Mişcarea, august 1912 (Anul 4, nr. 169-192)

1912-08-01 / nr. 169

Viţe altoite şi La rafie N. D. MARCOCIU Şoseaua Socola No. 1-3 Iaşi. A pus în vînzare pentru toamna anului 1912 şi primăvara 1913 un mare stoc de Viţe altoite cea mai mare parte din speciile : Cioneac, Selection Cariere, Chasseas, Dore, Galbenă de Odobeşti, Cinsuit etc. Viţele sunt de o reuşită admirabilă. Fiind noul sezon apropiat, rog pe Onor, d-nii proprietari de vii de a mă onora cu comenzile din timp pentru a le putea rezerva vitele şi spre a le putea servi în mod conştiincios. Preţurile convenabile. ■■■'■■-- Cataloagele franco la cerere. Fermierele N. B. MARCOCIU Şoseaua Socola Io. 1-3 Iaşi expunerea lui să nu poarte pecetia propiei sale individualităţi. Cind trata in cursul său, de pildă, o metodă a lui Laplace, metoda lui de expunere nu păstra din a lui Laplace decit doar numele şi formula finală. Poate la aceasta contribuia şi lipsa de răbdare: nu cetia de două ori acelaşi lucru, şi inventa metoda cea nouă de expunere uneori poate numai pa jumătate acasă, iar restul în timpul lecţiei; odată l-am văzut cum, neputînd improviza partea finală a unei lecţiuni, fu silit, s’o amine pe lecţia viitoare. Cu tot geniul său — ori poate tocmai din pricina lui — Poincaré n’a făcut încă școală, cel puțin în ultima și cea mai vie seamă a lui specialitate — Mecanica Cerească — pe care o preda la Sorbona de la 1896 încoace. De remarcat, că pînă in momentul cind a luat catedra aceasta, centrul preocupărilor lui era cu totul în afara Mecanicei Cereşti : de zece ani era profesor de Fizică Matematică, în care dezvoltase o activitate prodigioasă, publicase nu mai ştiu cîte volume — cel puţin zece — asupra ei, şi deodată la moartea profesorului de Mecanică Cerească, Tisserand, negăsindu-se nimeni de ajuns de indicat prin cercetările sale să-i ia locul, Poincaré își schimbă specialitatea la vrîsta de 42 de ani. I-au fost de ajuns cîţiva ani, ca să devie emulul lui Laplace, cel mai mare predecesor al lui în Mecanica Cerească. In minile lui, toată Mecanica Cerească luă o alură nouă. De la început schimbă punctul de plecare (luă ca origină de coordonare nu centrul soarelui, ci centrul de greutate al sistemului solar); şi atunci ecuaţiile Mecanicei Cereşti iau aşa numita formă caronică a lui Hamilton ; sub forma aceasta ecuaţiile capătă proprietăţi de simetrie necunoscute obişnuitelor ecuaţii ale Mecanicei Cereşti. L-am văzut şase luni de zile studiind ecuaţiile acestea fără să se atingă de ele. O comparaţie mă va face mai înţeles : e ca şi cum pe malul de dincolo al Prutului s’ar afla un monument minunat, şi cineva de pe malul cestulalt ne-ar putea face să simţim toată frumuseţa lui externă şi internă, fără să trecem Prutul. Formulele şi metodele lui, deşi extrem de remarcabile, mai n’au fost încă aplicate în Astronomia practică. Încercări, relativ timide, au început a se face abia de cind şi-a tipărit cursul, căci innainte de aceasta mai nimeni nu-1 putea urmări cu succes îndestulător. Calm, roşcovan —mai ales nasul —adus de spete, îşi începea lecţia aproape tacticos plimbându-se de colo pană colo In faţa taberei ; cu cât se apropia insă de inima chestiunei, se anima, vorbea din ce în ce mai repede pentru a termina cu un vârtej ameţitor de fraze. La urmă —mai ales că fusese vorba de o chestie cu deosebire fină, aridă—arunca o privire circulară asupra sălii de curs şi un zimbet enigmatic îi flutura pe buze; era un simplu zimbet de satisfacţie ? Sau poate era şi ceva ironie în zimbetul acela? Pe atunci intlinam spre ipoteza din urmă, dar de când am citit studiul asupra lui Poincare publicat acum doi ani de cunoscutul psihiatru doctorul Toulouse, cred mai degrabă că era un simplu zimbet de satisfacţie. Gânditorul acesta fără pereche era un timid, stângaciu în mişcări, temperament de nevropat, suferind de stomah şi poate şi de inima, trezindu-se întotdeauna în mijlocul nopţei şi neputând readormi decât după 2—3 ore. Şi totuşi n’a fost numai omul de ştiinţa pe care l’am văzut : vorbia 3 limbi moderne germana, engleza şi italiana ; citea pe clasicii antichitaţei în original, citea literatura modernă — admira pe Anatole France—, îi plăcea muzica a lui Wagner mai ales. Atâta încredere inspira omul acesta in cât savanţii specialişti în domenii ce n’aveau de-a face nimic cu Matematica, veneau să-l consulte, când se aflau în faţa unui fapt ştiinţific nou pe care nu-l puteau interpreta. Henri Becquerel, mort acum 2—3 ani al treilea din cei 4 Becquerel ce s’au succedat din tată în fiu la o aceiaşi catedră de la „Museum d’Histoire Naturelle“ acel Becquerel, care a fost precursorul lui Curie în cercetările ce au condus pe acesta la descoperirea radiumului şi cu care Curie a împărţit din propria lui iniţiativă premiul «Nobel» ce i se acordase pentru această descoperire acel Becquerel povestea într’o zi la un curs, că in ziua când a descoperit nu mai ştiu ce fenomen fundamental de radio-activitate s’a dus la Poincare ca împreună să-i găsească explicaţia. Cu Poincare dispare prematur—la 58 de ani —una din acele inteligenţe care-ţi fac impresia forţelor elementare ale naturei. Poate nimeni n’a caracterizat mai bine natura geniului lui Poincare decât dr. Toulouse în paralela ce o face între Zola şi Poincare și la sfârşitul studiului pomenit : „L’une (inteligenţa lui Zola) était une intelligence volontaire, consciente, logique, methodique qui paraissait fade pour la deduction mathématique : eile enfauta tout un monde romanesque. L’autre (inteligenţa lui Poincaré) Cţâit spontanée, peu consciente, plus proche du râve que de la démarche rationelle et semblait surtout apte aux oeuvres de pure imagination sans subordination a la réalité : eile triompha dans la recherche mathématique“. „Viaţa Românească“ ---------------------------------------- ----------T A C L A L E----------- Cită căldură suportă omul Valurile căldurii din America trec anul acesta, ca şi în cel trecut, şi la noi şi de aceia trebue să suferim călduri atît de mari. Spre mîngîere ne serveşte însă faptul, că in alte părţî ale pămîntului oamenii trebue să sufere călduri cu mult mai mari, de cum sunt cele de pe la noi. Că organismul omenesc poate suporta şi o căldură foarte urcată a dovedit experimentul făcut în Paris înainte cu cîţiva ani. Anume au încălzit un cuptor, în formă de cilindru 4 ore nu conţinu şi după aceia a intrat în el un Spaniol de 43 ani, rămănînd acolo 14 ore. Pentru experiment şi-a îmbrăcat haine de asbest şi o subhaină de lină. In tot decursul timpului petrecut în cuptor a cîntat cîntâri spaniole, pe lingă el se prăjea o găină. La eşirea lui din cuptor bătăile pulsului au ajuns la numărul 134 aşa dată cu 72 mai multe decit a celui regulat. Au încălzit apoi din nou cuptorul, iar spaniolul a intrat iarăși, mîncînd acolo găină friptă și loind după ea un litru de vin. Acum a stat 7 minute in cuptorul cu o temperatură de 110 grade Reamur, iar pulsul avea 176 de bătăi. Experimentul din urmă a constat din aceia, că Pa bagat culcat pe o scîndură pe care au pus şi lumini. După 5 minute l’a scos şi spaniolul a sărit voios în sus. Acum pulsul avea 220 de bătăi pe secundă. A intrat apoi In apă rece unde a rămas 3 minute, simţindu-se după această bae tot aşa de bine ca şi cum nimic nu s’ar fi întrîmplat. Dacă aceste experimente nici nu au o altă însemnătate, totuşi demonstrează un cel mai eclatant mod, că omul e în stare să suporte o căldură foarte mare, dacă cer împrejurările, fără a-şi periclita viaţa. Alcoolismul în Rusia Există în Rusia nişte restaurante populare, cari cam aduc cu circiumele pe la noi și unde nu se consuma odinioară de cît ceiau ; acuma însă nu se vînd acolo de cit băuturi spirtoase in foarte mare cantitate Aci se face mare contrabandă de alcooluri, de altfel ea se întinde chiar la circiumele recunoscute de stat. Numărul acestor circiume e mult mai mare ca în trecut. La Peterburg statistica arată că din 10675 de case numărul circiumelor oficiale este de 5382, cea ce dă o circiumă la 4 sau 5 case. Consumaţia anuală de alcool atinge o cifră mare; ea e de 36 litri 87, la un alcool de 40 grade, de cap de om, fără deosebire de vrîstă şi de sex. Urmările acestui regim, în spitalele din capitala Rusiei se primesc pe an 16.839 de alcolici de ambele sexe. Ruină Ziarul ilustrat «Le Miroir» a pus mai multor personalităţi întrebarea : Ce aţi face dacă v-aţi trezi deodată ruinaţi ? Răspunsurile sunt interesante. Unele caracterizează nu numai omul, dar rasa întreaga. Un miliardar american a spus: Aş face din nou avere. Vedeţi câtă stăruinţă şi cu ce linişte îşi arată dispoziţia ca să o ia din nou de la sărăcie pănă la fabuloasele averi. Ziaristul mergând mai departe şi întrebând : dar ce-aţi face dacă aţi fi nu numai ruinaţi dar escluşi din clasa socială căreia aparţineţi şi opriţi de a mai exercita profesiunea de păna acum ? A căpătat iarăşi răspunsuri nostime. Celebrul doctor Pozzi : M’aş face vânzător de fleacuri antice... Adrien Hébrard directorul lui „Temps“ : m’aş face pictor decorator, ocupație ușoara, frumoasă veselă... LICEUL PARTICULAR „Profesorii Asociaţi“ Str. 40 Sfinţi No. 9 IAŞI Liceul intră în al III-lea an de funcţionare sub aceiaşi direcţiune. Liceul are toate clasele inferioare şi superioare, secţia modernă şi reală. Preparaţii de două clase într-un an, înscrierile incep la 10 August. Se primesc şi interni în condiţiuni speciale. Prospecte la cerere. Director Titus G. Patriciu—Iaşi Profesor invătămintul profesional in Franţa XI In privinţa pregătirii ucenicilor în Franţa există mai multe păreri. Unii sunt de părere, că ucenicilor să li se ceară cursul primar complect şi la fiecare şcoală primară să se alăture un atelier* în păstrat cu toate instrumentele spre a le înlesni ajungerea la profesiunea, ce îşi vor alege-o (şcoala-atelier). Alţii zic, că să se facă şcoală în atelier (atelierul şcoală). Şcoalele profesionale anexate la ateliere şi întreţinute de industriaşi zic dinşii, este cel mai bun mjloc de a formă ucenici. Ucenicul trebue să prindă dragoste de meseria sa, şi să înţeleagă, că meseria îl va hrăni în raport cu calităţile ce şi le-a cîştigat. Pentru uenic atelierul are un îndoit folos in comparaţie cu şcoala : 1) Lucrurile sunt intotdeauna acelea, ce le cere gustul zilnic. 2) materialul este întotdeauna renoit în interesul industriei. Părerea celor mai mulţi este că ar trebui ca la ateliere să se anexeze şcoale sau cursuri profesionale, nu orele, cari le-ar conveni industriaşilor (tot de aceiaşi părere este şi Paqgier). Sunt însă alţii, cari sunt contra acestei idei, ei zic, că experienţa a aratat, că aceste ateliere şcolare sunt nefavorabile desvoltarii fizice a elevului. Ele nu fac lucrători complecţi, ci parţiali. Apoi şi din punct de vedere moral nu este bine ca ucenicii să lucreze alăturea cu barbaţi şi femei, deoarece aceştia vorbesc multe lucruri, ce nu trebue să le auză ucenicii. Casele Chaix şi Cristoffe din Paris, Marie din Tours, uzinele din Creusot şi Krupp din Vestfalia au înfiinţat şcoale pentru fiii lucrătorilor. Pentru acei ucenici, pentru cari patronii lor n’au făcut şcoale în ateliere şi fabrici trebue înfiinţate cursuri profesionale sau de perfeacţionare. Cursurile profesionale Cursurile profesionale numite şi cursuri serale sunt urmate în toată Franţa de 80.000 de auditori înscrişi. fAmintim aci cursurile de adulţi destinate a complectă sau a consolida învăţământul primar. Cursurile numeroaselor asociaţii,ni de învăţămînt datorite iniţiativei particulare dar în care învăţământul este prea general, 3) Cursurile esenţiale profesionale înfiinţate de Sindicate*, de Camerile de comerciu. Aceste sunt destinate pentru ucenicii unei meserii determinate. La Paris s-au înfiinţat cursuri technice pentru ucenicii lemnari şi ferari. Ele au un mare folos faţă cu şcoalele profesionale deoarece ele pot varia conform trebuinţelor localităţilor şi momentelor având programe diferite. * Şcoalele primare superioare trebue să se transforme conformându se trebuinţelor localităţilor i în vederea preparaţiunei pentru diferitele meserii ale regiunii. Camerele sindicate ale patronilor şi sindicatele lucrătorilor, vor avea mare rol in prepararea ucenicilor prin cursurile profesionale. In Paris aproape toate profesiunile au cursuri referitoare la industria lor : Bijuteria, giuvaergia, argintăria, lucrarea bronzului, lucrarea maroquinului, ceasornicăria etc. Camerile sindicale de orologerie au înfiinţat o şcoală profesională pentru a pregăti contramaiştri buni, de asemenea şi cursuri pentru a pregăti buni lucrători. La ţară cursurile profesionale se ţin sala, deoarece aceste cursuri vor fi ca o recreaţie după munca fizică de peste zi. La oraşe din contra cursurile trebue să se ţină după amează ca în Ungaria Danemarca şi Saxonia, deoarece ucenicul lucrind toată ziua în ateliere sara este obosit. Societatea pentru protecţiunea ucenicilor din Paris a înfiinţat în 1904 două cursuri de zi în strada Falguiere şi in strada dans l’ille Saint-Louis. Reuşita a fost complectă. Patronii trimit la cursuri pe ucenicii lor în fiecare zi cîte 1 sau 2 ore. Consiliul superior al muncii a formulat următoarele deziderate cu privire la instrucţiunea ucenicilor : 1) Să se înfiinţeze cursuri de perfecţionare pentru toţi ucenicii. 2) Cursuri obligatoare cu sancţiunea legală de a se respectă legea atit de patroni cît şi de părinţi, ca în Austria, Ungaria, Germania şi Elveţia. 3) Cursurile de zi, deoarece nu se poate obţinea nimica serios cu un ucenic obosit, ce lucrează 10 ore pe zi. 1) Cursuri organizate sau patronate de sindicatele profesionale şi la trebuinţă sub direcţiunea morală a statului şi a comunelor. Sindicatele îşi cunosc trebuinţele industriei lor şi mijloacele cele mai proprii de a le satisface. b) Examenul final de ucenicie. (Va urma) INFORMAT11 . In vederea manevrelor din toamna curentă a trupelor din corpul 4 de armată vor fi concentraţi pe timp de 13 zile cu începere de la 5 Septembrie toţi tinerii din contigentul 1910. Tot pe această zi vor mai fi concentraţi şi tinerii din contigentul 909 care n’au luat parte la manevrele din anul trecut. Pe ziua de eri s-a înregistrat în oraş un caz mortal suspect în str. Morilor. Bolnavul a fost un bâtrîn cerşitor, a cărui cadavru a fost depus la morga spitalului str. Spiridon pentru a i se face autopsia. Ministerul instrucţiei publice din Franţa luănd dispoziţii privitor la înscrierile străinilor în şcoalelor secundare accentuiază că studenţii români păstrază şi pe viitor privilegiile recunoscute lor. 35 Comuna Podul Iloaei a fost autorizată să dea în antrepriză lucrările pentru facerea de trotuare şi rigole costul acestei lucrări se ridică la suma de 80.000 lei. ■ încercare de sinucidere.—Tinărul Aurel Elefterescu în etate de 18 ani, domiciliat în str. Păcurari, a încercat aseară să-şi pue capăt vieţei, înghiţind o cantitate de 100 grame spirt denaturat in care disolvase o cutie de chibrituri. Numitul tînăr a fost transportat la spitalul Sft. Spiridon, unde în urma ajutoarelor ce i s’au dat, se află în afară de orice pericol. Cauzele acestui act desperat nu se cunosc. . In localitate s’a înregistrat pe ziua de astăzi un caz nou de difterie. Prefectura de judeţ a fost înştiinţată că apele Prutului şi Jijiei, au început să crească din nou mari, ameninţînd cu revărsarea. De cîîva timp şi-a făcut apariţia în localitate o bandă de fete minore, care operează furturi sub conducerea unei mediatoare. Una din aceste minore s’a introdus în casa dlui medic veterinar Irimia Iliescu din strada Colia pe la orele 7 sara, pe cînd d. Iliescu cu familia se afla la masă. Auzind un sgomot în odaia de alături, a deschis ușa și spre marea sa surprindere a găsit o fată care pusese mina pe o cutie cu pălării şi se pregătea să fugă. In timpul acestei operaţiuni mediatoarea aştepta în curte. Mica hoaţă a fost condusă de secţie unde a declarat că a fost pusă la cale de acea femee, căreia nu i s’a putut da de urmă pănă în acest moment. Se crede că e vorba de o bandă de minore bine organisatâ, pe a cărei urme poliţia s’a pus. 83 Membrii cercului comercial şi industrial din sociaitate, vor face o escursiune în cursul lunei August la Constantinopol. La biserica rusească din localitate s’a oficiat ori un serviciu religios cu ocazia aniversărei naşterei marelui duce moştenitor Alexis al Rusiei. Marele domeniu Bărboşi a fost cumpărat zilele aceste de un consorţiu de capitalişti din Iaşi, pentru suma de 7 milioane lei. * Celebra noastră compatrioată şi cîntăreaţă d-na Darclée s’a stabilit la moşia Cotnari din judeţul Iaşi pe timpul vacanţei. De cîţiva ani celebrativă se repauzează în lunile de vară în această frumoasă localitate. ♦ In ţară s’au înregistrat — In intervalul de la 1—8 Iulie a. c.—un număr de 354 porci bolnavi de brîncă infecţioasâ. Pentru sezonul Băilor şi de vilegiatură BANCA MOLDOVA emite cecuri şi scrisori circulare de credit asupra tuturor staţiunelor balneare şi climaterice din ţară şi străinătate. a A a apărut albumul Pavimentul Romăniei, cuprinzând portretele şi biografiile tuturor deputaţilor şi senatorilor guvernamentali şi opozanţi —din actuala legislaţie. Se poate procura numai direct de la editura «Parlamentul României» Bucureşti. Numărul exemplarelor este foarte restrâns. Ecou. — Vizitaţi cel mai bun magazin asortat cu parfumeriile cele mai fine, articole de Toaletă, obiecte de lux, articole fotografice, articole higienice şi sanitare, etc. Magazinul general S. Bernfeld str. Lăpuşneanu 38 vis-a-vis de Creditul Urban. 25 Administraţia ziarului „Mişcarea“ primeşte abonamente lunare pentru orice staţiune de viligiatură, în timpul vacanţei. Pepinierele de vite Algeriene altoite Olge Gustave Nicolina-'laşi Ofiţer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). ■|js 8000000 viţe altoite in Algeria !a 1500000 viţe altoite in Necolina laşi Varietăţile principale altoite în Pepeniera de la Nicolina livrabile la Toamnă sunt: Selection carriere, chasselas doré, galbenă de Odobeşti şi varietăţi de masă, extra superioare, perfect selecţionate. In primăvara trecută nu am putut satisface toate cererile deoarece unele au sosit prea tîrziu cînd toate viţele erau vîndute. Pentru noul sezon, rog onor. clientala de ami trimite comenzile din timp, pentru a le putea rezerva viţele spre a putea fi conştiincioşi serviţi. Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA-IAŞI Catalogul gratis la cerere