Mişcarea, noiembrie 1911 (Anul 3, nr. 238-262)

1911-11-01 / nr. 238

expresie a idealurilor noastre este şeful partidului. (Aplauze). In ziua cînd el ar înceta de a fi a­­ceasta expresie, nu are ce căuta acolo (Aplauze). Forma cinstită şi reală în care­ s’a­ făcut alegerea acestui şef iubit, a arătat mai bine ca orice solidaritatea noastră. Vedem în alte formaţiuni nenu­mărate lupte şi intrigi pentru şefie. De aceea din aceste formaţiuni s’a por­nit o campanie nedemnă (Aplauze pre­lungite) împotriva partidului liberal şi a şefului său. Această campanie nu me­rită de cit un singur răspuns: solida­ritatea noastră şi dragostea ce ar atârn șefului (Aplauze). Noi îl socotim ca depozitarul cel mai autorizat al idealurilor acestui partid- Ii urăm să meargă cu tărie că­tre împlinirea acestor idealuri, sigur fi­ind că-l vom urma totdeauna. (Aplauze prelungite). Cuvîntarea D-lui D. Mitescu De la retragerea partidului liberal, ile­galităţile şi abuzurile se ţin lanţ. Ele nu sunt de cit consecinţa unui sistem care apasă asupra ţârei, de cite ori vine par­tidul conservator la guvern. Partidul liberal s’a ocupat de soarta ţăranului, l’a eliberat economiceşte. Tre­buie însă sâ-i liberăm conştiinţa. (A­­plauze). Ţăranii să nu fie o turmă care să fie condusă la vot. E o datorie pa­triotică, ce se impune partidului liberal, aceea de a lumina şi deştepta conştiinţa ţărănimei. Vă putem asigura că noi, partidul li­beral din Craiova şi Dolj, vom lucra cu tot devotamentul pentru realizarea aces­tei reforme. Vom face pe ţăran să în­ţeleagă ce este patria lui. Vom închina acestei idei toată voinţa şi activitatea noastră. (Aplauze). Termin, fugind pe iubitul nostru şef să aibă toată încrederea în energile noa­stre (Aplauze prelungite). Cuvîntarea d-nului I. I. C. Brăteanu (Şeful partidului liberal e primit la tribună cu puternice aplauze, cari ţin mai multe minute). Ce contrast ! Noi sintem­ partidul din opoziţie, şi din cuvîntările ţinute aţi constatat un interes general. In ori­mea aceasta guvernul are o preocupare u­­nică, atît de meschină, pătimaşe şi mică, încit nimeni nu şi-a putut închipui că nu veacul al XXlea poate fi în statul ro­mân un guvern de distrugere! (Apl.)­­Singura preocupare a guvernului e să distrugă opera noastră (Apl.) In cursul unui singur an, guvernul a făgăduit ieftenirea traiulu . E inutil să fac să reiasă neseriozitatea acestei promisiuni. A mai promis guvernul «Asanarea morală“ a țarei. Găsesc deasemenea inu­til să mai insist asupra efectului con­trar pe care l-a avut guvernarea ac­tuală. Atît de ucigătoare sînt miasmele raspîndite de această guvernare, în cit trebuesc sparte ferestrele ! (Apl.) Vom sparge şi noi ferestrele, dar după concepţiunea noastră , ei ai au spart ferestrelor caselor, noi vom sparge ferestrele unei clădiri vechi, pe cale de a se dărîmei, ca să între aer nou ! (A­­plauze frenetice). Să păşim la realizarea imediată a a­­cestei idei. Simt însă că sunt în depli­nă conformitate cu sentimentul parti­dului pe care-l reprezint. Sunt şefi de partide, care Se consumă ca o luminare de ceară, pe cînd alţii sunt ca o lumî­­nare vie, modernă, rezultată dintr’un puternic dinamo naţional. Un astfel de şef am înţeles să fiu. (apl.) Trebue să îngrijim ca dinamul să nu producă scîntei fulgerătoare,­­fi să împedecăm şoarecii să roadă sîrmele (apl.) Să nu ne preocupe de­cît propaganda misimnei noastre, activă şi intensă. Tre­­bue o propagandă ceva mai susţinută, ca cea de până acuma. Eu sunt trom­peta care sună datoria. Am sunat. Aţi răspuns la prima chemare. Vă rog să vă consideraţi ca o armată mobilizată pentru mai multă vreme. (apl.) Căldură ce o manifestaţi aci, să o împrăştiaţi în jurul d­v- Ideile frumoase n’au va­loare, ele trebue să se înfăptuiască. Vă convin la o operă de propagandă căl­duroasă, intensă, şi razele de lumină pe cari le vom răspîndi, vor servi ele înă­şi la realizarea reformei noastre (aplauze prelungite şi îndelung repetate). ** * Consfătuirea s’a terminat la orele 4 şi un sfert, în mijlocul unui entuziasm de nedescris. DIN SAGA „Sine ira" In urma unor impresii“ (le teatru, publicate într’un număr trecut, vre-o cifi­ va actori, printre care şi dl. State Dragomir,fgnut cam nemulţumiţi. K. O inimă de artist, îmi pare Un explozibil arsenal, Ce-i gata în văzduh să zboare De-i pişcă-un critic teatral. Nu­-s critic—pot să rîd cît patru: Un biet profan ca vai de el, Pierdut într’un ungher de teatru Pt-un somnoros şi vechiu fetei. Nu port în suflet răutate, Nici patimi grele sau mărunte, Iubesc pe toţi : îmi place State,*)— Mi-i dragă Domnişoara Munte. Slăvesc văpaea sfintei arte, Ce freamătă cînd prindeţi lira. Nu-s robul urilor deşarte, Scriu vsine studio et ira“. Rinaldo. MIŞCAREA Interview outl. I- Mano Sub titlul „La Bouraanie et la Clise o­­rientale“, „Le Siécle“ şi „L’Action“ publică următoarele declaraţii ale şefului partidului naţional-liberal din Romînia! Corespondentul nostru din Bucureşti a putut vorbi cu d. I. Brătianu, care uneşte pe Ungă un nume ilustru, merite personale strălucite şi care acum un an împlinea funcţiunile de prim ministru, funcţiuni, ce mai curînd sau mai tîrziu va fi chemat a îndeplini din nou, in ca­litate de şef al partidului liberal. In li­niştea reşedinţei sale de la Florica, d-l Ion Brătianu a răspuns corespondentului d-voastre, care îl întreba în privinţa a­­titudinei României faţă de ameninţările de criză în peninsula balcanică, urmă­toarele : «De la început ţin să vă trag luarea aminte şi vă rog să spuneţi cetitorilor d-voastre, că Romînia nu-i stat balcanic. E greşală a privi ţara noastră ca fâ­­cînd parte din peninsula balcanică. Si­tuaţia ei geografică, formaţia ei ca stat, organizarea politică, o deosebesc de na­ţiile balcanice. Geograficeşte, cea mai mare parte din statul român face parte din masivul Car­­paţilor, săpînd un versant întreg, în vreme ce celalalt face parte din Austro- Ungaria. „Politiceşte, regatul nostru are or­ganizaţie statornica şi solida. Nu are de suferit de fr­ămintările legate de perioada de înjghebare, de cari mai sufăr încă naţiile balcanice. Dar deşi ţara noastră na face parte din Balcani, tot ce priveşte chestiile balcanice înfăţişează pentru noi un in­teres esenţial. Punctul ei de vedere este identic cu al Puterilor mari, adică vrea păstrarea statului quo, ca o necesitate de mina întiia. Iată de ce vom fi tot­deauna înţeleşi cu ori­ce putere sincer prietenă a păcei. Şi cred că toate statele doresc tot aşa de cu tărie ca şi noi liniştirea conflic­tului italo-turc. Mulţumită acestei dorinţi şi silinţelor tuturor factorilor interesaţi, putem nă­dăjdui că ostilităţile vor înceta, înainte de a fi dat loc la alte complicaţii. Opinia publica, în România ca şi a­­iurea, de la început, alarmată, s’a li­niştit şi priveşte cu mai mult sânge rece mersul evenimentelor. Zvonurile ce-au circulat, că România îşi mobilizează armata, nu pot avea te­­meiu, căci situaţia, aşa cum se înfăţi­şează pân’ acuma, n’ar îndreptăţi ase­menea măsură. Repet, suntem prieteni ai păcei şi nu vom cruţa nimic, din cele ce atîrna de noi, spre a asigura statul quo teritorial in Balcani. România nu poate admite nici o schim­bare care ar tulbura in paguba sa sta­rea de echilibru de azi. Acesta e punctul de vedere pe care il va susţine cu toata energia trebuitoare Dar, încă odată, interesele pacifice ale Europei sunt aşa de însemnate şi silin­ţele Puterilor mari atit de unanime, în­cît, după toate probabilităţile, nu vom avea de făcut fa­ţa la complicaţii nouă», dându-ne în chip autoritar, frumos şi admirabil, pe eroul piesei“. Prin urmare dl. Dragomir „frumos şi admirabil“ şi-a interpr­tat rolul, ridi­­cîndu-se până la „concepţia autorului". Acei care­ au asistat la reprezentarea lui „Despot-Vodă“ îşi aduc aminte de privirile sinistre şi de vocalele şi dif­tongii d-lui Dragomir, lungiţi la infinit. Desfid să se găsească un singur pă­­mîntean al cărui timpan să nu fi fost zgîriat de vorbele lui „Despot“, ca de nişte ghiare de tigru. Un singur om să se găsească care sa spue sincer că i-a plăcut „Despot-State" şi... depunem armele. ...Dar mai grav e faptul că „Timpul“ vorbeşte de concepţia autorului, la care s-a ridicat dl. Dragomir. Dacă Alexandri are asemenea „concep­ţii“ ar trebui să-i sfiriem bronzul, căci e o ruşine pentru ţară să ridice în faţa teatrului statuea celui mai mare profa­nator al literaturii. Rolul lui „Despot-Voda“ a fost văzut de actor prin prisma unui poet deca­dent, cînd e în frigurile inspirârii. „Timpul“ zice că în „Zile de serbă­toare“, una a spus autorul, alta a făcut dl. Cuzischi“. Şi autorul e numit pretu­tindeni „Bertalozzi", nu Bertolazzi. E cam temerar să vorbeşti de ceea ce spune autorul, fără să-i ştii măcar numele. Despre „Prinţii! Ernest“ zice că-i o piesă imorală, aici de acord cu dl. Cră­ciun de la „Evenimentul". Mai imorală socotim că e „Vicleniile lui Scapin“, unde copiii îşi inşală părin­ţii,­fapt reprobat de morală. Sau... de-ţi merge mai departe ar tre­bui să izgoniţi de pe scenă 99 la sută, din piesele ce se joacă. Dacă o femee măritată face cu ochiul unui strein,— opus igne, audor patibulo dignus. Dar conştiinciosul cronicar de la „Tim­pul“ şi-a terminat astfel proza e i, apărută la 5 ore, în vreme ce „Biruinţa“ s’a jucat de la 9—12 noaptea : „In ultima zi a săptămînei s’a jucat „Biruinţa“, frumoasa piesă a d-lui Herz, care a avut un deosebit succes datorita artiştilor... etc.“ In „Biruinţa“ este un cronicar dra­matic Runcu, care îşi face cronicele fără să meargă la reprezentarea piesei. Aşa a făcut şi di. de la „Timpul“. Dar, doamne-fereşte, de se dărma Teatrul in urma unui vehement cutre­mur, — cum rămineau observaţiile fă­cute ? Şi acum, ca încheere, că pomenim pseudonimul autorului articolului : stat. De n’ar trebui să iscălească „culise", cel mai nimerit nume i-ar putea da „galeria". Ies ghiarele miţei prin sac. Ce zici d-le Dragomir ? O poveste nostimă -1' O Iv A. Lw xV „Timpul" ţi Teatrul. Desigur cunoaşteţi ziarul nou, apărut Sîmbătă în „Capitala Moldovei". Din Iaşi—pe lingă toate ideile m­ari—a tre­buit să pornească o pildă de puţin ca­valerism : apariţia misterioasă a unui ziar anonim. N’am prea întăresc rostul „Timpului", dar mai e timp, căci de abea a apărut numărul unu,—adevărat număr anuţ. Se vorbeşte şi de Teatru. Se spune că dl. Dragomir, în „Despot-Voda“, „s’a ridicat până la concepţia autorului, re­*) Numai în comedie. Fiul unui bancher din B. a fost tri­mis de tatal său la Paris ca să şi ter­mine studiile. După vre­o două săptămîni de petre­cere, se încurcă băiatul la cărţi şi perde toate paralele pe cari le avea. Atunci te­­legrafiază imediat tatălui său : — Am pierdut portofoliul cu toţi ba­nii ; te rog trimite-mi alţii. Pe cînd se întorcea de la poştă, unde dăduse telegrama, se intîlneşte cu un prieten al lui, om cu dare de mină, şi-i cere ca împrumut o mie de lei. Priete­nul îi dă banii, biatul se întoarce la club, joacă şi cîştigă pe de­asupra încă trei mii de lei. Văzîndu-se cu bani, tri­mite tatălui său o altă telegramă : — Am găsit portofelul, nu mai tri­mite. A doua zi, băiatul, crezînd că noro­cul îl urmărește încontinuu, se duse iar la duh, jucă, și pierde din nou toate paralele. Ce să facă ?... I-a depesat iar babachii, și ca să nu se încurce, i-a depesat ast­fel : — Am uitat să-ți spun, că portofelul găsit era gol; trimite bani. inform­aţii di . D-nii Iancu Stamatiu şi dr. Geor­­gescu directorul abatorului, vor pleca joi la comuna Balta din Basarabia, pen­tru a cumpăra mai mulţi cai necesari serviciului stradelor.­­ In urma unui raport al medicului şef al oraşului, s’a luat măsura de a se construi în mahalalele de la periferia oraşului, 50 cişmele noi. Pentru această lucrare consiliul co­munal a acordat suma de 20.000 lei.­­ Mâine se va inaugura cu o deose­bită solemnitate noua bancă populară din localitate „Casa Muncei“, înfiinţată, pe lingă Soc. Vulturul. ♦­eri după amiază a avut loc la Ca­mera de Comerţ o consfătuire a mem­brilor Soc. Viticole. Tâlhărie. Au fost arestaţi şi înain­taţi parchetului indivizii Gh. Neculae şi Petre Ţibuleac, autorii unei îndrăzneţe tâlhării la drumul mare. Numiţii au atacat săptămâna trecută pe locuitorul Gh. Grigorescu din Balta­ţi, ce se ducea cu o căruţă spre Târgu Fr­u­­mos, maltratându-l şi jefuindu-i de ba­nii ce acesta îi avea asupra lui. S XX­I­V/ Magazin de desfacerea produselor viilor Ciorapoiu Strada Lapușneanu No. 1. Must dulce de Cotnar Vin alb vechiu de masă Vin alb de Drăgășani Idem superior Idem extra vechiu Bordeaux vechi „ extra vechiu Tămâios Cotnar 1900 Cotnar 1889 0.80 bani litru 0.60 7, ,, 0.80 bani litru 1.00 leu „ 2.00 lei „ 0.80 bani 77 1.40 litru 1.00 leu sticla 3.00 lei „ 5­00 Aceleași produse se vînd și în localul din Str. Sărăriei, colț cu Str. Brăteanu, (de sus) vis-avis de gimnaziul Stefan cel Mare %$£ fcftOCXX yOOOOCDOOOOO Aglomeraţia de mărfuri în staţia Iaşi — Consfătuirea de la Camera de comerţ— Ca urmare protestărilor unanime ale comercianţilor din localitate, in chestia marei aglomeraţii de mărfuri In staţia Iaşi, a­u avut loc­eri dimineaţă la Ca­mera de comerţ o consfătuire la care au participat d-nii : C. Cerchez Preşe­dintele camerei de comerţ, R. Niţescu Inspector C. F. F., Constantinescu Inspec­torul vămei Iaşi, D. Bădescu şeful va­mei, asistaţi de d. Gh. I. Mirăuţă secreta­rul Camerei de comerţ. Dintre comer­cianţi au luat parte d-nii I. Wachtel, Is. Marguless, Fr. Hirschenzohn, I. Men­delshon şi un mare număr de comer­cianţi.* * * Şedinţa se deschide la orele 10. Cel întăi care ia cuvîntul d. C. Cerchez pre­şedintele camerei de comerţ, care arată că acum două săptămîni a mai fost o consfătuire în chestia aglomerărei de mărfuri în staţia Iaşi, şi în urma măsu­rilor luate de d. Inspector al C. F. R. s’au expediat toate mărfurile ce stagnau pe străzile limitrofe, magazinelor de pe rampă şi din magazine, mulţumind d-lui Inspector pentru graba cu care s’a pus în serviciul cauzei negustatoreşti. D-sa a­­daogă că cu toate că s’a crezut pentru moment că reul s’a îndepărtat, astăzi se constată că aglomeraţia de mărfuri în magazine e aceiaşi ca în trecut şi în afară de aceasta, mărfurile ce sosesc nu sunt eliberate celor în drept, de­cit după cîteva săptămîni, citind în acest scop cî­­te­va cazuri. D-l R. Niţescu Inspector C. F. R. spu­ne că o parte din vină e şi a comer­cianţilor la aglomerarea mărfurilor ce sosesc in staţia Iaşi, de­oarece mărfu­rile care sosesc cu ramburs, sunt scoase totdeauna cu mari întirzieri, de către comercianţi. Arată că pentru a se putea face o mai repede descărcare, a luat măsuri ca mărfurile să fie descărcate la rampă sub cerul liber aducind această dispo­­siţie la cunoştinţa comercianţilor, dar cu toate acestea ei întlrzie în scoaterea mărfurilor. D-l Const. Cerchez luînd cuvîntul din nou spune că dacă a venit la gară n’a făcut’o pentru a aduce vină cui­va de răul de pe urma căruia comercianţii sufăr astăzi, că pentru a căuta măsurile ce trebuesc luate pentru remediarea lui, D-sa arată că pentru moment s’ar putea servi de atelierele de la Frumoasa şi anume : zidurile servind de pereţi magazinelor ce se vor construi provizor pănâ la înmulţirea liniilor de garaj şi mutarea vămei in antrepozita. Aceste magazii provizorii să serviască ca magazine pentru primirea mărfurilor de prin împrejurimi şi de la toţi cei ce fac mobile, şi la sosirea şi predarea mărfurilor ce nu sunt supuse vămuirei. Sau dacă aceasta nu s’ar putea face pentru înlăturarea râului să se prefacă în viitor balta Nicolina în gară, după cum e gara Filaret la Bucureşti. D-nul R. Niţescu spune că zidurile ce s’au construit în jurul atelierului s’au făcut în senzul de a se impedica furtu­rile ce se practicau la aceste ateliere. Introducindu-se intre aceste ziduri ma­gazin de mărfuri nu ar mai fi siguranţa de astăzi, şi în afară de aceasta ar fi cu totul periculos de a se umbla printre şinele de tren, circulaţia puţind da naş­tere la diferite accidente. In ceea ce priveşte transformarea hal­tei Nicolina în Gară, Dl. Niţescu arată că nu poate să precizeze nimic de­oare­ce aceste lucrări depind direct de di­recţia generală a C. F. R. Dl. Js. Margales dă mai multe expli­­caţiuni arătând cum locurile de la ate­lierele Frumoasa ar putea servi de ma­gazin cu mici cheltueli şi această lucrare s’ar putea face maximum in 15 zile. Dl. Constantinescu spune că după in­­formaţiunele ce are, e sigur că într’o lună sau o lună jumătate vama va fi mutată, aşa că atunci, vor răminea mai puţine vagoane de descărcat în staţie şi manevra se va putea face mai uşor, în plus că magazinele vămei vor servi C. F. R. pentru predare de mărfuri. Dl. D. Rădulescu arată că ar trebui ca numai de­cit să se înmulţească li­niile de garaj şi să se construiască ma­gazine noi, de oare­ce staţiei Iaşi nu i s’au adus îmbunătăţiri de ani de zile. Dl. R. Niţescu, arata că cu toate că, nu s’au adus îmbunătăţiri staţiei Iaşi, dar lipsa de linii de garaj şi magazine nu e simţită de cît de cîţi­va ani, do­­vadă că nimeni păna în present n’a re­clamat. Dl. C. Cerchez, spune că, în urma in­tervenţiilor făcute de Camera de comerţ a primit o adresă din partea Ministeru­lui Industriei şi comerţului in care se spune că, direcţia C. F. R., va însăr­cina un inspector ca să studieze mijloa­­cele de îndreptare a râului şi că vama Iaşi în cel mult o lună va fi mutată. Astăzi, continuă d-sa, se constată că Direcţia C. F. R. n’a luat până în pre­zent nici o măsură, fapt care necesi­­tează o nouă intervenţie pentru a se da curs cererei comercianţilor. Dl. Const­atinescu, arată că In urma intervenţiei Camerei de comerţ din Iaşi, s’a luat toate măsurile de către Direc­ţia Vămilor ca lucrările de deschiderea antrepozitelor să fie executate in cel mai scurt timp posibil. Dl. C. Cerchez mulţumeşte d-lui R. Niţescu pentru interesul ce-i poartă co­­merţului Ieşan şi-l roagă ca şi de acum înainte să dea ordine să se lucreze cu cea mai mare energie la încărcarea şi descărcarea vagoanelor, amintindu-i tot­odată să intervie la Direcţia C. F. R. pentru înmulţirea liniilor de garaj şi a creărei de magazine noi, a căror lipsă se simte astăzi atît de mult. Dl. R. Niţescu, spune că va lua mă­suri ca în cel mai scurt timp să se a­­ducă magazinele staţiei Iaşi la starea normală şi făgădueşte că va interveni pentru ca să se lucreze cu cea mai mare activitate pentru predarea tuturor mărfurilor la comercianţi. La sfîrşitul consfătuirei se hotărăşte ca d. Const. Cerchez preşedintele came­rei de comerţ să stârne pentru înmulţi­rea liniilor de garaj în gara Iaşi, pentru crearea de magazii suficiente şi mutarea vămei cit mai urgent în antrepozite. * * Tot eri la ora 4 p. m. s’au întrunit la locul antrepozitelor d-nii C. Cerchez preşedintele camerei de comerţ, Cons­tantinescu, D. Rădulescu, Gh. I. Mirăuţă şi o delegaţiune a comercianţilor din localitate. S’a constatat că, Direcţiunea vămei a luat cele mai urgente măsuri pentru accelerarea lucrărilor pregătitoare pen­tru deschiderea antrepozitelor, precum expropieri de teren, faceri de străzi pen­tru intrarea şi eşirea căruţelor cît şi pavarea locului din năuntru.­­ In urma înţelegerii luată cu direc­ţia serviciului sanitar,­­ministerul de răz­boi a dat ordinele cuvenite pentru ca tinerii recrutaţi anul acesta din locali­tăţile contaminate de holeră să nu fie chemaţi pe ziua de 1 Noembrie curent, ci numai atunci când aceste localităţi vor deveni indemne de această epidemie.

Next