Mişcarea, noiembrie 1911 (Anul 3, nr. 238-262)

1911-11-01 / nr. 238

Redacţia şi administraţia Iaşi, Strada Păcurari 3. (Saloanele Clubului Liberal) AISOUTAHRENTIU In ţară pe un an . , 20 lei Pe jumătate an . . . 10 „ Pe trei luni .... 5 „ In străinătate pe un an 40 Iei Pe jumătate an . . . 20 „ Pe trei luni . ... 10 „ Preoţii şi învăţătorii rurali 50% s smsm MARŢI 1 NOEMBRIE 1911 SUB DIRECŢIUNEA Ufiui comitet APARE XILXIC ftnunciuri Comerciale Linia îa pagina U-a 1. leu Linia in pagina IH-a 50 bani Linia in pagina IV-a 40 bani — TELEFON 121-----­ MAREA MANIFESTAŢIE POLITICA DE ERI ION I. C. BRATIANU Marea consfătuire de eri însem­nează începutul luptei în care par­tidul naţional-liberal a intrat. In m­ijlocul unui entuziasm una­nim şi indescriptibil, şeful şi frun­taşii partidului au dat semnalul. El a fost înţeles de toţi şi a fost aprobat de toţi. Partidul naţional-liberal începe, subt aceste favorabile auspicii, o luptă îndoită : una, de distrugere nu numai a unui guvern ci a ţi­nui întreg sistem de guvernămînt; alta de clădire a unui nou edifi­ciu, în care viaţa publică a aces­tei ţări să afle aerul şi lumina de care sânt dornice sufletele celor mulţi. Dacă acesta e înţelesul mare şi deosebit pe care l-a avut consfătu­irea liberală,­­sânt însă şi alte înţelesuri cari îşi au însemnăta­tea lor şi cari merită a fi luate în seamă. Cel dintâi este acela pe care îl dă deplina armonie între şeful şi membrii partidului nostru. Mai bine de cât în orice altă împreju­rare, s’a văsut că şeful partidu­lui întrupează credinţele, aspira­­ţiunile şi idealurile acelora cari-l urmează. Nici o notă discordantă n’a răsunat­ nici un cuvânt care să arate că,­­printre membrii par­tidului, ar domni, faţă de şef, alte simţiminte de­cât cele isvorâte din­­tr’o nealterată stimă şi dintr’o profundă simpatie. Al doilea înţeles care nu trebue să ne scape este că, în ce priveşte marea operă la care suntem che­maţi, nici cea mai mică deosebire de vederi nu există între bătrâni şi tineri. Nu am putea afirma chiar că cei bătrâni nu au fost mai convinşi, mai categorici şi mai călduroşi de­cât cei tineri în afir­marea idealurilor de care întreg partidul tibet­al e călăuzit în ma­rea luptă pe care o începe. In sfârşit, al treilea înţeles care se desprinde din întrunirea de om­ este că partidul liberal e la înăl­ţimea situaţiunilor ce se impune. O viaţă nouă prinde să se înche­ge în straturile mar­ei mulţimi, as­­piraţiuni nouă se arată, necesităţi nouă se fac din ce în ce mai sim­ţite. Cu o legitimă mândrie putem să constatăm că partidul liberal n’a rămas străin de aceste fră­mântări sufleteşti. Această mare armonie care există între simţi­­mintele marei majorităţi a neamu­lui nostru şi între partidul care a înfăptuit atâtea opere mari şi glorioase, e chezăşia cea mai si­gură că la capătul luptei ce înce­pem ne aşteaptă cea mai desăvîr­­şită şi cea mai strălucită biru­inţă. La luptă, dar! * * * încă de la orele 1 şi jumătate sala clu­bului german începe să se popularizeze. La orele 2 sala e plină pănă la ultimul loc. D-l Ion I. C. Brătianu, şeful partidului liberal, soseşte după orele 2 şi e primit cu aplauze şi ovaţiuni cari ţin mai multe minute. D-sa, urcându-se la tribună, spune: Prima datorie a acelor cari lucrează pentru viitor este să păstreze neatinse tradiţiunile scumpe ale trecutului. De a­­ceea întrunirea noastră de azi să o pre­zideze venerabilul domn C. Fussea. Stabilim astfel o legătură între tre­cutul glorios al partidului nostru şi as­piraţiile pentru viitor (aplauze). D-l C. Fussea, primit cu aplauze la masa preşidenţială, îşi exprimă credinţa că lupta pe care partidul naţional-liberal o începe astăzi, va fi încoronată de suc­ces (aplauze). Acest partid îşi va în­deplini în curînd misiunea (aplauze). D-l I. Brătianu reaminteşte că e vor­ba de o consfătuire intimă, şi e bine ca şi cuvintările să păstreze acest caracter . Se dă cuvîntul d-lui M. Perekyde. Cuvîntarea d-lui M. Pherekyde Nu o să vă fac un discurs. Scopul ce-l avem toţi, nu prive­şte interese personale. Ne uităm la sitaţia nenorocita a ţarei, şi ne-am adunat ca să ne sfătuim cum să pu­nem un sfirşit aceste situaţii. (Apla­uze). Partidul liberal s’a retras din mo­tive patriotice. Trebuia ca şi opo­ziţia să ia răspunderea guvernărei şi opera noastră de reforme să se consolideze astfel. Credeam insă că adversarii noş­tri vor fi credincioşi principiilor con­servatoare, ideilor de ordine şi le­galitate. Ne-am înşelat amar, încă de la alegeri am văzut dez­­lănţuindu-se arbitrarul şi desfrîul, din partea celor ce deţin puterea. Ne-am întors înapoi cu zeci de ani, şi s’a reîntronat sistemul forţei gu­vernamentale. De atunci sistemul acesta s’a re­­întronat tot mai mult. Arbitrarul e caracteristica guvernului. Guvernul nu e preocupat de in­teresul general al ţarei, ci de in­terese pur personale. Conservato­rii sunt preocupaţi de o singură idee : care să fie­­mai mare, care să fie mai stăpân ? De această idee e influienţată în­treaga lor activitate. Lucrurile au ajuns la un grad care nu mai permite din partea noastră nici o toleranţă. Guvernul nu mai vrea să ştie nimic, nici de legi, nici de anga­jamente. Ce e de făcut ? Să ne strîngem rândurile, şi să facem ceea­ ce trebue pentru ca o asemenea anomalie să înceteze, şi să nu mai fie cu putinţa pentru viitor. (Aplauze). Un lucru trebue să ne preocupe : ziua de mîine. Nu trebue ca ei, după ce vor fi înlăturaţi, să mai aibă putinţa de a făptui asemenea operă nefastă. Altă data răspunderea afacerilor publice era încredinţată unei mino­rităţi. La 1884, s’a mărit numărul colegilor. De atunci am făcut pro­grese uriaşe. Numărul oamenilor conştienţi de drepturile lor s’au mă­rit, aşa încât azi e o nepotrivire între numărul acelora cari au drep­tul să se ocupe cu afacerile publi­ce şi între cei cari au darul să se ocupe, (aplauze prelungite). Vad că şi d-voastra aveţi ace­iaşi idee. Cei mulţi, muncitorii de pământ, deşi ar fi avut dorinţa de a aproba politica agrară a parti­dului liberal, n’­au1*­putut, şi voinţa lor a fost sugrumata. Să ne gândim la ziua de mâine. Când cei mulţi vor putea să-şi spună cuvîntul, nu numai situaţia interna a tarei se va întări, ci şi cea din afară. Suntem într’un moment istoric critic. Trebuie ca In acest moment toată ţara sâ fie tare, şi voinţa ei să şi-o impună cu tărie (aplauze). Să fim toţi uniţi într’un gând. Să oprim în loc un guvern (voci: Să-l dăm afară !) ca acesta. Acea­sta e o necesitate care ni se im­pune, şi să facem imposibilă pe vii­tor întoarcerea unei asemeni situ­aţii triste (aplauze). Cuvîntarea d-lui G. G. Mîrzescu Cer îngăduirea d-voastră, nu pentru că aşi putea să spun mai ,bine ceea­ ce a spus d. Pherekyde, dar eu cit se vor lămuri mai bine împrejurările actuale, cu atît re­­zoluţiunile luate de această adunare vor avea­ mai multă" autoritate (aplause). Partidul liberal e hotărît să lupte cu e­­nergie împotriva actualului guvern, înce­­pînd o acţiune de răsturnare împotriva lui, şi Împotriva sistemului său de guvernare (aplause). Aceasta e opera noastră negativă. Cea po­sitivă va fi revizuirea Constituţiei, şi lăr­girea dreptului de vot (aplause). Aceasta e şi interesul general al ţărei (aplause). Oli­garhia, regimul privilegiilor şi al conrup­­ţiei electorale. Încearcă să slăbească par­tidul liberal, pentru a-l impedica să-şi de­­săiirşească reformele, in folosul celor mulţi (aplause). Partidul liberal nu se va rezema de-acum de­cit pe opinia publică largă. Votul obştesc e o armă care va face cu neputinţă o guver­nare arbitrară ca aceea de azi (aplauze). Şi aceasta nu e numai dezideratul meu c­el al intregei organizaţii liberale de la Iaşi (aplauze). Oratorul arată că toţi membrii partidului liberal din Iaşi sunt strlns uniţi In jurul a­­cestei idei. D-sa citeştei două telegrame : a d-lui Pandele Zamfirescu, fost senator, şi N. Gane, In care se cere votul obştesc (aplause). Cuvîntarea d-lui E. Costinescu N’aveam de gind să vorbesc. Credeam că trecutul trebuia să lase loc viitorului. Am ascultat cu emoţie şi cu plăcere cuvintele calde ale d-lui Mîr­zescu. Dar fiind că m’aţi chemat la tri­bună, vă dau şi eu cîteva sfaturi. ’ Un partid ca al nostru,— singurul par­tid de guvernămînt din ţară,—are datorii şi cînd e în opoziţie şi cînd e la guvern. La guvern îşi realizează programul, în opoziţie trebue să supravegheze ca să nu i se strice opera. Partidul trebue să fie strîns unit, fiind­că mai ales în opoziţie nu se poate face nimica fără unire. Am auzit că în uneia părţi sunt răni de vindecat. Azi nu mai există principiul legalităţei şi al autorităţei. Se propagă anarhia de sus. Legile nu se mai ţin în seamă. Legea cîrciumilor de pildă, nu se mai ţine de loc şi se deschid ori­cite cîrciumi. Organizaţiile noastre din ţară ar trebui să facă un dosar de toate fără de­legile. Partidul liberal va reveni la gu­vern tot pe temeiul principiului domniei legilor. (Aplauze). Se afirmă că cei de la guvern au de gind să desfiinţeze şi consiliul superior al agriculturei. De aceia trebue să fim gata. (Aplauze). împărţirea actuală a colegiilor electo­rale conrupe ţara până în măduvă (A­­plauze prelungite). Acuma cine are pa­rale, cine are rodurile ministerului de interne, acela reuşeşte (Aplauze). Con­­rupţia se întinde tot mai mult. Asta se mai cheamă alegere ? E aceasta reprezentaţie naţională ? E reprezentaţia conrupţiei şi a desfrîului (Aplauze). Intr’un judeţ s’au Învoit candidaţii să nu mai plătească pe alegători, ci să-şi împartă colegiile. Ei bine, alegătorii n’au mai venit la vot! (Aplauze). Preocuparea noastră de căpetenie trebue sâ fie reforma electorala. Trebue să o ’discutăm şi să fim pre­gătiţi ca s’o‘realizăm. (Aplauze). §& m m Cuvîntarea “5 »iS«.5 D-lui V. G. Morţun Nu vorbesc nici ca tînăr că am tre­cut de tinereţe, nici ca bătrin, căci nu sunt Încă. O voce : In calitate de iniţiator al i­­dealului de azi al partidului. D. Morţun: Iniţiator al acestui ideal au fost chiar cei cari au fost şi înte­­meetorii partidului. E pentru mine o mare mingiere că văd acest ideal pe cale de realizare. Ion Brătianu a reali­zat România modernă, prin încrederea în puterile vii ale naţiunei. Urmaşul său va realiza o faptă tot aşa de mare : ma­rea reformă a lărgirei dreptului de vot. (Aplauze). La luptă dar pentru cucerirea ei, sub conducerea iubitului nostru şef (Aplauze). Cuvîntarea D-lui Al. Djuvara S’ar părea ciudată întilnirea de idei dintre tineri şi bătrini, de la un capăt la altul al ţărei, dacă nu ne-am da sea­mă că această intilnire e rezultatul u­­nei îndelungate şi adinei frăm­lntări de idei, în partidul liberal. (Aplauze). Când am spus acum 15 ani la Iaşi că votul universal e idealul nostru, nu am fost crezuți. Spunem astăzi ca a sosit mo­mentul ca această reformă sâ se realizeze (aplauze). Eu nu învinuesc colegiile electorale pentru conrupția lor. Ele au dat roa­dele lor, în vremea lor. Acum sunt În­vechite, căci avem aspiraţii altele, mai mari şi mai Înalte. (Aplauze). Timpurile moderne cer ca mas­ele a­­dinei ale poporului să ia parte la viaţa publică. (Aplauze). Nu va fi aceasta cea mai mică parte de merit a partidului liberal. După ce am suferit învinuirea de a fi râsculat pe ţărani, vom realiza în sfirşit emancipa­rea ţărănimei. (Aplauze). Relnoim şi azi declaraţia : câ nu vom permite să se ştirbească nici una din reformele noastre. (Aplauze). Alături însă de reforme, a sosit mo­mentul să chemăm la viaţa publica ţă­rănimea (Aplauze). Partidul liberal con­cepe cu înţălepciune şi execută cu tărie (Apl.). Să lăsăm sfatului nostru for­mula de execuţie a acestei mari reforme (A­­plauze). Să se ştie că vom chema la vi­aţa publică cu­ mai mulţi. (Aplauze). Pentru toate aceste trebue unire, ar­monie, forţă pe care nu o poate da de elt cultul aceluiaş ideal. Cea mai înaltă Şeful partidului Naţional-liberal

Next