masse electorale: sau sunt conrupte cu bani, cu bău­tura şi slujbe, sau sunt terorizate cu ameninţări. Şi prin acest sistem d. Carp cre­de că va putea obţine de la ţară majorităţi cu care să poată gu­verna, întrebarea este : e posibilă oare o asemenea monstruozitate politi­ca ? E cu putinţă ca o ţară întrea­gă de cetăţeni, care se bucură de secretul votului, să se lase a fi gîtuită de teroarea sau conrupţiu­­nea unor ciocoi reacţionari ? Ar fi să dezesperăm de viitorul acestei ţări şi sa ne perdem ori­ce nădejde în sănătatea morală a a­­cestui popor, dacă numai prin te­roare şi conrupţiune se poate în­­genunchia viaţa publică a unei ţări, care a trăit 40 de­­ani de libertăţi constituţionale. Dar faptul nu se poate întîmpla. Guvernul d-lui Carp nu va întruni majorităţile necesare, pentru că nu va putea rezista la formidabila forţă politica a opoziţiei unite. Guvernul d-lui P. P. Carp tre­bue trîntit prin alegeri. Este un provizorat scurt şi odios, care are menirea de a corespunde la un singur moment de încurcă­tură politica, dar care va rămînea de pomina In istoria noastră poli­tică. Guvernul este provizor Ca guvernul d-lui P. P. Carp este un provizorat politic de foarte scurta durată—este un fapt ce nu suferă nici o îndoială. Un guvern ca acela al d-lui Carp, condamnat să trăiască In împreju­rările de astăzi ale vieței noastre politice, nu poate rezista, nu poate­­ dura. Alegerile vor scurta această pe­­­­nibilă existenţă a celui mai anti­patic guvern "pe care l-a avut ţara vre­odată. Pentru că în convingerea tutu­rora este siguranţa că alegerile au incetat de a mai fi o armă incon­ştientă în mina forţelor poliţieneşti şi guvernamentale. Situaţiunea este de o simplicita­te elementară. Guvernul d-lui Carp are nevoie de majorităţi—şi încă de majorităţi foarte puternice —pentru ca să poa­tă rămînea la putere. Cum va putea întruni acest gu­vern majorităţile de care are nevoie? Candidaţii opoziţiei Colegiul I de Cameră MEEUIJRI 16 FEBRUARIE till N. Cananău Dr. Leon Sculy Al. Al. Gheorghiu Const. Crupenschi Colegiul II de Cameră mard­ 18 FEBRUARIE 190 A. A. Badarau G. D. Şerban Lascar Antoniu Gh. Săndulescu Gh. Gh. Mârzescu Dr. M. Manicatide Colegiul III de Cameră DUMINICĂ 20 FEBRUARIE 1911 C. Stere Colegiul 1 de Senat MA­RTI­0 FEBRUARIE 1911 Gh. Lascar C. B. Penescu Colegiul 11 de Senat JOI 24­ FEBRUARIE 1911 Dim. Alexandrescu Const. Climescu Ioan Botez Colegiul Universitar A. D. Xenopol MARȚI 1 FEBRUARIE 1911 SUB DIRECȚIUNEA UflUl COMITET APARE ZILNIC Anunciuri Comerciale Linia in pagina 11-a . 1 len Linia In pagina Ill-a 60. bani Linia In pagina IV-a 40 bani TELEFON 121-------­ Lupta de la colegiu Il-lea de Camera Colegiul al 11-lea de deputaţi de la Iaşi a fost întotdeauna colegiul de onoa­re, i*3rp îi it i ii * ss.cî nâ«D'1 7i j n ind°0Pn­ cari îi preţuia şi îi admira—acest co­legiu în care se încheagă cele mai fru­moase, mai muncitoare şi mai entuzias­te forţe cetăţeneşti. Colegiul al IMea da deputaţi de la Iaşi a scris pagini memorabila In istoria politica a ţarei şi a Iaşului, prin gestu­rile de adevarat eroism civic pe care de atâtea ori le-a făcut. Alegătorii acestui brav colegiu se gă­sesc astăzi din nou In pragul unui mo­ment istoric. A­m înaintea colegiului al IIea se prezin­tă candidaţii opoziţiei, cari simbolizează întreaga viaţă politică a laşului. Cetăţeni fruntaşi cari au legături adânci cu la­şul şi cari au muncit pentru ridicarea prestigiului acestui oraş. GH. MÂRZESCU împotriva acestor candidaturi, guver­­nul opune candidaturile unor oameni obscuri şi ridicoli, cari constitue o­ sfi­dare a corpului electoral. Cu candidaţi ca: Oh. Scorţescu, Tu­­duri, Liatris, Nicu Krupenschi, Scheleti şi Suteu, guvernul insultă pe alegătorii colegiului al IIea, pentru că aceşti a­­legâtori sunt oameni luminaţi şi­ conştienţi, cari nici­odată nu au format o turmă care să tremure înaintea ori­cărei cio­clovine. Nu­, această insultă nu poate fi to­lerată. laşul nu poate trimite în parlamentul ţarei nişte codaşi ridicoli. laşul trebue să trimită în parlament pe fruntaşii cari merită această onoare. Avem dreptul să nădăjduim că cole­giul al IIea va şti să facă acest nobil gest de conştienţă şi demnitate civică. Alegatorii colegiului al 11-lea vor seri o nouă pagină frumoasă In istoria po­litică a acestui oraş. Suntem siguri că aşa va fi. GH. SANDULE­GU ţâ de multe ori necunoscută ai lor cole­gii, trimiţind întotdeauna parlamentul­ ţârei pe oamenii cari îi erau dragi, pe Dr. M. MANICATIDE DIN SBORUL VREMII 31\ch­iderea stagiunei teatrale. Sîrubătă 5 Februári® a. c. se închide ac­tuala stagiune teatrală, cu piesa „Mladrie şi Amor“ dată in beneficiul unuia dintre cei mai neobosiţi artişti,­d. C. Momuleanu. Directorul Teatrului Naţional, d. M. Sa­­doveanu, a luat această dispoziţie în urma avizului comitetului de lectură şi a comite­tului administrativ. Stagiunea actuală a fost bogată în eve­nimente de acele pe cari trebue sa le re­ţinem. In primul loc d. Sidoreanu cu tactul, şi amabilitatea sa caracteristică a ştiut să res­tabilească ordine între elementele noastre artistice , a readus armonia între culise. Este acesta un fapt de o deosebită impor­tanţă pentru o instituţiune artistică cum e Teatrul Naţional; datorită acestui tact, toţi actorii noştri au primit cu încredere înţe­leptele poveţe ale tinărului dar valorosului lor director—­şi cu aceasta au fost în profit nu numai elementele artistice dar şi masele public. Căci trebuie s-o spunem că publicul nos­tru amator de artă dramatică a venit cu încredere la reprezentaţiile societăţei dra­matice, ştiind că la direcţie se află un lite­rat distins, cu calităţi alese care putea da teatrului o îndrumare sănătoasă- Publicul a venit la teatru, a stat cu mulţumire, căci a putut culeg® impresii cu desevîrşite ar­tistice. Iar actorii la rindul lor au retras satisfăcuţi, văzînd că& munca lor este gus­tată şi resplfttită. Din punct de vedere material, cassa tea­trului se presintă astăzi aşa cum nu s’a putut presinta în nici o stagiune. In definitiv venirea d-lui Sadoveanu la teatru a fost o chezăşie atît pentru actori cit şi pentru public şi stagiunea teatrului se închide spre regretul tutulor. Christian NOŞTRII A apărut în arena politică a Iaşului odată cu instalarea pompierului la pol­i6 şi a fantoşei cu căciulă ţurcănească la prefectura judeţului. După o amară opos­eiţie experimentată in cele mai dubioase direcţiuni, se află acuma în elementul seu. Vorbeşte în numele unei cinste pa care n’a posedat-o încă, dar totuşi in numele l­u­ C. c. Nimică Oreceanu. Proprietarul unor imobile ce aparţin altora­­a incasat veniturile unora cu o exemplară seninătate. Nu ştie ce-i jena, după cum nu ştie ce-i onoarea. Pe veci inasanabil, aparţine partidului „asanator“ care i-a încredinţat, un post de încredere. Este şi proprietarul unei vii­­cumpărate aşa fel c’a stîrnit o vie... in­dignare chiar printre aceia cu cari îşi face vacul prin diferite taverne. Prietenul seu fidel—un câne. Vorba franţuzului : ,Qui se semble...“ Numele seu,—odios în localitate—e ,A. P. S.“ iniţiale cari simbolizază *asanarea prea stupidăa şi cari se pot interpreta în toate felurile.. profesiunei sale. Cu aceste calităţi este unul din fruntaşii „intelectualilor’ Atragem atenţiunea cetitorilor noştri asupra amănuntelor ce le publicăm în pagina treia cu privire la terorizarea guvernului la Roman şi Fălticeni.

Next