Mişcarea, februarie 1911 (Anul 3, nr. 24-46)
1911-02-01 / nr. 24
ANUL III.No. 24 BAN 1 Redacţia şi administraţiv? Iaşi, Strada Păcurari 3. (Haloanele Clubului Liberal) ABONAMIENTE la ţară pe an an . . 20 lei Pe jumătate an . . . 10 „ Pe trei luni .... 6 „ Şi străinătate pe un an 40 lei "Pe jumătate an . . . 20 „ Pe trei luni . . . . 10 „ Preoţii şi învăţătorii rurali 60*Zo Şeful nostru Partidul naţional-liberal ieşan porneşte la luptă in frunte cu şeful lui d. Constantin Stere. In lumea politică şi intelectuală a ţârei d. Stere ocupă loc de frunte. Prin puterea unei inteligenţi de elită, prin autoritatea unei culturi pe care puţini dintre oameni politici ai ţărei o posed, prin avintul curat şi cinstit al unui suflet minat de cele mai himfă, "cătoare idei democratice—, acest fruntaş între fruntaşii neamului, a tras o brazdă nouă în cultura romînească şi a deschis un drum nou în intelectualitatea politică a ţărei. Intrat în partidul liberal, d. Stere a rămas apostolul convins al acelui democratism nobil şi generos de la care se aşteaptă renaşterea vieţei sociale a acestei ţări. Dl. Stere este cugetătorul care a pătruns toată adincimea problemelor acestui neam, concreţinindu-şi credinţele sufletului său şi bogăţia culturei şi a experienei sale, în acea splendidă şi sănătoasa concepţie socială, economică şi politică —poporanismul— care va fi unica pirghie de desvoltare solidă a statului român şi care astăzi iese atît de sporită în autoritate din polemica deschisă de d. Ghere ,doctrinarul melancolic al celor din urmă licăriri ale social-democraţiei romîneşti revoluţionare. Spre salon, acolo trebue să meargă gîndul şi inima tuturora pentru că de acolo va veni mintuirea şi buna stare a întregului nostru organism social. Să nu se sperie nimeni, căci de la sate porneşte tot răul şi de acolo poate porni tot binele. Ne am cutremurat odată în 1907—şi am ramas in picioare. După al doilea cutremur, putem rămînea in genunchi. Şi atunci poate ar începe sfîrşitul... Acest adevăr elementar, pentru toată lumea, stă la basa concepţiei poporaniste. In Iaşi, în acest oraş al culturei, prielnic marilor curente intelectuale, d. Stere împreună cu d-nii Ioan Botes şi G. Ibrăileanu a făcut să apară revista „Viaţa Romînească“ al cărei suflet este -o revistă care continuă vechea tradiţie a laşului de centru care radiază lumina ideei şi a culturei, asupra întregei suflări romîneşti. Grupînd în jurul ei pe cei mai de seamă scriitori ai vremei, abstracţie făcînd de orice culoare politică, revista „ Viaţa Romînească“ desemnează o epocă de mare strălucire literară în istoria culturală a neamului. ....Multe vor trece, dar cea mai mare revistă pe care o avem, va rămînea monumentul etern al cugetărei şi al literaturei din vremile în care trăim. Şi în viitoarea unei vieţi în care intriga şi combinaţia de culisă, pot face minuni şi în care cutezanţa seacă şi analfabetismul politic scot la suprafaţă personalităţi cari dictează, d. Stere a rămas apostolul fanatic al ideei, cercetătorul harnic al vieţei noastre naţionale—făuritorul gîndului de mîntuire a neamului. Intr’o memorabilă adunare a partidului liberal ieşan, un fruntaş al acestui partid d. Gh. Mircescu a spus că în viaţa d-lui Stere este şi o parte duioasă: d. Stere este român basarabean. A fost atunci o clipă care nu se uită. N’am trăit o şi în Rusia—a spus d-l Stere. Am venit aici din Basarabia, în Capitala ţarei mele. Iar în răspunsul pe care îl dă d-lui Gherea prin „ Viaţa Romînească“, d. Stere spune : în afară de Basarabia nu cunosc decât Siberia şi închisoarea ! Acesta este şeful nostru —simbolul cu care ne prezintăm în luptă Sub strălucirea stindarului ţinut de un aseminea şef, partidul liberal ieşan merge la luptă încrezător in puterea morală a laşului care a stat pururi in fruntea vieţei intectuale şi politice a ţărei. Partidul d-lui Carp este antipatizat şi nu are nici o legătură cu massele electorale. Acesta este fapt indiscutabil. D. Carp are convingere: cînd are guvernul în mină, nu-i mai trebue nimic ; totul îi vine la picioare. Şi sistemul acesta este pus în aplicare. Se caută un contact ocazional cu aceste masse electorale: sau sunt conrupte cu bani, cu băutura şi slujbe, sau sunt terorizate cu ameninţări. Şi prin acest sistem d. Carp crede că va putea obţine de la ţară majorităţi cu care să poată guverna, întrebarea este : e posibilă oare o asemenea monstruozitate politica ? E cu putinţă ca o ţară întreagă de cetăţeni, care se bucură de secretul votului, să se lase a fi gîtuită de teroarea sau conrupţiunea unor ciocoi reacţionari ? Ar fi să dezesperăm de viitorul acestei ţări şi sa ne perdem orice nădejde în sănătatea morală a acestui popor, dacă numai prin teroare şi conrupţiune se poate îngenunchia viaţa publică a unei ţări, care a trăit 40 deani de libertăţi constituţionale. Dar faptul nu se poate întîmpla. Guvernul d-lui Carp nu va întruni majorităţile necesare, pentru că nu va putea rezista la formidabila forţă politica a opoziţiei unite. Guvernul d-lui P. P. Carp trebue trîntit prin alegeri. Este un provizorat scurt şi odios, care are menirea de a corespunde la un singur moment de încurcătură politica, dar care va rămînea de pomina In istoria noastră politică. Guvernul este provizor Ca guvernul d-lui P. P. Carp este un provizorat politic de foarte scurta durată—este un fapt ce nu suferă nici o îndoială. Un guvern ca acela al d-lui Carp, condamnat să trăiască In împrejurările de astăzi ale vieței noastre politice, nu poate rezista, nu poate dura. Alegerile vor scurta această penibilă existenţă a celui mai antipatic guvern "pe care l-a avut ţara vreodată. Pentru că în convingerea tuturora este siguranţa că alegerile au incetat de a mai fi o armă inconştientă în mina forţelor poliţieneşti şi guvernamentale. Situaţiunea este de o simplicitate elementară. Guvernul d-lui Carp are nevoie de majorităţi—şi încă de majorităţi foarte puternice —pentru ca să poată rămînea la putere. Cum va putea întruni acest guvern majorităţile de care are nevoie? Candidaţii opoziţiei Colegiul I de Cameră MEEUIJRI 16 FEBRUARIE till N. Cananău Dr. Leon Sculy Al. Al. Gheorghiu Const. Crupenschi Colegiul II de Cameră mard 18 FEBRUARIE 190 A. A. Badarau G. D. Şerban Lascar Antoniu Gh. Săndulescu Gh. Gh. Mârzescu Dr. M. Manicatide Colegiul III de Cameră DUMINICĂ 20 FEBRUARIE 1911 C. Stere Colegiul 1 de Senat MARTI0 FEBRUARIE 1911 Gh. Lascar C. B. Penescu Colegiul 11 de Senat JOI 24 FEBRUARIE 1911 Dim. Alexandrescu Const. Climescu Ioan Botez Colegiul Universitar A. D. Xenopol MARȚI 1 FEBRUARIE 1911 SUB DIRECȚIUNEA UflUl COMITET APARE ZILNIC Anunciuri Comerciale Linia in pagina 11-a . 1 len Linia In pagina Ill-a 60. bani Linia In pagina IV-a 40 bani TELEFON 121------- Lupta de la colegiu Il-lea de Camera Colegiul al 11-lea de deputaţi de la Iaşi a fost întotdeauna colegiul de onoare, i*3rp îi it i ii * ss.cî nâ«D'1 7i j n ind°0Pn cari îi preţuia şi îi admira—acest colegiu în care se încheagă cele mai frumoase, mai muncitoare şi mai entuziaste forţe cetăţeneşti. Colegiul al IMea da deputaţi de la Iaşi a scris pagini memorabila In istoria politica a ţarei şi a Iaşului, prin gesturile de adevarat eroism civic pe care de atâtea ori le-a făcut. Alegătorii acestui brav colegiu se găsesc astăzi din nou In pragul unui moment istoric. Am înaintea colegiului al IIea se prezintă candidaţii opoziţiei, cari simbolizează întreaga viaţă politică a laşului. Cetăţeni fruntaşi cari au legături adânci cu laşul şi cari au muncit pentru ridicarea prestigiului acestui oraş. GH. MÂRZESCU împotriva acestor candidaturi, guvernul opune candidaturile unor oameni obscuri şi ridicoli, cari constitue o sfidare a corpului electoral. Cu candidaţi ca: Oh. Scorţescu, Tuduri, Liatris, Nicu Krupenschi, Scheleti şi Suteu, guvernul insultă pe alegătorii colegiului al IIea, pentru că aceşti alegâtori sunt oameni luminaţi şi conştienţi, cari niciodată nu au format o turmă care să tremure înaintea oricărei cioclovine. Nu, această insultă nu poate fi tolerată. laşul nu poate trimite în parlamentul ţarei nişte codaşi ridicoli. laşul trebue să trimită în parlament pe fruntaşii cari merită această onoare. Avem dreptul să nădăjduim că colegiul al IIea va şti să facă acest nobil gest de conştienţă şi demnitate civică. Alegatorii colegiului al 11-lea vor seri o nouă pagină frumoasă In istoria politică a acestui oraş. Suntem siguri că aşa va fi. GH. SANDULEGU ţâ de multe ori necunoscută ai lor colegii, trimiţind întotdeauna parlamentul ţârei pe oamenii cari îi erau dragi, pe Dr. M. MANICATIDE DIN SBORUL VREMII 31\chiderea stagiunei teatrale. Sîrubătă 5 Februári® a. c. se închide actuala stagiune teatrală, cu piesa „Mladrie şi Amor“ dată in beneficiul unuia dintre cei mai neobosiţi artişti,d. C. Momuleanu. Directorul Teatrului Naţional, d. M. Sadoveanu, a luat această dispoziţie în urma avizului comitetului de lectură şi a comitetului administrativ. Stagiunea actuală a fost bogată în evenimente de acele pe cari trebue sa le reţinem. In primul loc d. Sidoreanu cu tactul, şi amabilitatea sa caracteristică a ştiut să restabilească ordine între elementele noastre artistice , a readus armonia între culise. Este acesta un fapt de o deosebită importanţă pentru o instituţiune artistică cum e Teatrul Naţional; datorită acestui tact, toţi actorii noştri au primit cu încredere înţeleptele poveţe ale tinărului dar valorosului lor director—şi cu aceasta au fost în profit nu numai elementele artistice dar şi masele public. Căci trebuie s-o spunem că publicul nostru amator de artă dramatică a venit cu încredere la reprezentaţiile societăţei dramatice, ştiind că la direcţie se află un literat distins, cu calităţi alese care putea da teatrului o îndrumare sănătoasă- Publicul a venit la teatru, a stat cu mulţumire, căci a putut culeg® impresii cu desevîrşite artistice. Iar actorii la rindul lor au retras satisfăcuţi, văzînd că& munca lor este gustată şi resplfttită. Din punct de vedere material, cassa teatrului se presintă astăzi aşa cum nu s’a putut presinta în nici o stagiune. In definitiv venirea d-lui Sadoveanu la teatru a fost o chezăşie atît pentru actori cit şi pentru public şi stagiunea teatrului se închide spre regretul tutulor. Christian NOŞTRII A apărut în arena politică a Iaşului odată cu instalarea pompierului la poli6 şi a fantoşei cu căciulă ţurcănească la prefectura judeţului. După o amară oposeiţie experimentată in cele mai dubioase direcţiuni, se află acuma în elementul seu. Vorbeşte în numele unei cinste pa care n’a posedat-o încă, dar totuşi in numele lu C. c. Nimică Oreceanu. Proprietarul unor imobile ce aparţin altoraa incasat veniturile unora cu o exemplară seninătate. Nu ştie ce-i jena, după cum nu ştie ce-i onoarea. Pe veci inasanabil, aparţine partidului „asanator“ care i-a încredinţat, un post de încredere. Este şi proprietarul unei viicumpărate aşa fel c’a stîrnit o vie... indignare chiar printre aceia cu cari îşi face vacul prin diferite taverne. Prietenul seu fidel—un câne. Vorba franţuzului : ,Qui se semble...“ Numele seu,—odios în localitate—e ,A. P. S.“ iniţiale cari simbolizază *asanarea prea stupidăa şi cari se pot interpreta în toate felurile.. profesiunei sale. Cu aceste calităţi este unul din fruntaşii „intelectualilor’ Atragem atenţiunea cetitorilor noştri asupra amănuntelor ce le publicăm în pagina treia cu privire la terorizarea guvernului la Roman şi Fălticeni.