Mişcarea, ianuarie 1913 (Anul 5, nr. 1-24)
1913-01-01 / nr. 1
o industrie-monopol de stat ; în Anglia, şcoala e de fapt a cetăţenilor, nu a statului. Sistemul de educaţie englez ţinteşte să întărească caracterul şi să dezvolte complect individualitatea. Sistemul englez menţine echilibrul între fizic şi intelect; el ţine seamă că omul e ireductibil şi că educaţia fizică şi intelectuală se complectează reciproc. Pînă şi în bibliotecile publice, în Anglia, găseşti alături: sală de lectură, sală de gimnastică şi scrimă şi basonul de trnotat, iar cîmpurile de joc nu lipsesc nici de la universităţi. Sistemele de educaţie francez şi german produc membri clasificaţi ai statului ; cel englez produce cetăţeni independenţi ai lumei. Tinărul german duce cu el la şcoală respectul pentru autoritatea constituita şi simţul datoriei faţă de locul pe care îl ocupă în organizarea complexă a statului : el trăeşte ca un clasificat conştiincios. Tînărul francez duce cu el amintirea regimului de închisoare, cu toate că în şcoală i s’a infiltrat „Drepturile omului“, de care apoi se răzbună prin lipsa de respect cătră autoritatea constituită şi prin spiritul de revoltă. Şcoala In Anglia nu ţinteşte să dea oameni complect formaţi, ci oameni cari să fie In stare să se formeze singuri. Şcoala prepară pentru viaţă nu numai pentru o parte a vieţii, zice în altă parte autorul; ea nu caută să îngrămădească o mare cantitate de învăţătură ci să dezvolte o mare putere de a învăţa , nu să dea oameni săturaţi de ştiinţă, ci oameni însetaţi de ea şi entuziaşti pentru lupta vieţei. Pe cînd in fiecare şcoală din Francia, stă cu mlndrie la locul de cinste un exemplar din Drepturile omului; pe clnd In cele din Germania adesea ori citeşti pe sobele de marmoră numele foştilor elevi, cari au căzut cu glorie pe câmpul de luptă In războiul cu Franţa, — pe atunci in şcolile din Anglia, pe placarde lipite pe perete, citeşti inscripţia : „Idealul nostru e caracterul“, cu lămuririle numerotate : 1. un înnalt simţ al datoriei, 2. o situţie largă, 3. o judecată sănătos ,bire de muncă, 5. originalitate mare, 6. credinţă în continua progresului, 7. stâpînire de sine, 8. «„.-clre In urmărirea scopului, 9. credinţă în bunătatea altora, 10. un caracter tare. E drept că tînărul englez părăseşte şcoala cu mai puţine cunoştinţi de cit cel francez, şi mai puţin disciplinat de C. cel german, dar In schimb are o netritată energie fizică, o mult mai maelasticitate intelectuală, o putere de urmări cu tepecitate studii grele şi un interes şi o sete pentru a învăţă şi a se perfecţiona, care suprimă pe observator. Tocirea personalităţii e defectul comun al sistemelor de eduaţie francez şi german, formarea omului cu iniţiativa, cu tenacitate, cu curaj şi încredere in sine, cu ambiţia de a trăi liber şi neatîrnat faţă de stat, cu toate însuşirile bărbăteşti şi superbe ale vieţei omeneşti şi dezvoltarea personalităţii sunt caracteristicele de căpitenie ale sistemului de educaţie engleze. Tinărul englez intră în viaţă ca om complect, ca cetăţean neatirnat, cu îndrăzneala cu entuziasmul şi vigoarea de a duce lupta pe seama lui proprie, oriunde şi in orice împrejurări. El intră în viaţă mai puţin specializat decu tînărul german, dar cu o mult mai mare elasticitate de adăptare la împrejurările găsite. Iată caracteristica sistemului de educaţie engleze, iată idealul celei mai naţionale educaţii, iată de ce în articolele mele «Orarul de dimineaţă» publicate în această gazetă, ceream ca la o viitoare organizaţie a şcoalelor primare să se aibă in vedere chipul cum funcţionează şcoalele similare din Anglia, iată de ce. Încheind acest articol, n’am Îndeajuns cuvinte pentru a recomanda tuturor colegilor In dăscălie şi tuturor oamenilor ce se interesează de bunul mers al şcoalei lucrarea d-lui I. Botez ca o carte de actualitate şi ca o lucrare de mare valoare. * In numerile viitoare, servindu-mă de lucrarea d-lui Botez voi arăta de ce mare Însemnătate se bucură In sistemul de educaţie englez, jocurile, sporturile de tot felul, şi religia, adică tocmai acele disciplini care la noi tind să fie scoase din programe şi orarii. D. Machelarescu 5 SE 5 MAURICE LEVEL In ajunele serbâtoare Zăpada Începuse să cadă de Duminică, de pe la eşirea din biserică. La început ca un fel de praf care plutea mult timp înainte de a cădea pe pămlnt, apoi ca nişte fulgi deşi, Incit trecătorii nu se mai vedeau de cit ca printr’o ceaţă. Pînă şi marginea pădurei care era aşa de aproape nu se vedea decit ca o dungă slabă de umbră. Zăpada ajungea până la fereştile caselor. Satul dormea într’o linişte adincă ; prin staule vitele se ghemuiau pe culcuşul lor de pae ; prin case ţăranii, bucuroşi că stau la căldură, priveau cum ard in vatră butucii. In noaptea aceasta a Crăciunului, într’o colibă singuratecă, aproape pierdută în pădure, doi bătrini şedeau împrejurul vetrei, doi bătrini foarte amărlţi şi sărăci, aşa de sărăci că n’aveau nici cu ce aprinde o candelă, ca să nu stea pe întuneric. Cele cîteva vreascuri începu Viţe americane altoite La rafie şi în verde pe rădăcini de 2 ani. Varietăţi superioare, perfect selecţionate, portaltoii cei mai rezistenţi. Dimitrie Vizanti, Biuroul Comuna Copou. = Proprietar Viticultor. = Catalogul la cerere gratis MIS CREA Sanatoriul Dr.Al. Iaşi Strada Zmeu No. 3 birurgie. Complect şi perfect instalat din punct de vedere chirurgical., Săli speciale pentru operaţiile septice şi aseptice. Sală de sterilizări cu aparattele cele mai noi. Instrumentar ireproşabil. Se practică orice intervenţii. Fecţiuni«a dre chirurgie ortopedică prevăzută cu o instalaţie speală de temnokrapie. Se aplică aparate ghipsate, bandaje, se face giimnastică ortopedica, redresări extensiuni etc. Se tratează: deviaţiile coloanei vertebrale, Mal de Port, eoxalgii, fraelurile, luxaţiile, artritele, ankilozele etc. etc. Faceri. Sală specială. Moaşă diplomată în permanenţă. Medicină. Se primesc toate maladiile. Se tratează bronşite cronice, enzemul pulmonar, scleroza pulmonară, aderecţile pleurale cu aparaterie gimnastică res-piratorie. Boli nervoase. Electroterapie, cu-frenţi electrici, băi electrice, masaje vibratorii electrice, epilaţie electrică. Htdroterapie. Se tratează sifilisul prin noile metode: injecţii Ehrlich (606) sau ,mercur după indicaţii. Se execută toate regimurile. Se fac analize de singe, urină sport şi sero-reacţiunea Wassermann. Se primesc în pensiune convalescenţi şi formi. Directorul şi internul locuesc în sanatoriu, îngrijirea serioasă şi foarte conştiincioasă. Preţurile adaptate la toate straturile sociale. Policlinică, consultaţii, între 2—4 p. m. Prospecte la cerere. ’ 1 Telefon Sp. 92 Str. -Mia. OŞTIRILE LUI ALAH IMUMOIM Noaptea care ’ncheie anul Noaptea sfântă, Când cetindu-şi El-Coranul Trist Mohamedanii cântă Pe răpuşii prin bătăi— Noaptea asta ştie spune De-o minune La Călugăreni prin văi. Când e’n jumătate ruptă Noaptea ’n cale, Pe uitatul câmp de luptă Se porneşte-un glas de jale Şi-apoi multe, şi’mprejur Din păduri răsar o mie, Din cîmpie Plînge-un nesfârşit murmur. Iar murmurul creşte într’una Urlă ’n zare ca furtuna, Şi prin zarea spintecată De blesteme şi de vânt Ies Spahii in şiruri dese, Oastea ’ntreagă din pământ. Căci acum prin lumea lată. Toţi cari au perit vr’odată Pe câmpiile ghiaure— Şi-aşteptând un semn ceresc Stau gătiţi, potop să plece Tot pămintul creştinesc. Şi din bărbile-’ncîlcite Iuţi îşi scutură ţărîna Şi pe cari s’asvîr grăbiţi, Şi-’nvîrtesc duşmanii crucii De năvală stînd gătiţi Furnicînd din mii de locuri, Iar, ce geme, e cuvint. Şi-i al lui Alah cuvîntul, Sfint şi mare — Şi tăcută ca mormîntul Şi ’mpietrit’ acolo ’n zare Oastea ’ntreagă stă pe loc. Codrii, dealuri, rîu şi luncă Toate-aruncă ochii ’n sus spre-un semn de foc. Mii de guri atunci în vaer Umplu cerul: Crucea e, o cruce ’n aer! Turcii toţi svirlindu-şi fierul, Iuţi se ’ntorc ca ’ntorşi de vînt! Noaptea ride luminată Şi de-odată Intră totul în pămînt. George Coşbuc. Şi de-odată Grabnic iese Ies să jure Şi să’nece Săbii lucii Plini de ură Mii de feţe Numai una, Şi se luptă, Cu blesteme şi batjocuri Strigă toţi ca dintr’o gură Sfintul nume-al lui Isus, Şi turbate şi ’ndrăsneşte Alergînd privesc în sus. Iar acum, fiind o glată, Osie intr’această roată Se ridică Semiluna De pe steagul care ’nvînt Geme-o plîngere ’ntreruptă seră să se treacă, fără din cînd în cind se rupea cîte creangă încărcată de zapadă şi cădea un sgomot înăbuşit. încolo dom o linişte adincă turburată doar de tacul unui ceasornic şi de sfirăitul celor ude. Intr’un tîrziu bătrînul şopt — Cit suntem darăsiţi !... Pe cînd ceilalţi după ce voişi dela biserică se vor pune la masă,... Bătrîna care stea coatele pe genunchi și cu capuri palme, răspunse fără să se miște : — Mai este o tufă de slănină în dulap, ia-o dacă ai foame ! Moşneagul dădu cap. — Dar mani ce am să mîncăm ?... Trist Crăciun !... Bătrîna nu zise mic, ci ridică deodată capul. — Ce este, întreb Moşneagul ? După ce ascultă cva timp își lăsă din nou capul în mnu și-i răspunse: — Nimic! Lătra neîne. Cinele lătra din u. Părea un plinset jalnic în noapte acea friguroasă. Bătrîna ridică iarăși ipul. — Auzi ? — Trece cineva pdrum... — Cine poate trece drum la ceasul acesta. Doar diul mai bate drumurile pe un timp acesta. Bâtrînul repetă : Dracul“. Și, cam începuse să tremur fiindcă focul era pe isprăvite, mai urcă in vatră cîteva vreascuri și un buc. Vreascurile se aprinseră și se pretură îndată în jăratec, apoi se făcu n nou întuneric la odaie. — Umblă cineva prin pădure, zise bătrîna. — Vre un lup ce dă tîrcoale. — A stat la bartă ! — Are să vie și miroase la ușă. — Nu, sunt paste om... Auzi? In același minut foarte departe, în sat, începuse să treă clopotele. Glasul lor părea că spunica pănă și îngerii din cer se Învelesc Pentru a doua oră bătrîna spuse : — Sunt pași de n... se apropie. A ! A deschis poarta...fine... vine... Și fără a-și da sema —sărăci, aproape cerșetori, de ce arau să se teamă ?—se sculară amîndoi tinurînd... Cineva bate la ușă. Ei tăcură, tataia se repetă. Atunci bătrîna șopti — Auzi ? Apoi pașii se îndepărtară. — Cercetează așa, zise moșneagul încet de tot. — Dacă n’am naivea cinele nostru... — Pașii se apopară din nou și cel de, afară bătu priin a treia oară strigând : — Deschideţi! Bătrînul care nu-l pierduse încă toată vlaga își luă inima In dinți și întrebă : — Cine ești ? Ci vrei ? — Sunt un bietrumeț rătăcit, deschideţi fără teamă! Bâtrînii se privră unul pe altul. Glasul era blind. Insa se auzeau mereu clopotele. — Deschideţi! — Dar n’avem noi loc, nici mîncare ; suntem nişte samani tăetori! — Ori și cum, deihideţi. Bătrîna stătu la ndoială cîteva minute, apoi deschise. Vintul aruncă un nour de zapadă odah cu nepoftitul mosafir. După cît mai putut vedea prin întuneric, era un oi înalt, bărbos și puternic. — Vedeți, îi spuse bătrînul, nu avem aproape nici jos în attă. Străinul își asubli mantaua pe laviţă, își întinse minele la foc și-i răspunse : — Ei, și ? Tot nare să fie așa de frig ca afară. Aţi fi făcut rău dacă nu ’mi-aţi fi deschis. Bătrîna făcu o mișcare nedeslușită și se puse jos. — N’aveţi ceva di băut? — N’avem nimic. — Nici vin, rachiu ? — Nimici — Pacat, ași fi tratit tare scump o ulcică de vin cald. Moșneagul îl privi răutăcios și-i răspunse : — Oh ! Să plătiți... — Da,? Eu nu sunt un vagabond. Am bani. Nu-ți cer nimic pe degeaba ; uitați-vă, și zidnd acestea, desfăcu o pungă, băgă mîna întrînsa și făcu să sune banii. — N’avem nimic ! spuse baba cu un glas mai blind. Uitați-vă, și in palma drumețului străuciră o mulţime de galbeni. — N’avem nimic! zise moşneagul oftând. Tare rău. Dar un braţ de pae pe care să mă culc cred că aveţi ? —* Culcaţi-vă pe patul nostru ! — Nu! nu ! Numai un braţ de pae. Am să plătesc eu pentru un pat de puf. Să mă sculaţi mâni dis de dimineaţă. Arătaţi-mi unde să mâcuie, mi-e somn vin de departe şi sânt tare obosit. Bătrâna îl duse în odăiţă unde era întinsă o saltea de pa. — Am să dorm bine, spuse călătorul — Noapte bună ! şopti bătrâna. Şi trăgând uşa după dânsa se întoarse lângă bărbatul ei. Auzeau cum din dosul peretului de scânduri drumeţul îşi scoate galoşii şi sunetul pe care-1 făcu punga cu galbeni căzând pe podele îi făcură să tresară. Tăcei. Uit,fie cu urechea cele mai şi mici sgomote ce veneau din odăiţă. — Buna seara! le zise străinul întinzându-se pe saltea. — Buna seara ! răspunseră moşnegii într’un glas. Clopotele nu se, mai auzeau acuma, jăratecul începe să treacă, se mai auzea doar răsuflatul greoi dar regulat al călătorului. Moșnegii se ghemuiră unu lângă altul așa fel ca să poată vorbi,nn șoaptă. La lumină poate n’ar fi^îndrăsnit să vorbească dar întunerecul le da curaj. Femeea zise! — Ai văzut ce mai de bănet ? — Am văzut! — Cât o fi având oare ? — Poate câteva mii — Ascultă cum doarme ! — Ascult ! — De unde o fi venind ? vine dedeparte — E tare obosit și omul obosit are somnul greu... Căutau prin întuneric să-și ghicească gândul din privirea ochilor. Moșneagul fără să-şi dea seamă apucă barda cu care despica butucii. Ea îi urmări mişcările. Acelaşi gând le trecea la amândoi prin minte şi nu mai aveau nevoe să şi vorbească. Totuşi, baba şopti — Pe unde a trecut? Moşneagul îi răspunse ea şi când şi-ar fi răspuns sieşi : Nimeni nu i-a văzut venind. Dacă ar fi trecut prin sat ar fi rămas să petreacă noaptea acolo... — Crezi că doarme ? Pare puternic și dacă s’ar trezi... Bătrânul strânse coada bărzei și se sculă. Baba se luă după dânsul. Deschiseră uşa. Călătorul stătea întins cu fața în sus și cu mânele făcute cruce pe piept. Corpul lui mare avea în întuneric înfăţişarea unei matahale. Bătrânul aplecându-se să ieie punga se împiedică, nevasta-sa îi apucă de mână. Stătu, o clipită numai la îndoială, apoi deodată cu araîndouă minele ridică barda şi făcându-i vânt, o isbi în faţa nenorocitului drumeţ. Nu se auzi decât trupp-ul pe care îl făcu moşneagul ca şi când ar fi despicat un stejar. La început râmaseră înspăimântaţi în faţa acestui mort apoi după ce îi goliră buzunarele, îl duseră în grădină. Cu latul lopeţei bătrînul dădu la o parte zapada şi fiindcă pământul era înghețat începu să sape o groapă cu barda. Cînd crezură că groapă e destul de adînca încercară să împingă pe mort întrînsa dar mortul nu Incăpea. Văzindu-1 culcat pe patul alb de zăpadă care-i făcea și mai măre statura taetorul spuse: — Cit e de mare! Și se puse din nou pe lucru. Clnd isprăvi se întoarse cătră babă și îi zise: — Ajută-mă ! Amîndoi îl tîrlră pănă la marginea groapei, îi făcură vânt Intrînăa apoi repede Începură să toarne pumnul deasupra-i. Ca să nu se cunoască săpătura proaspătă presurară peste groapă zăpadă. Apoi spionând cu ochii întunericul și tremurând de frig intrară în casă. Punga cu galbeni era lângă dînșii. Cum nu îndrăzneau s’aprindă candela numărau banii pe întuneric diluîndu-i. Din cînd în cînd li se păreau că aud un sgomot, atunci se opreau din numărat și trăgeau multă vreme cu urechea, apoi nemaiauzind nimic se puneau iar să numere. Cînd se iviră zorile se duseră să vadă dacă a rămas vre-o urmă a nelegiuirei lor. Credinţa era de un alb nepătat fără nici un murmur. Zăpada câzind fusese cea mai bună tăinuitoare a crimei. închiseră uşa şi sdrobiţi de oboseală de frică adormită. Clnd s’au deşteptat era ziuă, o zi frumoasă cu soare. Uitaseră totul și râzlnd timpul frumos de afară Zîrabiră, însâ punga cu galbeni de pe vatră le aduseră aminte de groaznica noapte şi un glas îi făcură să tresară de spaimă. Cineva striga din drum : — Ei! moşnegilor ! Ce era ? Baba privi prin gaura broaştei şi zise : — E Filip brutarul? Deschisa uşa şi privirile-i câutară cu grabă locul unde era îngropat mortul, era cu neputinţă de cunoscut că fusese dată zăpada la o parte. — Ei cum aţi petrecut Crăciunul ? — Ce?! — Iată-vă bogaţii... Nu mai aveţi cevoe să munciţi. Cred că a fost o lovitura straşnică. Pun rămăşag că nu l’aţi recunoscut pe fiul d-stră. Ce vrei, in zece ani se schimba omul nu şagă!... Mi-a spus ea chiar că n'are să vă spue nimic dacâ nu-l veţi recunoaşte şi că dimineaţă are să vă facă surpriză... Dar te aveţi ?.. Moşnegii urlînd de durere, pe brînci, scormoneau cu minele pâmîntuL. Tradusă de A. Maerl * După ştirile primite de la Londra, d. Take Ionescu se va reintoarce în ţară la 7 sau 8 ianuarie. ■ Se crede că pe ziua de 20 ianuarie 1913, Marele Colegiu electoral va fi convocat pentru a proceda la alegerea unui Episcop al Eparhiei Almoleului Noului Severin, în locul vacant. ■ Au fost transferaţi după cum urmează următorii mediei: D. V. Imbru, de la spitalul Lădeşti, jud. Vâlcea, la spitalul Hangu, din jud. Neamţu, în josul d-lui Gh. I. Dumbrava. D. Gh. I. Dumbravă, de la spitalul Hangu, jud. Neamţu, la spitalul Rosnov, din jud. Neamţu, în locul d-lui Matei Socolescu. D. Matei Socolescu, de la spitalul Râsnov, jud. Neamţu, la spitalul Ludeşti, jud. Vâlcea. Pe ziua de 1 ianuarie,în urma deciziei ministerului de instrucţie, se va înfiinţa în Iaşi o grădină de copii, al cărei post va fi plătit cu 110 lei lunar. Primăria oraşului Iaşi a fost înştiinţată să dea tot concursulpentru , buna funcţiune a acestei şcoli. » Pe ziua de 1 ianuarie se va face o mare mişcare în serviciul administrativ şi silvic pendinte de Epitropia Sf. Spiridon din Iaşi. Cu această ocazie se vor înlocui şi mai mulţi intendenţi de ospicii şi spitale. Listă de subscripţie pentru Fond cultural „Spini ”- Har“ Subscrierile din urmă lei. . . • 1313 G. G. Mîrzesetr..............................100 Total . 1418 Subscrierile continuă și ele se primesc la „Cercul Didactic din Iași“, strada Lăpuşneanuu