Mişcarea, noiembrie 1911 (Anul 3, nr. 238-262)
1911-11-01 / nr. 238
Redacţia şi administraţia Iaşi, Strada Păcurari 3. (Saloanele Clubului Liberal) AISOUTAHRENTIU In ţară pe un an . , 20 lei Pe jumătate an . . . 10 „ Pe trei luni .... 5 „ In străinătate pe un an 40 Iei Pe jumătate an . . . 20 „ Pe trei luni . ... 10 „ Preoţii şi învăţătorii rurali 50% s smsm MARŢI 1 NOEMBRIE 1911 SUB DIRECŢIUNEA Ufiui comitet APARE XILXIC ftnunciuri Comerciale Linia îa pagina U-a 1. leu Linia in pagina IH-a 50 bani Linia in pagina IV-a 40 bani — TELEFON 121----- MAREA MANIFESTAŢIE POLITICA DE ERI ION I. C. BRATIANU Marea consfătuire de eri însemnează începutul luptei în care partidul naţional-liberal a intrat. In mijlocul unui entuziasm unanim şi indescriptibil, şeful şi fruntaşii partidului au dat semnalul. El a fost înţeles de toţi şi a fost aprobat de toţi. Partidul naţional-liberal începe, subt aceste favorabile auspicii, o luptă îndoită : una, de distrugere nu numai a unui guvern ci a ţinui întreg sistem de guvernămînt; alta de clădire a unui nou edificiu, în care viaţa publică a acestei ţări să afle aerul şi lumina de care sânt dornice sufletele celor mulţi. Dacă acesta e înţelesul mare şi deosebit pe care l-a avut consfătuirea liberală,sânt însă şi alte înţelesuri cari îşi au însemnătatea lor şi cari merită a fi luate în seamă. Cel dintâi este acela pe care îl dă deplina armonie între şeful şi membrii partidului nostru. Mai bine de cât în orice altă împrejurare, s’a văsut că şeful partidului întrupează credinţele, aspiraţiunile şi idealurile acelora cari-l urmează. Nici o notă discordantă n’a răsunat nici un cuvânt care să arate că,printre membrii partidului, ar domni, faţă de şef, alte simţiminte decât cele isvorâte dintr’o nealterată stimă şi dintr’o profundă simpatie. Al doilea înţeles care nu trebue să ne scape este că, în ce priveşte marea operă la care suntem chemaţi, nici cea mai mică deosebire de vederi nu există între bătrâni şi tineri. Nu am putea afirma chiar că cei bătrâni nu au fost mai convinşi, mai categorici şi mai călduroşi decât cei tineri în afirmarea idealurilor de care întreg partidul tibetal e călăuzit în marea luptă pe care o începe. In sfârşit, al treilea înţeles care se desprinde din întrunirea de om este că partidul liberal e la înălţimea situaţiunilor ce se impune. O viaţă nouă prinde să se închege în straturile marei mulţimi, aspiraţiuni nouă se arată, necesităţi nouă se fac din ce în ce mai simţite. Cu o legitimă mândrie putem să constatăm că partidul liberal n’a rămas străin de aceste frământări sufleteşti. Această mare armonie care există între simţimintele marei majorităţi a neamului nostru şi între partidul care a înfăptuit atâtea opere mari şi glorioase, e chezăşia cea mai sigură că la capătul luptei ce începem ne aşteaptă cea mai desăvîrşită şi cea mai strălucită biruinţă. La luptă, dar! * * * încă de la orele 1 şi jumătate sala clubului german începe să se popularizeze. La orele 2 sala e plină pănă la ultimul loc. D-l Ion I. C. Brătianu, şeful partidului liberal, soseşte după orele 2 şi e primit cu aplauze şi ovaţiuni cari ţin mai multe minute. D-sa, urcându-se la tribună, spune: Prima datorie a acelor cari lucrează pentru viitor este să păstreze neatinse tradiţiunile scumpe ale trecutului. De aceea întrunirea noastră de azi să o prezideze venerabilul domn C. Fussea. Stabilim astfel o legătură între trecutul glorios al partidului nostru şi aspiraţiile pentru viitor (aplauze). D-l C. Fussea, primit cu aplauze la masa preşidenţială, îşi exprimă credinţa că lupta pe care partidul naţional-liberal o începe astăzi, va fi încoronată de succes (aplauze). Acest partid îşi va îndeplini în curînd misiunea (aplauze). D-l I. Brătianu reaminteşte că e vorba de o consfătuire intimă, şi e bine ca şi cuvintările să păstreze acest caracter . Se dă cuvîntul d-lui M. Perekyde. Cuvîntarea d-lui M. Pherekyde Nu o să vă fac un discurs. Scopul ce-l avem toţi, nu priveşte interese personale. Ne uităm la sitaţia nenorocita a ţarei, şi ne-am adunat ca să ne sfătuim cum să punem un sfirşit aceste situaţii. (Aplauze). Partidul liberal s’a retras din motive patriotice. Trebuia ca şi opoziţia să ia răspunderea guvernărei şi opera noastră de reforme să se consolideze astfel. Credeam insă că adversarii noştri vor fi credincioşi principiilor conservatoare, ideilor de ordine şi legalitate. Ne-am înşelat amar, încă de la alegeri am văzut dezlănţuindu-se arbitrarul şi desfrîul, din partea celor ce deţin puterea. Ne-am întors înapoi cu zeci de ani, şi s’a reîntronat sistemul forţei guvernamentale. De atunci sistemul acesta s’a reîntronat tot mai mult. Arbitrarul e caracteristica guvernului. Guvernul nu e preocupat de interesul general al ţarei, ci de interese pur personale. Conservatorii sunt preocupaţi de o singură idee : care să fiemai mare, care să fie mai stăpân ? De această idee e influienţată întreaga lor activitate. Lucrurile au ajuns la un grad care nu mai permite din partea noastră nici o toleranţă. Guvernul nu mai vrea să ştie nimic, nici de legi, nici de angajamente. Ce e de făcut ? Să ne strîngem rândurile, şi să facem ceea ce trebue pentru ca o asemenea anomalie să înceteze, şi să nu mai fie cu putinţa pentru viitor. (Aplauze). Un lucru trebue să ne preocupe : ziua de mîine. Nu trebue ca ei, după ce vor fi înlăturaţi, să mai aibă putinţa de a făptui asemenea operă nefastă. Altă data răspunderea afacerilor publice era încredinţată unei minorităţi. La 1884, s’a mărit numărul colegilor. De atunci am făcut progrese uriaşe. Numărul oamenilor conştienţi de drepturile lor s’au mărit, aşa încât azi e o nepotrivire între numărul acelora cari au dreptul să se ocupe cu afacerile publice şi între cei cari au darul să se ocupe, (aplauze prelungite). Vad că şi d-voastra aveţi aceiaşi idee. Cei mulţi, muncitorii de pământ, deşi ar fi avut dorinţa de a aproba politica agrară a partidului liberal, n’au1*putut, şi voinţa lor a fost sugrumata. Să ne gândim la ziua de mâine. Când cei mulţi vor putea să-şi spună cuvîntul, nu numai situaţia interna a tarei se va întări, ci şi cea din afară. Suntem într’un moment istoric critic. Trebuie ca In acest moment toată ţara sâ fie tare, şi voinţa ei să şi-o impună cu tărie (aplauze). Să fim toţi uniţi într’un gând. Să oprim în loc un guvern (voci: Să-l dăm afară !) ca acesta. Aceasta e o necesitate care ni se impune, şi să facem imposibilă pe viitor întoarcerea unei asemeni situaţii triste (aplauze). Cuvîntarea d-lui G. G. Mîrzescu Cer îngăduirea d-voastră, nu pentru că aşi putea să spun mai ,bine ceea ce a spus d. Pherekyde, dar eu cit se vor lămuri mai bine împrejurările actuale, cu atît rezoluţiunile luate de această adunare vor avea mai multă" autoritate (aplause). Partidul liberal e hotărît să lupte cu energie împotriva actualului guvern, începînd o acţiune de răsturnare împotriva lui, şi Împotriva sistemului său de guvernare (aplause). Aceasta e opera noastră negativă. Cea positivă va fi revizuirea Constituţiei, şi lărgirea dreptului de vot (aplause). Aceasta e şi interesul general al ţărei (aplause). Oligarhia, regimul privilegiilor şi al conrupţiei electorale. Încearcă să slăbească partidul liberal, pentru a-l impedica să-şi desăiirşească reformele, in folosul celor mulţi (aplause). Partidul liberal nu se va rezema de-acum decit pe opinia publică largă. Votul obştesc e o armă care va face cu neputinţă o guvernare arbitrară ca aceea de azi (aplauze). Şi aceasta nu e numai dezideratul meu cel al intregei organizaţii liberale de la Iaşi (aplauze). Oratorul arată că toţi membrii partidului liberal din Iaşi sunt strlns uniţi In jurul acestei idei. D-sa citeştei două telegrame : a d-lui Pandele Zamfirescu, fost senator, şi N. Gane, In care se cere votul obştesc (aplause). Cuvîntarea d-lui E. Costinescu N’aveam de gind să vorbesc. Credeam că trecutul trebuia să lase loc viitorului. Am ascultat cu emoţie şi cu plăcere cuvintele calde ale d-lui Mîrzescu. Dar fiind că m’aţi chemat la tribună, vă dau şi eu cîteva sfaturi. ’ Un partid ca al nostru,— singurul partid de guvernămînt din ţară,—are datorii şi cînd e în opoziţie şi cînd e la guvern. La guvern îşi realizează programul, în opoziţie trebue să supravegheze ca să nu i se strice opera. Partidul trebue să fie strîns unit, fiindcă mai ales în opoziţie nu se poate face nimica fără unire. Am auzit că în uneia părţi sunt răni de vindecat. Azi nu mai există principiul legalităţei şi al autorităţei. Se propagă anarhia de sus. Legile nu se mai ţin în seamă. Legea cîrciumilor de pildă, nu se mai ţine de loc şi se deschid oricite cîrciumi. Organizaţiile noastre din ţară ar trebui să facă un dosar de toate fără delegile. Partidul liberal va reveni la guvern tot pe temeiul principiului domniei legilor. (Aplauze). Se afirmă că cei de la guvern au de gind să desfiinţeze şi consiliul superior al agriculturei. De aceia trebue să fim gata. (Aplauze). împărţirea actuală a colegiilor electorale conrupe ţara până în măduvă (Aplauze prelungite). Acuma cine are parale, cine are rodurile ministerului de interne, acela reuşeşte (Aplauze). Conrupţia se întinde tot mai mult. Asta se mai cheamă alegere ? E aceasta reprezentaţie naţională ? E reprezentaţia conrupţiei şi a desfrîului (Aplauze). Intr’un judeţ s’au Învoit candidaţii să nu mai plătească pe alegători, ci să-şi împartă colegiile. Ei bine, alegătorii n’au mai venit la vot! (Aplauze). Preocuparea noastră de căpetenie trebue sâ fie reforma electorala. Trebue să o ’discutăm şi să fim pregătiţi ca s’o‘realizăm. (Aplauze). §& m m Cuvîntarea “5 »iS«.5 D-lui V. G. Morţun Nu vorbesc nici ca tînăr că am trecut de tinereţe, nici ca bătrin, căci nu sunt Încă. O voce : In calitate de iniţiator al idealului de azi al partidului. D. Morţun: Iniţiator al acestui ideal au fost chiar cei cari au fost şi întemeetorii partidului. E pentru mine o mare mingiere că văd acest ideal pe cale de realizare. Ion Brătianu a realizat România modernă, prin încrederea în puterile vii ale naţiunei. Urmaşul său va realiza o faptă tot aşa de mare : marea reformă a lărgirei dreptului de vot. (Aplauze). La luptă dar pentru cucerirea ei, sub conducerea iubitului nostru şef (Aplauze). Cuvîntarea D-lui Al. Djuvara S’ar părea ciudată întilnirea de idei dintre tineri şi bătrini, de la un capăt la altul al ţărei, dacă nu ne-am da seamă că această intilnire e rezultatul unei îndelungate şi adinei frămlntări de idei, în partidul liberal. (Aplauze). Când am spus acum 15 ani la Iaşi că votul universal e idealul nostru, nu am fost crezuți. Spunem astăzi ca a sosit momentul ca această reformă sâ se realizeze (aplauze). Eu nu învinuesc colegiile electorale pentru conrupția lor. Ele au dat roadele lor, în vremea lor. Acum sunt Învechite, căci avem aspiraţii altele, mai mari şi mai Înalte. (Aplauze). Timpurile moderne cer ca masele adinei ale poporului să ia parte la viaţa publică. (Aplauze). Nu va fi aceasta cea mai mică parte de merit a partidului liberal. După ce am suferit învinuirea de a fi râsculat pe ţărani, vom realiza în sfirşit emanciparea ţărănimei. (Aplauze). Relnoim şi azi declaraţia : câ nu vom permite să se ştirbească nici una din reformele noastre. (Aplauze). Alături însă de reforme, a sosit momentul să chemăm la viaţa publica ţărănimea (Aplauze). Partidul liberal concepe cu înţălepciune şi execută cu tărie (Apl.). Să lăsăm sfatului nostru formula de execuţie a acestei mari reforme (Aplauze). Să se ştie că vom chema la viaţa publică cu mai mulţi. (Aplauze). Pentru toate aceste trebue unire, armonie, forţă pe care nu o poate da de elt cultul aceluiaş ideal. Cea mai înaltă Şeful partidului Naţional-liberal