Mişcarea, martie 1914 (Anul 6, nr. 48-72)
1914-03-01 / nr. 48
ANUL VI, No. 48 A » «5-' K % M ItC A T 3K in ţară pe un an . . . »« iei în streinătate pe un an . so Pentru preoţi şi învăţători rur«ii se face o reducere de íío®/, şi A«îm'iî«-s». Va-ţi*i IAŞI, PIAŢA UMIREI, No. 5, la locala clubului Naţioaa!-Liberal. Un număr 5 iNî SAMBITA 1 MARTIE 1914 NATIONAL -LIBERAL AlegerileComunale Domnule Alegator, Onorat, în mai multe rânduri, cu simpatia şi încrederea colegiului orăşenesc, partidul naţional-liberal crede a răspunde simţimintelor populaţiunei ieşene, punându-mi numele în fruntea listei candidaţilor pentru consiliul comunal şi impunându-mi astfel sarcina şi greua răspundere de a conduce administraţia acestui oraş. Primesc, fără şovăire, această candidatură convins fiind, că ea va fi bine primită de toţi concetăţenii mei, cu cari sunt atât de strâns legat într’o viaţă comună de amintiri, de lupte şi de aspiraţiuni. O mai primesc fiind convins că voi avea, în deslegărea grelelor probleme comunale ce ne frământă zilnic, nu numai concursul luminat şi devotat al tovarăşilor mei de muncă şi de luptă cari vor compune Consiliul Comunal, dar şi concursul puternic al guvernului naţional-liberal, care apreciind cauzele nevoilor mari ale oraşului nostru, înţelege să le acorde o solicititudine deosebită. Situaţiunea rea financiară a Comunei noastre este îndeajuns de cunoscută, pentru ca să fie nevoe să insistăm asupra ei. E suficient a reaminti că o jumătate din veniturile comunei este absorbită de plata anuităţilor împrumuturilor contractate în trecut, pentru a ne da seama că cealaltă jumătate nu poate fi îndestulătoare şi că Comuna prin ea însăşi nu poate face faţă marilor ei nevoi. Trebue dar, înainte de toate, ca o administraţie chibzuită şi continuă, preocupată în totul numai de interesele colective ale populaţiunei, să pregătească Comunei un viitor financiar mai bun. Regretăm că bunele noastre intenţiuni n’au fost apreciate, atunci cînd, în această direcţie, am propus adversarilor noştri, ca cel puțin chestiunile comunale să le scoatem din luptele dintre partide și să asigurăm Consiliului Comunal o formafie în care să fie reprezentate toate interesele și toate opiniunile, mai cu seamă opiniunile foștilor administratori ai Comunei. Nădăjduim insă, că această ideie va fi realizată şi pentru Comună, cu voia sau fără voia adversarilor noştri, odată cu noul regim electoral. îmbunătăţirea stărei financiare a Comunei şi satisfacerea nevoilor obşteşti, în limitele resurselor budgetare, se vor putea realiza făcînd , pe de o parte, ca veniturile să fie afectate exclusiv la organizarea şi întreţinerea serviciilor comunale în folosul populaţiunei din toate despărţirile oraşului, făcînd, pe de altă parte, ca împrumuturile, veniturile extraordinare, precum de pildă rezerva fondului comunal, subvenţiunile ce se pot obţine de la stat, să fie întrebuinţate strict In scopul pentru care au fost acordate Se va înţelege uşor, că starea sanitară a oraşului s’ar fi putut îmbunătăţi într'un anumit cartier, dacă administraţia comunală conservatoare ar fi afectat în acest scop ajutorul pe care i l’a acordat Statul. Se va înţelege iarăşi uşor, că astăzi rezerva fondului comunal în sumă de 1.400.000 lei ar fi putut fi întrebuinţată la pavarea străzilor şi la consolidarea lucrărilor de aducţiune a apei, dacă Comuna n’ar fi făcut acele expropieri nesocotite cari vor absorbi mai bine de jumătate din această sumă. Avem înaintea noastră problema vitală pentru oraşul nostru, a consolidării lucrărilor pentru aducţiunea apei. Din cercetările făcute pănă acum, din rapoartele serviciului technic ce ni se prezintă, constatăm că, pentru ca alimentaţia oraşului să poată fi ferită de crizele de pănă acum, trebuesc făcute noii lucrări, în afară de varianta de la Brăeşti, lucrări ce necesită suma de aproape 2 milioane lei. Dl. Matei Cantacuzino, fostul primar, a avut grija ca să solicite ministerului de interne, aprobarea unui credit de 93000 lei pentru terminarea variantei de la Brăești, dar dl. Tache Ionescu, ministrul de interne de atunci, patronul d-lui Ch. Lascar, a refuzat acordarea acestui credit, astfel că varianta nu s’a putut executa nici pănă astăzi. Această variantă o vom executa imediat și pentru toate celelalte lucrări ce ni se propun de serviciul technic al apelor, după ce vom lua avizul oamenilor technici competenţi, vom obţine, cu concursul guvernului, mijloacele necesare pentru a le realiza. Asigurăm însă, că fondurile acordate vor fi întrebuinţate numai în acest scop, iar nu pierdute în diurne pentru partizani politici şi în expropieri ruinătoare pentru Comună. In legătură cu desăvârşirea lucrărilor pentru aducţiunea apei, vom realiza împrumutul de 2 milioane, votat de trecuta administraţiune, destinat pentru pavarea străzilor şi complectarea reţelei de canaluri. Mai avem datoria de a face ca Comuna să corespundă menirei sale, veghind la îndestularea populaţiunii cu obiectele de primă necesitate, studiind căuşele locale de scumpirea traiului şi căutând a le înlătura. Suprimarea sau reducerea taxelor comunale, directe sau indirece, cari isbesc articolele de primă necesitate, va face obiectul studiului nostru şi ne vom sili a le realiza în limitele posibilităţilor bugetare, înfiinţarea cooperativelor stă în intenţiunile noastre. Faţă de preţul exorbitant al lemnelor şi faţă de speculaţiunea angrosiştilor, am pus împreună cu dl. Al. Constantinescu, ministrul domeniilor, bazele pentru înfiinţarea depozitelor comunale de lemne, în care se vor vinde populaţiunii în preţul costului, lemnele tăiate din cea mai apropiată pădure a Statului. Ţinând seamă de acţiunea Statului pentru sporirea lefurilor funcţionarilor săi, ne dăm seamă că nu putem lăsa în situaţiune inferioară pe funcţionării comunali şi de aceia vom întocmi budgetul sporind salariile după următoarele norme : 25 la sută funcţionarilor cu salarii până la 150 lei lunar, 15 la sută până la 300 şi 10 la sută de la 300 lei în sus, în afară de salariile primarului şi ale ajutorilor de primari. Executând legea votată de partidul naţional-liberal în 1909, vom înfiinţa Casa de ajutor pentru funcţionarii comunali cari nu au dreptul la pensiune. Problema construirei locuinţelor eltene face de asemeni obietul preocupărilor noastre, precum şi suprimarea taxelor de construcţiune şi reparaţiuni a imobilelor din categoria II-a şi a IlI-a. Acestea fiind, în liniamente generale, o parte din ideile şi normele care ne vor conduce în administraţia comunală, am onoare a solicita, Domnule alegător, încrederea D-tră pentru lista partidului naţional-liberal. G. G. Mârzescu P10POTIEI — Raportul C. Stere — La Cameră şi a Senat s’a făcut ieri prima cetire a propunerei de revizuire, de cătră raportorii aleşi de ambele corpuri, d-nii C. Stere şi N. N. Săveanu. Raportul cetit în Cameră de cătră şeful nostru de la Iaşi, dl. C. Stere va remâne un document istoric, după cum istorice rămân şedinţele de ieri ale parlamentului care, cu solemnitatea ce comportă marele act politic, au ascultat prima lectură a propunerei de revizuire. Dl. C Stere a fîlrut sarma sare un acCUn, iritat şi desvoltat istoric al formărei şi organizărei Statului nostru constituţional, arâtlnd în mod eloquent că sub regimul constituţional de astăzi ţara noastră a realizat progrese In toate direcţiunile, şi argumentând că pentru a corespunde necesităţilor de astăzi trebuie să Introducem o modificare la aşezământul nostru constituţional, prin realizarea reformelor agrare şi politice, a căror imperioasă necesitate pentru siguranţa şi viitorul ţarei noastre au fost desvoltate în chip larg. Camera a făcut ieri o manifestaţie de simpatie raportorului, ceia ce ne satisface şi mai mult, întrucit dl. C Stere este un representant al Iașului unde s-a dat pentru prima dată semnalul de luptă. Declararea dini Costinesou La cele scrise de „Epoca“ la chestiunea referitoare i expropiere, confratele nostru „Viitorul“ publică în numărul de astăzi următoarele : „Epoca.“ în numărul său de ori spune că domnul Costinescu, ministru al financelor, ar fi declarat în secţia I a Camerei că pentru moşiile ce se vor expropria „nu se vor da bani ci titluri de rentă“, şi se vor da cu valoarea nominală, dar atât de multe, încât valoarea lor efectivă să fie egală cu valoarea proprietăţii expropiate". Orice om de bun simţ, citind aceste linii vede de îndată absurditate ce cuprind. Poate oare un ministru de finanţe, oricare ar fi el, să declare că se va juca cu renta statului dând’o cu gramada „atât de multă“ încât să împace orice pretenţie ? Ne am informat de ce s’a petrecut în secţia I a Camerei şi iată ce ara aflat: Dl. Arion membru al acelei secţii, a cerut să se facă de guvern diferite declaraţiuni despre modul cum înţelege să efectueze exproprierea. D. Costinescu a răspuns că tot ce se va spune în această materie este pură convorbire academică, deoarece numai Camera de revizuire se va rosti cu autoritate despre modul cum se va face exproprierea. S’a început atunci o convorbire academică, lungă şi variată, care n’a fost lipsită nici de veselie, în care toate silinţele de a dobîndi de la d. Costinescu o declaraţiune despre modul în care se va * plăti exproprierea n’au avut sgurul lucru ce l’a declarat, d. CostinS este că se va plăti cinstit; dacă Camera de revizuire va decide ca plata să se facă în titluri, se vor da titluri pe valoarea lor efectivă, pe cursul pieței. Iată adevărul. OfE Toţi societarii teatrului Iaşan ar urma să fie scoşi din teatru, de când unicul so ■cietar care inspectează timbrele teatrale a asigurat pe dl Bădărău că va reintra in teatru la viitoarea stagiune.... TELEFON No. 121 Af*limburi «wmerdsk Linia pe pagina Ii . . î lev Linia pe pagina iii 50 fc. Linia f e pagina IV . 4# b.SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITE! ifT. ÎBAtitîiii de ei altul u»tip«*!liber*l uumftr 5 BANI prilejul serbărei primului a avut loc aseară o ședință intimă la clubul tachist. D-l Gh. Lascar a arătat că în alegerea pentru Comună a ajuns la Hmar... * Colaboratorii ziarului tachist au intrat in nota adevărată a politicei lor. ...Au început să-și puie la iscălitura articolelor câte o cruciliţă... Fie-le ruşinea uşoră ! * Faţada clubului tachist e ornată astăzi cu un apel în care d-l Gh. Lascar solicită voturile alegătorilor pentru Comună în numele apei. Apa trece... tachiştii rămân ploaţi. ——* IN AJUNUL ALEGEREI COMUNALE Campania tachista împotriva domnului fih. ui. larzescu De la intragerea ruşinoasă cu cai i s’au ales tachişrii ieşeni în alegerile pentru parlament, d-nii Gh. Lascar şi N. I.ananău prin legenda ce şi-au creat-o ei singuri că sunt intr'adevăr oameni de stat, indispensabili vieţii parlamentare, au pornit prin „Opinia“ o adevarată campanie împotriva fruntaşilor noştri şi în special împotriva d-lui Gh. Gh Märzesc. Campania este dusă prin intrigi absurde, insinuări şi invenţiuni cari nu numai că nu găsesc crezare în ochii lumei, dar cari sunt, desavuate de însuşi clubiştii d-lui Bădărău în conversaţiunele particulare de toate zilele. Această campanie vrea să aibă un singur efect: acela de a mai acoperi ruşinea ce au păţit-o în alegerile generale candidaţii d lui Bădărău, şi de a mai calma puţin spiritele agitate din clubul tachist. Din ajunul alegerilor Comunale monitorul tachist, uluit de atâtea insuccese şi consternat de faptul că a constatat decadenţa electorală a şefului şi disgraţia în care au căzut foştii «candidaţi» pentru parlament, nu mai ştie ce să inventeze pentru a produce disensiuni in spiritul public.. Faptul că fruntaşul nostru d-l Gh. Gh. Mârzescu se află pus în fruntea listei Comunale, a enervat şi mai mult pe fachiştii ieşeni, mm cu seama că aceia cari formează «comitetul executiv» al clubului, ştiu bine că d l Gh. Gh. Mârzescu va veni la primăria d-n I Iaşi cu un program comunal bine studiat, care va întuneca şi mai mult ştearsa aureolă a d-lui Gh. Lascar. De aceia ziarul turist are tot interesul să-l scoată pe d l Gh. Gh. Mârzescu din capul listei candidaţilor noştri pentru Comuna, căci cum o ştie şi d-l Bădănin, viitorul primar al Iaşilor înţelege ca trecerea sale pe la Primărie să fie simţită şi apreciată de întreaga populaţie a oraşului, ale cărei interese vor fi susţinute şi aparate. * Încercând să producă disensiuni printre alegători „Opinia“ are două atitudini cari se bat cap în cap. Pe deo parte trece peste candidatura d-lui Gh. Gh. Mârzescu, ca şi cum fruntaşul nostru nici n’ar figura în fruntea listei candidaţilor pentru colegiul I de comună, iar pe de altă parte atacă programul comunal al viitorului primar al Iaşului, criticând acest program comunal în măsura în care l’a putut cunoaşte şi fără îndoială, cu o rea rea credinţă inerentă unui tachist »veritabil. Mai mult de cât atât: De când în secţiunea Camerei trecut când s’a adus în discuţiune proectul de prelungire a liniilor tramvaiului electric,—oi Gh. Gh. Mârzescu a ridicat observaţiunile pe cari le-am arătat, şi d. Al. Bădărău s’a convins că în glasul fruntaşului nostru vorbeşte viitorul primar al oraşului, ziarul fachist a pornit o serie de atacuri împotriva d-lui Gh. Gh. Mârzescu în care vedea de pe atuncea pe primarul Iaşului. * Astăzi când suntem în ajunul împlinirei acestui fapt, fachiştii dacă nu pot împiedeca alegerea fruntaşului nostru ca primar al oraşului, au cel puţin mângâerea de a inventa inexactităţi, că doară vor putea scoate astfel pe d. Gh. Gh. Mârzescu, din fruntea listei candidaţilor noştri. Este de prisos să mai arătăm mijloacele la care recurg tachiştii ieşeni, cari în alegerea d-lui Gh. Gh. Mârzescu ca representant al Comunei, văd distrusă cu desăvârşire falsa legendă a genialului primariat al d-lui Gh. Lascar. Perfidia şi intrigile tachiştilor sunt zadarnice. Orice ar face biruiţii de la Iaşi, ei nu vor putea împiedeca alegerea d-lui Gh. Gh. Mârzescu care are cu d-sa încrederea şi simpatia întregului oraş. In pagina treia: Sporul de salarii pentru funcționari Adresa ministrului de interne către prefectul de județ.