Mişcarea, noiembrie 1911 (Anul 3, nr. 238-262)
1911-11-01 / nr. 238
expresie a idealurilor noastre este şeful partidului. (Aplauze). In ziua cînd el ar înceta de a fi aceasta expresie, nu are ce căuta acolo (Aplauze). Forma cinstită şi reală în care s’a făcut alegerea acestui şef iubit, a arătat mai bine ca orice solidaritatea noastră. Vedem în alte formaţiuni nenumărate lupte şi intrigi pentru şefie. De aceea din aceste formaţiuni s’a pornit o campanie nedemnă (Aplauze prelungite) împotriva partidului liberal şi a şefului său. Această campanie nu merită de cit un singur răspuns: solidaritatea noastră şi dragostea ce ar atârn șefului (Aplauze). Noi îl socotim ca depozitarul cel mai autorizat al idealurilor acestui partid- Ii urăm să meargă cu tărie către împlinirea acestor idealuri, sigur fiind că-l vom urma totdeauna. (Aplauze prelungite). Cuvîntarea D-lui D. Mitescu De la retragerea partidului liberal, ilegalităţile şi abuzurile se ţin lanţ. Ele nu sunt de cit consecinţa unui sistem care apasă asupra ţârei, de cite ori vine partidul conservator la guvern. Partidul liberal s’a ocupat de soarta ţăranului, l’a eliberat economiceşte. Trebuie însă sâ-i liberăm conştiinţa. (Aplauze). Ţăranii să nu fie o turmă care să fie condusă la vot. E o datorie patriotică, ce se impune partidului liberal, aceea de a lumina şi deştepta conştiinţa ţărănimei. Vă putem asigura că noi, partidul liberal din Craiova şi Dolj, vom lucra cu tot devotamentul pentru realizarea acestei reforme. Vom face pe ţăran să înţeleagă ce este patria lui. Vom închina acestei idei toată voinţa şi activitatea noastră. (Aplauze). Termin, fugind pe iubitul nostru şef să aibă toată încrederea în energile noastre (Aplauze prelungite). Cuvîntarea d-nului I. I. C. Brăteanu (Şeful partidului liberal e primit la tribună cu puternice aplauze, cari ţin mai multe minute). Ce contrast ! Noi sintem partidul din opoziţie, şi din cuvîntările ţinute aţi constatat un interes general. In orimea aceasta guvernul are o preocupare unică, atît de meschină, pătimaşe şi mică, încit nimeni nu şi-a putut închipui că nu veacul al XXlea poate fi în statul român un guvern de distrugere! (Apl.)Singura preocupare a guvernului e să distrugă opera noastră (Apl.) In cursul unui singur an, guvernul a făgăduit ieftenirea traiulu . E inutil să fac să reiasă neseriozitatea acestei promisiuni. A mai promis guvernul «Asanarea morală“ a țarei. Găsesc deasemenea inutil să mai insist asupra efectului contrar pe care l-a avut guvernarea actuală. Atît de ucigătoare sînt miasmele raspîndite de această guvernare, în cit trebuesc sparte ferestrele ! (Apl.) Vom sparge şi noi ferestrele, dar după concepţiunea noastră , ei ai au spart ferestrelor caselor, noi vom sparge ferestrele unei clădiri vechi, pe cale de a se dărîmei, ca să între aer nou ! (Aplauze frenetice). Să păşim la realizarea imediată a acestei idei. Simt însă că sunt în deplină conformitate cu sentimentul partidului pe care-l reprezint. Sunt şefi de partide, care Se consumă ca o luminare de ceară, pe cînd alţii sunt ca o lumînare vie, modernă, rezultată dintr’un puternic dinamo naţional. Un astfel de şef am înţeles să fiu. (apl.) Trebue să îngrijim ca dinamul să nu producă scîntei fulgerătoare,fi să împedecăm şoarecii să roadă sîrmele (apl.) Să nu ne preocupe decît propaganda misimnei noastre, activă şi intensă. Trebue o propagandă ceva mai susţinută, ca cea de până acuma. Eu sunt trompeta care sună datoria. Am sunat. Aţi răspuns la prima chemare. Vă rog să vă consideraţi ca o armată mobilizată pentru mai multă vreme. (apl.) Căldură ce o manifestaţi aci, să o împrăştiaţi în jurul dv- Ideile frumoase n’au valoare, ele trebue să se înfăptuiască. Vă convin la o operă de propagandă călduroasă, intensă, şi razele de lumină pe cari le vom răspîndi, vor servi ele înăşi la realizarea reformei noastre (aplauze prelungite şi îndelung repetate). ** * Consfătuirea s’a terminat la orele 4 şi un sfert, în mijlocul unui entuziasm de nedescris. DIN SAGA „Sine ira" In urma unor impresii“ (le teatru, publicate într’un număr trecut, vre-o cifi va actori, printre care şi dl. State Dragomir,fgnut cam nemulţumiţi. K. O inimă de artist, îmi pare Un explozibil arsenal, Ce-i gata în văzduh să zboare De-i pişcă-un critic teatral. Nu-s critic—pot să rîd cît patru: Un biet profan ca vai de el, Pierdut într’un ungher de teatru Pt-un somnoros şi vechiu fetei. Nu port în suflet răutate, Nici patimi grele sau mărunte, Iubesc pe toţi : îmi place State,*)— Mi-i dragă Domnişoara Munte. Slăvesc văpaea sfintei arte, Ce freamătă cînd prindeţi lira. Nu-s robul urilor deşarte, Scriu vsine studio et ira“. Rinaldo. MIŞCAREA Interview outl. I- Mano Sub titlul „La Bouraanie et la Clise orientale“, „Le Siécle“ şi „L’Action“ publică următoarele declaraţii ale şefului partidului naţional-liberal din Romînia! Corespondentul nostru din Bucureşti a putut vorbi cu d. I. Brătianu, care uneşte pe Ungă un nume ilustru, merite personale strălucite şi care acum un an împlinea funcţiunile de prim ministru, funcţiuni, ce mai curînd sau mai tîrziu va fi chemat a îndeplini din nou, in calitate de şef al partidului liberal. In liniştea reşedinţei sale de la Florica, d-l Ion Brătianu a răspuns corespondentului d-voastre, care îl întreba în privinţa atitudinei României faţă de ameninţările de criză în peninsula balcanică, următoarele : «De la început ţin să vă trag luarea aminte şi vă rog să spuneţi cetitorilor d-voastre, că Romînia nu-i stat balcanic. E greşală a privi ţara noastră ca fâcînd parte din peninsula balcanică. Situaţia ei geografică, formaţia ei ca stat, organizarea politică, o deosebesc de naţiile balcanice. Geograficeşte, cea mai mare parte din statul român face parte din masivul Carpaţilor, săpînd un versant întreg, în vreme ce celalalt face parte din Austro- Ungaria. „Politiceşte, regatul nostru are organizaţie statornica şi solida. Nu are de suferit de frămintările legate de perioada de înjghebare, de cari mai sufăr încă naţiile balcanice. Dar deşi ţara noastră na face parte din Balcani, tot ce priveşte chestiile balcanice înfăţişează pentru noi un interes esenţial. Punctul ei de vedere este identic cu al Puterilor mari, adică vrea păstrarea statului quo, ca o necesitate de mina întiia. Iată de ce vom fi totdeauna înţeleşi cu orice putere sincer prietenă a păcei. Şi cred că toate statele doresc tot aşa de cu tărie ca şi noi liniştirea conflictului italo-turc. Mulţumită acestei dorinţi şi silinţelor tuturor factorilor interesaţi, putem nădăjdui că ostilităţile vor înceta, înainte de a fi dat loc la alte complicaţii. Opinia publica, în România ca şi aiurea, de la început, alarmată, s’a liniştit şi priveşte cu mai mult sânge rece mersul evenimentelor. Zvonurile ce-au circulat, că România îşi mobilizează armata, nu pot avea temeiu, căci situaţia, aşa cum se înfăţişează pân’ acuma, n’ar îndreptăţi asemenea măsură. Repet, suntem prieteni ai păcei şi nu vom cruţa nimic, din cele ce atîrna de noi, spre a asigura statul quo teritorial in Balcani. România nu poate admite nici o schimbare care ar tulbura in paguba sa starea de echilibru de azi. Acesta e punctul de vedere pe care il va susţine cu toata energia trebuitoare Dar, încă odată, interesele pacifice ale Europei sunt aşa de însemnate şi silinţele Puterilor mari atit de unanime, încît, după toate probabilităţile, nu vom avea de făcut faţa la complicaţii nouă», dându-ne în chip autoritar, frumos şi admirabil, pe eroul piesei“. Prin urmare dl. Dragomir „frumos şi admirabil“ şi-a interprtat rolul, ridicîndu-se până la „concepţia autorului". Acei care au asistat la reprezentarea lui „Despot-Vodă“ îşi aduc aminte de privirile sinistre şi de vocalele şi diftongii d-lui Dragomir, lungiţi la infinit. Desfid să se găsească un singur pămîntean al cărui timpan să nu fi fost zgîriat de vorbele lui „Despot“, ca de nişte ghiare de tigru. Un singur om să se găsească care sa spue sincer că i-a plăcut „Despot-State" şi... depunem armele. ...Dar mai grav e faptul că „Timpul“ vorbeşte de concepţia autorului, la care s-a ridicat dl. Dragomir. Dacă Alexandri are asemenea „concepţii“ ar trebui să-i sfiriem bronzul, căci e o ruşine pentru ţară să ridice în faţa teatrului statuea celui mai mare profanator al literaturii. Rolul lui „Despot-Voda“ a fost văzut de actor prin prisma unui poet decadent, cînd e în frigurile inspirârii. „Timpul“ zice că în „Zile de serbătoare“, una a spus autorul, alta a făcut dl. Cuzischi“. Şi autorul e numit pretutindeni „Bertalozzi", nu Bertolazzi. E cam temerar să vorbeşti de ceea ce spune autorul, fără să-i ştii măcar numele. Despre „Prinţii! Ernest“ zice că-i o piesă imorală, aici de acord cu dl. Crăciun de la „Evenimentul". Mai imorală socotim că e „Vicleniile lui Scapin“, unde copiii îşi inşală părinţii,fapt reprobat de morală. Sau... de-ţi merge mai departe ar trebui să izgoniţi de pe scenă 99 la sută, din piesele ce se joacă. Dacă o femee măritată face cu ochiul unui strein,— opus igne, audor patibulo dignus. Dar conştiinciosul cronicar de la „Timpul“ şi-a terminat astfel proza e i, apărută la 5 ore, în vreme ce „Biruinţa“ s’a jucat de la 9—12 noaptea : „In ultima zi a săptămînei s’a jucat „Biruinţa“, frumoasa piesă a d-lui Herz, care a avut un deosebit succes datorita artiştilor... etc.“ In „Biruinţa“ este un cronicar dramatic Runcu, care îşi face cronicele fără să meargă la reprezentarea piesei. Aşa a făcut şi di. de la „Timpul“. Dar, doamne-fereşte, de se dărma Teatrul in urma unui vehement cutremur, — cum rămineau observaţiile făcute ? Şi acum, ca încheere, că pomenim pseudonimul autorului articolului : stat. De n’ar trebui să iscălească „culise", cel mai nimerit nume i-ar putea da „galeria". Ies ghiarele miţei prin sac. Ce zici d-le Dragomir ? O poveste nostimă -1' O Iv A. Lw xV „Timpul" ţi Teatrul. Desigur cunoaşteţi ziarul nou, apărut Sîmbătă în „Capitala Moldovei". Din Iaşi—pe lingă toate ideile mari—a trebuit să pornească o pildă de puţin cavalerism : apariţia misterioasă a unui ziar anonim. N’am prea întăresc rostul „Timpului", dar mai e timp, căci de abea a apărut numărul unu,—adevărat număr anuţ. Se vorbeşte şi de Teatru. Se spune că dl. Dragomir, în „Despot-Voda“, „s’a ridicat până la concepţia autorului, re*) Numai în comedie. Fiul unui bancher din B. a fost trimis de tatal său la Paris ca să şi termine studiile. După vreo două săptămîni de petrecere, se încurcă băiatul la cărţi şi perde toate paralele pe cari le avea. Atunci telegrafiază imediat tatălui său : — Am pierdut portofoliul cu toţi banii ; te rog trimite-mi alţii. Pe cînd se întorcea de la poştă, unde dăduse telegrama, se intîlneşte cu un prieten al lui, om cu dare de mină, şi-i cere ca împrumut o mie de lei. Prietenul îi dă banii, biatul se întoarce la club, joacă şi cîştigă pe deasupra încă trei mii de lei. Văzîndu-se cu bani, trimite tatălui său o altă telegramă : — Am găsit portofelul, nu mai trimite. A doua zi, băiatul, crezînd că norocul îl urmărește încontinuu, se duse iar la duh, jucă, și pierde din nou toate paralele. Ce să facă ?... I-a depesat iar babachii, și ca să nu se încurce, i-a depesat astfel : — Am uitat să-ți spun, că portofelul găsit era gol; trimite bani. informaţii di . D-nii Iancu Stamatiu şi dr. Georgescu directorul abatorului, vor pleca joi la comuna Balta din Basarabia, pentru a cumpăra mai mulţi cai necesari serviciului stradelor. In urma unui raport al medicului şef al oraşului, s’a luat măsura de a se construi în mahalalele de la periferia oraşului, 50 cişmele noi. Pentru această lucrare consiliul comunal a acordat suma de 20.000 lei. Mâine se va inaugura cu o deosebită solemnitate noua bancă populară din localitate „Casa Muncei“, înfiinţată, pe lingă Soc. Vulturul. ♦eri după amiază a avut loc la Camera de Comerţ o consfătuire a membrilor Soc. Viticole. Tâlhărie. Au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului indivizii Gh. Neculae şi Petre Ţibuleac, autorii unei îndrăzneţe tâlhării la drumul mare. Numiţii au atacat săptămâna trecută pe locuitorul Gh. Grigorescu din Baltaţi, ce se ducea cu o căruţă spre Târgu Frumos, maltratându-l şi jefuindu-i de banii ce acesta îi avea asupra lui. S XXIV/ Magazin de desfacerea produselor viilor Ciorapoiu Strada Lapușneanu No. 1. Must dulce de Cotnar Vin alb vechiu de masă Vin alb de Drăgășani Idem superior Idem extra vechiu Bordeaux vechi „ extra vechiu Tămâios Cotnar 1900 Cotnar 1889 0.80 bani litru 0.60 7, ,, 0.80 bani litru 1.00 leu „ 2.00 lei „ 0.80 bani 77 1.40 litru 1.00 leu sticla 3.00 lei „ 500 Aceleași produse se vînd și în localul din Str. Sărăriei, colț cu Str. Brăteanu, (de sus) vis-avis de gimnaziul Stefan cel Mare %$£ fcftOCXX yOOOOCDOOOOO Aglomeraţia de mărfuri în staţia Iaşi — Consfătuirea de la Camera de comerţ— Ca urmare protestărilor unanime ale comercianţilor din localitate, in chestia marei aglomeraţii de mărfuri In staţia Iaşi, au avut loceri dimineaţă la Camera de comerţ o consfătuire la care au participat d-nii : C. Cerchez Preşedintele camerei de comerţ, R. Niţescu Inspector C. F. F., Constantinescu Inspectorul vămei Iaşi, D. Bădescu şeful vamei, asistaţi de d. Gh. I. Mirăuţă secretarul Camerei de comerţ. Dintre comercianţi au luat parte d-nii I. Wachtel, Is. Marguless, Fr. Hirschenzohn, I. Mendelshon şi un mare număr de comercianţi.* * * Şedinţa se deschide la orele 10. Cel întăi care ia cuvîntul d. C. Cerchez preşedintele camerei de comerţ, care arată că acum două săptămîni a mai fost o consfătuire în chestia aglomerărei de mărfuri în staţia Iaşi, şi în urma măsurilor luate de d. Inspector al C. F. R. s’au expediat toate mărfurile ce stagnau pe străzile limitrofe, magazinelor de pe rampă şi din magazine, mulţumind d-lui Inspector pentru graba cu care s’a pus în serviciul cauzei negustatoreşti. D-sa adaogă că cu toate că s’a crezut pentru moment că reul s’a îndepărtat, astăzi se constată că aglomeraţia de mărfuri în magazine e aceiaşi ca în trecut şi în afară de aceasta, mărfurile ce sosesc nu sunt eliberate celor în drept, decit după cîteva săptămîni, citind în acest scop cîteva cazuri. D-l R. Niţescu Inspector C. F. R. spune că o parte din vină e şi a comercianţilor la aglomerarea mărfurilor ce sosesc in staţia Iaşi, deoarece mărfurile care sosesc cu ramburs, sunt scoase totdeauna cu mari întirzieri, de către comercianţi. Arată că pentru a se putea face o mai repede descărcare, a luat măsuri ca mărfurile să fie descărcate la rampă sub cerul liber aducind această disposiţie la cunoştinţa comercianţilor, dar cu toate acestea ei întlrzie în scoaterea mărfurilor. D-l Const. Cerchez luînd cuvîntul din nou spune că dacă a venit la gară n’a făcut’o pentru a aduce vină cuiva de răul de pe urma căruia comercianţii sufăr astăzi, că pentru a căuta măsurile ce trebuesc luate pentru remediarea lui, D-sa arată că pentru moment s’ar putea servi de atelierele de la Frumoasa şi anume : zidurile servind de pereţi magazinelor ce se vor construi provizor pănâ la înmulţirea liniilor de garaj şi mutarea vămei in antrepozita. Aceste magazii provizorii să serviască ca magazine pentru primirea mărfurilor de prin împrejurimi şi de la toţi cei ce fac mobile, şi la sosirea şi predarea mărfurilor ce nu sunt supuse vămuirei. Sau dacă aceasta nu s’ar putea face pentru înlăturarea râului să se prefacă în viitor balta Nicolina în gară, după cum e gara Filaret la Bucureşti. D-nul R. Niţescu spune că zidurile ce s’au construit în jurul atelierului s’au făcut în senzul de a se impedica furturile ce se practicau la aceste ateliere. Introducindu-se intre aceste ziduri magazin de mărfuri nu ar mai fi siguranţa de astăzi, şi în afară de aceasta ar fi cu totul periculos de a se umbla printre şinele de tren, circulaţia puţind da naştere la diferite accidente. In ceea ce priveşte transformarea haltei Nicolina în Gară, Dl. Niţescu arată că nu poate să precizeze nimic deoarece aceste lucrări depind direct de direcţia generală a C. F. R. Dl. Js. Margales dă mai multe explicaţiuni arătând cum locurile de la atelierele Frumoasa ar putea servi de magazin cu mici cheltueli şi această lucrare s’ar putea face maximum in 15 zile. Dl. Constantinescu spune că după informaţiunele ce are, e sigur că într’o lună sau o lună jumătate vama va fi mutată, aşa că atunci, vor răminea mai puţine vagoane de descărcat în staţie şi manevra se va putea face mai uşor, în plus că magazinele vămei vor servi C. F. R. pentru predare de mărfuri. Dl. D. Rădulescu arată că ar trebui ca numai decit să se înmulţească liniile de garaj şi să se construiască magazine noi, de oarece staţiei Iaşi nu i s’au adus îmbunătăţiri de ani de zile. Dl. R. Niţescu, arata că cu toate că, nu s’au adus îmbunătăţiri staţiei Iaşi, dar lipsa de linii de garaj şi magazine nu e simţită de cît de cîţiva ani, dovadă că nimeni păna în present n’a reclamat. Dl. C. Cerchez, spune că, în urma intervenţiilor făcute de Camera de comerţ a primit o adresă din partea Ministerului Industriei şi comerţului in care se spune că, direcţia C. F. R., va însărcina un inspector ca să studieze mijloacele de îndreptare a râului şi că vama Iaşi în cel mult o lună va fi mutată. Astăzi, continuă d-sa, se constată că Direcţia C. F. R. n’a luat până în prezent nici o măsură, fapt care necesitează o nouă intervenţie pentru a se da curs cererei comercianţilor. Dl. Constatinescu, arată că In urma intervenţiei Camerei de comerţ din Iaşi, s’a luat toate măsurile de către Direcţia Vămilor ca lucrările de deschiderea antrepozitelor să fie executate in cel mai scurt timp posibil. Dl. C. Cerchez mulţumeşte d-lui R. Niţescu pentru interesul ce-i poartă comerţului Ieşan şi-l roagă ca şi de acum înainte să dea ordine să se lucreze cu cea mai mare energie la încărcarea şi descărcarea vagoanelor, amintindu-i totodată să intervie la Direcţia C. F. R. pentru înmulţirea liniilor de garaj şi a creărei de magazine noi, a căror lipsă se simte astăzi atît de mult. Dl. R. Niţescu, spune că va lua măsuri ca în cel mai scurt timp să se aducă magazinele staţiei Iaşi la starea normală şi făgădueşte că va interveni pentru ca să se lucreze cu cea mai mare activitate pentru predarea tuturor mărfurilor la comercianţi. La sfîrşitul consfătuirei se hotărăşte ca d. Const. Cerchez preşedintele camerei de comerţ să stârne pentru înmulţirea liniilor de garaj în gara Iaşi, pentru crearea de magazii suficiente şi mutarea vămei cit mai urgent în antrepozite. * * Tot eri la ora 4 p. m. s’au întrunit la locul antrepozitelor d-nii C. Cerchez preşedintele camerei de comerţ, Constantinescu, D. Rădulescu, Gh. I. Mirăuţă şi o delegaţiune a comercianţilor din localitate. S’a constatat că, Direcţiunea vămei a luat cele mai urgente măsuri pentru accelerarea lucrărilor pregătitoare pentru deschiderea antrepozitelor, precum expropieri de teren, faceri de străzi pentru intrarea şi eşirea căruţelor cît şi pavarea locului din năuntru. In urma înţelegerii luată cu direcţia serviciului sanitar,ministerul de război a dat ordinele cuvenite pentru ca tinerii recrutaţi anul acesta din localităţile contaminate de holeră să nu fie chemaţi pe ziua de 1 Noembrie curent, ci numai atunci când aceste localităţi vor deveni indemne de această epidemie.