Mişcarea, noiembrie 1912 (Anul 4, nr. 242-265)

1912-11-01 / nr. 242

după războaie faţa ţărei se schimbă în­spre bine şi că tocmai rărirea locuitori­lor, departe de a însemna o pierdere în politica economică, este de-a dreptul un câştig.­­ Pământul e mai puţin împărţit: cei rămaşi în viaţă devin mai bogaţi şi în­treaga ţara, după ce a trecut prin orgi­ile sângeroase ale luptei, se calmează, ca după un acces de boală, şi îşi vede liniştită de afaceri. Animalul din om şi-a îndestulat setea de sânge şi acum se odihneşte iarăşi în tihnă, o vreme îndelungată. Ori­cum ar fi, răsboiul e totuşi o bar­barie, şi avantajele ce ni le dă, recla­mă mii de vieţi, iasă în urma lui vădu­ve şi orfani şi un număr imens de schi­lavi, care nu se vor putea hrăni cu pen­sia neînsemnată, ce vor lua, nici cu de­coraţia de aur, ce le atârnă pe bluza decolorată şi zdrenţuită. In această deslănţuire a patimilor, în această rămăşiţă de barbarie, ce iese la iveala din când in când —■ cu toată pr­­tinsa noastră civilizaţie! — se amestecă şi o notă umanitară, ca o rază de soare, într’o mocirlă. E gestul frumos al societăţei „Crucea roşie , care porneşte pe urmă măcelului adună trupurile celor căzuţi, le leagă ră­nile, iar celor ce nu le mai poate ajuta le închide ochii, le încrucişează mâinele pe piept şi le aprinde luminiţa de ceară la căpătâi. Cetesc înduioşat plecarea celor de la „Crucea roşie* din ţara noastră şi de aiurea, la câmpul de luptă. A fost dea­­juns o singură depeşă şi ostaşii crucii şi-au adunat bagajul: medicină, bandaje paturi, cerşafuri, alimente şi au plecat la Belgrad şi la Sofia, ca de acolo să fie trimişi in imediata apropiere a câm­pului de luptă, în bătăii gloanţelor. Steagul alb cu crucea roşie în mijloc va fâlfăi deasupra spitalului ambulant, ocrotind de urgia duşmănoasă acest lo­caş, în care se lucrează în numele uma­nismului şi al crucii. Noaptea, când stea­gul nu se mai vede, se aprinde o lam­pă uriaşă cu acelaş simbol al crucii ro­şii. Călugăriţele au partea leului în această muncă, apoi doctorii şi o mulţime de suflete nobile, cari s’au anunţat de pre­tutindeni, oferindu-şi serviciile. Vezi spitalul ambulant mişcîndu-se greoia pină în apropierea încăăerării.... soldaţii ambulanţei se dau jos şi adună trupurile rîniţilor... încurcind toate pa­turile sunt ocupate şi numărul răniţilor e din ce în ce mai mare. Stau tolăniţi pe jos, pe saltele, ori pe scînduri. O parte se transportă apoi la spital, alţii rămîn aici, căci mulţi din ei nu vor mai avea pe mîne lipsă de pat şi de îngri­jire, ci de­ sicriu şi de odihnă.. Răniţii îşi deschid ochii împ­injiniţi, cercînd să-şi dea seama, unde sunt, cînd văd în juru-l a tot feţe necunoscute, cari vorbesc o limbă străină, încearcă să spună şi ei ceva, dar gla­sul lor abia se aude, ca venind din de­părtări enorme... Nu-i mai înţeleg nici ei şi nu­­ înţeleg nici călugăriţele, ce se strecoară de la un pat la altul, în vîrful degetelor, mîn­­găindu-i cu privirea. Şi răniţii, cari nu-şi pot tălmăci cu vorba recunoştinţa lor, le mulţumesc şi ei din ochi... Intr’un ungher, un turc rătăcit pe aici se sbate în chinurile morţii. Ochii i se împainjinesc, vede crucea de pe păretele din faţă, cu Mîntuitorul ţintuit cu pi­roane... „E prorocul ghiaurilor. Îşi zice Turcul, e mai puternic oare ca al nostru* ?... Şi pleoapele i se lasă încet-încet pen­­tru totdeauna. O fată tînără trece, ca o rază de soare, prin vaerile bolnavilor. Ii mîngăie, le zimbeşte, şi le atîrnă de piept medalii sclipitoare. Răniţiii înţeleg şi o urmăresc din ochi, cu dragoste. Unul se ridică într’un cot şi încearcă să strige, dar abia poate spune cu glas scăzut: — «Trăiască prinţesa !» O femee pjlnge la uşa ambulanţei, cerînd să-i dea drumul înlăuntru, să-şi vadă bărbatul. Doctorul schimbă citeva vorbe cu că­lugăriţa şi femeia e admisă să între. Recunoaşte de daparte pe bărbatul său­­ şi se aruncă plîngînd peste dînsul. Ră­nitul o mîngăie şî-i spune, că o să vină acasă in curlnd... Aproape, s’aud becănituri de ciocan: cîteva sute de meşteri se îndeletnicesc cu facerea sicrielor. Lucrează de dimi­neaţa pînă sara—şi numai răsbesc. De la o vreme îl aşează in lăzi mari, cite 10—20 la un loc. „Mine­­spunea un ofiţer bătrîn—s’a isprăvit cu munca măsarilor. Unda pot ei să ne dea gata pe mine cinci sau zece mii de sicrie ?... Căci de atitea va fi lipsă... Ii vom pune pe toţi într’o sin­gură groapă,,...* Un grup de prizonieri turci trece, sub escortă spre cartierul principal. Se opresc în faţa spitalului ambulant să poposească. Sunt galbeni şi zdrenţă­roşi, şi unul din ei spune, cu glas stins călugăriţei: «Mi-e foame !» Ea le aduce citeva pini şi împarte între ei şi un pumn Principiul unei meditaţiuni a puteri­lor, proclamat solemn în mai multe rîn­­duri, pare că a primit o contra lovitură în ceea ce concerna statu-quo. învingă­torii sunt prea absorbiţi în drumul lor spre Salonic şi Constantinopol pentru a mai da vre-o­ ascultare propunerelor de pace. Intenţia lor evidentă este de a cu­ceri Turcia întreagă şi de a pune Pute­rile în prezenţa unui­­ast­fel de fapt în­cît nici o raediaţiune să nu poată avea loc de­cît sub forma unei consacraţii triumfale a lor. Intre statele triplei alianţe pare că au survenit oare­care neînţelegeri, fie­care înţelegînd să aibă un rol în preconiza­rea păcîi cu totul diferit de a celuilalt. In timp ce Germania persista în inten­ţiile sale bune pentru statele balcanice, Austria se rezervă. Guvernămîntul din Viena nu suflă nici un cuvînt, cel din Berlin se retrage în dosul liniştei aliatei sale, mai interesată in cauză, parind oare­cum mutizmul său. Prin aceasta Tripla-Alianţa e probabil că vrea să-şi asigure sfirşitul, întocmai cu acei ce cunosc jocul adversarului şi nu şi-l arată pe al său, pentru a-şi asi­gura superioritatea. Un ast­fel de calcul, în ce priveşte Austria, poate da de gindit Rusiei ce se va pregăti pentru a fi gata la ori­ce chemare, poate să stîrnească şi între sta­tele balcanice negocieri secrete pentru a se pune bazele unei aliate puternice. Liniştea aceasta a Triplei­ Alianţe îşi are rostul ei, dînd a se înţelege că ea nu va fi întreruptă de­cît în momentul hotăritor rezervîndu-se în această pri­vinţă oare­care surprize. In faţa faptului aproape împlinit, Sîr­­bii ajungînd la Marea Adriatică, Austria şi-a întrerupt de­o­dată mutizmul. Spre Marea Adriatică, Austria are cele mai mari interese economice şi a permite Ser­biei să-şi deschidă drumul pînă acolo în­­sear­ă să-şi dea o mare lovitură. Serbia o ţară foarte fertilă, populată cu oameni harnici şi curajoşi, să sufocă in teritorul său strimt, că o închisoare fără fereşti, fără un pic de viaţă şi fără un alt port de cît acela minat de pe Dunărea. Dezvoltarea lor vitoare nu se va putea înfăptui de cît deschizîndu-şi un port la Mare prin cucerirea Albaniei ceea ce astăzi s’a realizat. Nota vehementă a Austriei remisă tri­misului Serbiei la Viena n’a prea avut efectul aşteptat căci Serbii victorioşi în­­naintează mereu spre mare convinşi că şi Europa le va aproba odată principiul. Pen. Balcanică numai a statelor balca­nice. Dacă revendicările Austriei sânt atât de evidente, cele ale noastre nu sânt mai puţin. Rectificarea graniţei Dobrogene este o condiţie sine qua non a mărirei te­­ritorului bulgar ce a fost admisă în plin de tutun. Prizonierii mulţumesc închi­­nîndu-se pînă la pămînt. Bagă şi ei de seamă, că au scăpat de viitoarea răsbo­­iului şi au ajuns între­­ oameni. Spre miazăzi cerul se aprinde ca de un incendiu uriaş. S’aud pocnete înăbu­şite de puşti, bubuituri de tunuri... şi nouri de fum plutesc ; nouri însingeraţi, ce se ridica cu desnădăjduită stăruinţă, spre cerul de plumb. Sîngele curge pă­­raie, amestecîndu-se cu fina din şanţuri şi vieţile se stîng cu miile, cu zecile de mii într'o singură oră. In preajma acestui măcel îngrozitor singură crucea ambulanţei te mai încre­dinţează, că toate aceste lucruri grozave nu se desfăşoară înainte cu atitea veacuri cînd oamenii erau mai puţin civilizaţi şi vieţile nu aveau valoarea lor da azi. Dar crucea... e roşie şi ea! Sîngele vărsat cu­ atîta nesocotinţă, a murdărit, parcă, steagul alb al păcii de odinioară ! Al. Ciura, cipiu de toate puterile europei. Revendi­cările Austriei merg mână în mână cu ale noastre. Austria susţinându-le pe ale sale e nevoită să le susţie şi pe ale noastre. Aceasta nu poate avea altă con­secinţă directă de­cât un conflict intre Rusia şi Austria ce le poate duce la un război sigur. Pe de altă parte între Anglia şi Ru­sia sa ivit un alt conflict foarte grav din cauza Rusiei ce voeşte să anexeze o parte din Asia­ Minoră. După cum se poate vedea schimbarea statului-quo bal­canic va aduce o izbucnire de pretenţii ce va periclita pacea întregii Europe. * Toate aceste însă sânt bune numai în cazul când armatele aliate vor fi în­vingătoare până la sfârşit. JCăci se poate întâmpla prea bine ca Turcii să ia o o­­fensivă viguroasă, şi atunci de sigur că învingătorii de astăzi vor fi învinşii de mâne. E de netăgăduit că aliaţii sínt istoviţi. Ţinuţi într’o continuă muncă dela înce­putul războiului, în frig şi ploi, în bu­buitul tunurilor şi a puştilor, de orî cît elan patriotic ar dispune se va epuiza şi el. In afară de aceasta armatele ali­ate sunt mereu aceleaşi, locurile goale nu se mai umplu, iar resursele materi­ale scad pe fiecare zi. La turci din con­tră se observă o manifestare războinică mai vie. Ameninţaţi chiar în Capitala lor, toate patimele şi intrigile au înce­tat, în faţa teribelii perspective de a fi alungaţi din Europa şi-au strîns rîndu­­rile şi întărit inimile. Pe linia Ciatalgea—St.­Stefano ridic lucrări groznice de apărare şi după toate probabilităţile aci se va sfîrşi înaintarea aliaţilor. La San-Stefano a sosit un transport de 75.600 echipaţi complect din Asia­ Mică. S’au schimbat aproape toţi co­mandanţii armatei, iar ulemalele au fost trimise pe cîmpul de luptă pentru a ri­dica moralul trupelor. O ofensivă vigu­roasă va putea pune in debandadă pe aliaţi­ singura soluţie pentru restabilirea păcei. Suprema rezistenţă a Turcilor Tăcerea Triplei­ Alianţe. — Calculul riscant.­­ Austria şi Ser­bia. — Conflictul Anglo-Austro-Rus. — Ofensiva Turcilor. — Învingătorii finali. Laboratorul special pentru analize medicale Dr. Med. I. Nimereanu Iaşi, strada Banu No. 1 (colţ cu str. Lăpuşneanu) Analize de sânge pentru diagnosticul Syphilisului, Serore­­acţia Wassermann, Febra typhoidă, malaria, anemia etc. Analize de urină, lapte spate (pentru tuberculoză, gangrena pulmonară etc.) suc gastric (boale de stomach) Cytio diagnostic (dig pleurale, peritoneale, vaginale, liq cefalo rachidian, etc.), analize de puroi, secreţiuni blenoragice, cercetarea microbului syphilisului în mani­festaţii primare (ulcer syphilitic) şi secundare, (ulcer simplu) exa­menul părului, false membrane difterice etc. etc. Examenele anatomo-patologice de tumori şi diverse secre­ţiuni patologice, etc. MIŞCAREA „HELEN­E“ Magasin de Mode şi Furnituri Iaşi, Str. Lăpuşneanu 30 Anunţă că revenită din străinătate, a adus de la marile case de mode din Paris, Berlin şi Viena, o varita co­­lecţiune de pălării modele ultimele creaţiuni, cum şi forme negarnisite în toate genurile moderne. Bogat asortată cu toate virniturile de modă : aripi, pene, pleureuse, flori etc. Prețuri extrem de convenabile. CUMPĂRAŢI FRUCTE PENTRU IARNA Din cele mai delicioase specii. — Fructe uscate, Marmelade şi Compoturi — Cu preţuri de convenienţe la Magazinul de desfacere a pro­duselor MANOLESCU ŞI ROHR — Str. Lăpuşneanu 12 — La cantităţi de la 10 kgr. în sus se be­neficiază o reducere de 20 la sută. Ha­­i întorc Casele din Strada Mu­­l/C Vlllă al­u­zelor No. 22 și 24, proprietatea d-lui avocat St. Mandrea. A se adresa la proprietar, strada Mu­zelor No, 24, Pepinierele de vite Igeriene altoite Olge Gustave Nicolina-Iaşi Oficer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). ■ 1­ 8000000 viţe altoite in Algeria !a 1500000 viţe altoite in Necolina Iaşi Varietăţile principale altoite în Pepeniera de la Nicolina livrabile la Toamnă sunt: Selection carriere, chasselas doré, galbenă de Odobeşti şi varietăţi de masă, extra supe­rioare, perfect selecţionate. In primăvara trecută nu am putut satisface toate cererile de­oarece unele au sosit prea tîrziu cînd toate viţele erau vîndute. Pentru noul sezon, rog onor. clientala de ami trimite comen­zile din timp, pentru a le putea rezerva viţele spre a putea fi conştiincioşi serviţi. Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA-IAȘI Catalogul gratis la cerere Informaţii ■ Instrucţiuni asupra reducerei de 50 °/a funcţionarilor pe C. F­R. — De­oare­ce această reducere intră în­ vi­­goare dela 2 (15) Noembre a. c.­ şi func­ţionarii neavînd lămuriri asupra acestui beneficiu, dăm mai jos instrucţiile de cea ce trebue procedat. Se ia de pildă o autoritate oarecare, o şcoală . Directorul şcoalei avizează profesorii acelei şcoli, ca fiecare să aducă fotogra­fia sa, în format carte de vizită, iar în dosul fotografiei să fie iscălit citeţ pro­fesorul , apoi pe lingă fotografie care dă cite un leu pentru carnetul de fiecare se lipeşte fotografia. Directorul după ce strînge toate fotografiile şi suma pentru carnete, pune iscălitura sa, şi ştampila şcoalei, tot în dosul fotografiei. Apoi pe toate le trimite oficial, ca un raport Di­­recţiunei generale a C. F. K­. Bucureşti şi, tot acolo trimite şi banii pentru carnete. Circulară dela C. F. R. n’o să se tri­­mită la toate autorităţile din toată ţară şi din cauza aceasta trebue înaintat ra­portul cît mai din vreme. Exemplul cu şcoala de mai sus şi mai poate explica la toate celelalte autori­tăţi cari depind de stat, judeţ sau co­mună , insa formalitatea J să fie ca rea de sus. Femeile funcţionarilor, profesoare, de la poştă, etc. au şi ele această redu­cere. Funcţionarii cu leafa mai mare de 200 lei lunar—nu li se face reducere la cf. Ilt.­­ S’a declarat vacant un post de me­dic de circumscripţie rurală in jud. Vas­lui. De asemenea este vacant postul de medic al spitalului „Regele Carol I“ şi al circumscripţiei Corni, jud. Tecuci. Cei care voesc să ocupe aceste pos­turi trebue să înainteze cererile, însoţite de acte cel mai târziu până la 18 No­­embrie a. c. . In privinţa candidaţilor învăţători la examene pentru înaintare pe loc mi­nisterul instrucţiunei a hotărât următoa­rele: Acei care sunt pentru comisia de Bu­­cureşti se vor prezenta Sâmbătă 3 No­­embrie orele 7 dim. la Liceul Lazăr iar cei pentru comisia de Iaşi se vo­r pre­zenta în aceiaşi zi şi oră la seminarul Veniamin.­­ D. Justin Teodorescu copist al pre­fecturii de Iaşi, a fost destituit din fun­­ţiune. In locul sau a fost trecut d. George Stavăr. Militare.—Mîine 1 Noembrie se va face eliberarea contigentului 1911, care va fi trecut complect în concediu. Vor fi menţinuţi încă soldaţii cari în timpul serviciului au avut concedii neprevăzute, şi soldaţii cari au avut zile de închisoare aceştia vor rămînea încorporaţi pînă la complectarea zilelor lipsite la serviciul reglementar. — Tot mîine se va face încorporarea noului contigent 1913. Recruţii se vor prezenta la regimen­te între 1—10 Noembrie, după care, în caz de neprezentare, vor fi daţi ca ne­supuşi. — Holera ameninţă.—Ultimele te­legrame sosite la direcţia serviciului nostru sanitar spun că în Constantino­pol au fost declarate în mod oficial, pe ziua de eri, patruzeci de cazuri de ho­leră. Se mai adaugă cum că există nu­meroase cazuri suspecte cari se bănu­iesc a fi tot de holeră. Ce este însă şi mai grav, e că la Constantinopol, în momentele de faţă nimeni nu se mai gîndeşte la holeră. In acest mod boala va lua proporţii consi­derabile şi la un moment dat va pro­voca un adevărat dezastru. Cei mai ameninţaţi de acest teribil flagel suntem noi, întrucît zilnic sosesc in Constanţa refugiaţi din Constantinopol. Faţă de această stare de lucruri de director al serviciului sanitar a luat mă­suri severe ca holera să nu poată fi a­­dusă la noi. Orice călător venit din Constantino­pol va trebui să stea sub supravegherea medicală cel puţin cinci zile. ■ Cursurile secţiunei agricole alipită pe lingă facultatea de ştiinţă vor începe Joi 1 Noembre în anfiteatrul de chimie minerală. Atunci se va fixa şi orariul.­­> Azi dimineaţă a sosit în localitate Archimandritul Iuliu Șerban, directorul seminarului central din Capitală, pentru a asista la înmormîntarea tatălui P. Sf. Sale, fostul profesor­ Romulus Scriban. I GRIG. DIMITRESCL­­ ) Prof. universitar—fost magistrat­­ I ^avocat==­l * Iași, Aleia Principesa Maria ^ Viţe altoite şi La rafie N. D. MARCOCIU Şoseaua Socola No. 1-3 Iaşi. A pus în vînzare pentru toamna anului 1912 şi primăvara 1913 un mare stoc de Viţe altoite cea mai mare parte din speciile : Cioneac, Selection Cariere, Chasselas, Dore, Galbenă de O­­dobeşti, Cinsult etc. Viţele sunt de o reuşită admirabilă. Fiind noul sezon apropiat, rog pe Onor, d-nii proprietari de vii de a mă onora cu comenzile din timp pentru a le putea rezerva vi­ţele şi spre a le putea servi în mod conştiincios. Preţurile convenabile. Cataloagele franco la cerere Pepinierile N. D. MARCOCIU Şoseaua Socola No. 1-3 lați

Next