Mişcarea, martie 1914 (Anul 6, nr. 48-72)

1914-03-01 / nr. 48

ANUL VI, No. 48 A » «5-' K % M ItC A T 3K in ţară pe un an . . . »« iei în streinătate pe un an . so Pentru preoţi şi învăţători ru­­r«ii se face o reducere de íío®/, şi A«îm'iî«-s».­ Va-ţi*i IAŞI, PIAŢA UMIREI, No. 5, la locala­ clubului Naţioaa!-Liberal. Un număr 5 iNî SAM­BI­TA 1 M­ARTIE 1914 NATIONAL -LIBERAL AlegerileComunale Domnule Alegator, Onorat, în mai multe rânduri, cu simpatia şi încrederea colegiului orăşenesc, partidul naţional-liberal crede a răspunde simţimintelor populaţiunei ieşene, pu­­nându-mi numele în fruntea listei candidaţilor pentru consiliul comunal şi impu­­nându-mi astfel sarcina şi greua răspundere de a conduce administraţia acestui oraş. Primesc, fără şovăire, această candidatură convins fiind, că ea va fi bine primită de toţi concetăţenii mei, cu cari sunt atât de strâns legat într’o viaţă comună de amintiri, de lupte şi de aspiraţiuni. O mai primesc fiind convins că voi avea, în deslegărea grelelor proble­me comunale ce ne frământă zilnic, nu numai concursul luminat şi devotat al tovarăşilor mei de muncă şi de luptă cari vor compune Consiliul Comunal, dar şi concursul puternic al guvernului naţional-liberal, care apreciind cauzele nevoi­lor mari ale oraşului nostru, înţelege să le acorde o solicititudine deosebită. Situaţiunea rea financiară a Comunei noastre este îndeajuns de cunos­cută, pentru ca să fie nevoe să insistăm asupra ei. E suficient a reaminti că o jumătate din veniturile comunei este ab­sorbită de plata anuităţilor împrumuturilor contractate în trecut, pentru a ne da seama că cealaltă jumătate nu poate fi îndestulătoare şi că Co­muna prin ea însă­şi nu poate face faţă marilor ei nevoi. Trebue dar, înainte de toate, ca o administraţie chibzuită şi continuă, preocupată în totul numai de interesele colective ale populaţiunei, să pregă­tească Comunei un viitor financiar mai bun. Regretăm că bunele noastre intenţiuni n’au fost apreciate, atunci cînd, în această direcţie, am propus ad­versarilor noştri, ca cel puțin chestiunile comunale să le scoatem din lup­tele dintre partide și să asigurăm Consiliului Comunal o formafie în care să fie reprezentate toate interesele și toate opiniunile, mai cu seamă opiniunile foștilor administratori ai Comunei. Nădăjduim insă, că această ideie va fi realizată şi pentru Comună, cu voia sau fără voia adversarilor noştri, odată cu noul regim electoral. îmbunătăţirea stărei financiare a Comunei şi satisfacerea nevoilor obşteşti, în limitele resurselor budgetare, se vor putea realiza făcînd , pe de o parte, ca veniturile să fie afectate exclusiv la organizarea şi întreţinerea serviciilor co­munale în folosul populaţiunei din toate despărţirile oraşului, făcînd, pe de altă parte, ca împrumuturile, veniturile extraordinare, precum de pildă rezerva fondului comunal, subvenţiunile ce se pot obţine de la stat, să fie întrebuin­ţate strict In scopul pentru care au fost acordate Se va înţelege uşor, că starea sanitară a­ oraşului s’ar fi putut îmbunătăţi într'un anumit cartier, dacă administraţia comunală conser­vatoare ar fi afectat în acest scop ajutorul pe care i l’a acordat Statul. Se va înţelege iarăşi uşor, că astăzi rezerva fondului comunal în sumă de 1.400.000 lei ar fi putut fi întrebuinţată la pavarea străzilor şi la con­solidarea lucrărilor de aducţiune a apei, dacă Comuna n’ar fi făcut acele expropieri nesocotite cari vor absorbi mai bine de jumătate din această sumă. Avem înaintea noastră problema vitală pentru oraşul nostru, a consoli­­dării lucrărilor pentru aducţiunea apei. Din cercetările făcute pănă acum, din rapoartele serviciului technic ce ni se prezintă, constatăm­­ că, pentru ca alimentaţia oraşului să poată fi fe­rită de crizele de pănă acum, trebuesc făcute noii lucrări, în afară de va­rianta de la Brăeşti, lucrări ce necesită suma de aproape 2 milioane lei. Dl. Matei Cantacuzino, fostul primar, a avut grija ca să solicite ministerului de interne, aprobarea unui credit de 93000 lei pentru termi­narea variantei de la Brăești­, dar dl. Tache Ionescu, ministrul de interne de atunci, patronul d-lui Ch. Lascar, a refuzat acordarea acestui credit, astfel că varianta nu s’a putut executa nici pănă astăzi. Această variantă o vom executa imediat și pentru toate celelalte lu­crări ce ni se propun de serviciul technic al apelor, după ce vom lua avi­zul oamenilor technici competenţi, vom obţine, cu concursul guvernului, mij­loacele necesare pentru a le realiza. Asigurăm însă, că fondurile acordate vor fi întrebuinţate numai în acest scop, iar nu pierdute în diurne pentru partizani politici şi în expropieri ruinătoare pentru Comună. In legătură cu desăvârşirea lucrărilor pentru aducţiunea apei, vom rea­liza împrumutul de 2 milioane, votat de trecuta administraţiune, destinat pentru pavarea străzilor şi complectarea reţelei de canaluri. Mai avem datoria de a face ca Comuna să corespundă menirei sale, veghind la îndestularea populaţiunii cu obiectele de primă necesitate, studiind căuşele locale de scumpirea traiului şi căutând a le înlătura. Suprimarea sau reducerea taxelor comunale, directe sau indirece, cari isbesc articolele de primă necesitate, va face obiectul studiului nostru şi ne vom sili a le realiza în limitele posibilităţilor bugetare, înfiinţarea cooperativelor stă în intenţiunile noastre. Faţă de preţul exorbitant al lemnelor şi faţă de speculaţiunea an­grosiştilor, am pus împreună cu dl. Al. Constantinescu, ministrul dome­niilor, bazele pentru înfiinţarea depozitelor comunale de lemne, în care se vor vinde populaţiunii în preţul costului, lemnele tăiate din cea mai apropiată pădure a Statului. Ţinând seamă de acţiunea Statului pentru sporirea lefurilor funcţiona­rilor săi, ne dăm seamă că nu putem lăsa în situaţiune inferioară pe func­ţionării comunali şi de aceia vom întocmi budgetul sporind salariile după următoarele norme : 25 la sută funcţionarilor cu salarii până la 150 lei lu­nar, 15 la sută până la 300 şi 10 la sută de la 300 lei în sus, în afară de sa­lariile primarului şi ale ajutorilor de primari. Executând legea votată de partidul naţional-liberal în 1909, vom înfiinţa Casa de ajutor pentru funcţionarii comunali cari nu au dreptul la pensiune. Problema construirei locuinţelor eltene face de asemeni obietul preocu­părilor noastre, precum şi suprimarea taxelor de construcţiune şi reparaţiuni a imobilelor din categoria II-a şi a IlI-a. Acestea fiind, în liniamente generale, o parte din ideile şi normele care ne vor conduce în administraţia comunală, am onoare a solicita, Domnule alegător, încrederea D-tră pentru lista partidului naţional-liberal. G. G. Mârzescu P10POTIEI — Raportul C. Stere — La Cameră şi a Senat s’a făcut ieri prima cetire a propunerei de revizuire, de cătră raportorii aleşi de ambele corpuri, d-nii C. Stere şi N. N. Să­veanu. Raportul cetit în Cameră de cătră şeful nostru de la Iaşi, dl. C. Stere va remâne un document istoric, după cum istorice rămân şedinţele de ieri ale parlamentului care, cu solemnita­tea ce comportă marele act politic, au ascultat prima lectură a propune­re­i de revizuire. Dl. C Stere a fîlrut sarm­a sare un acCUn, iritat şi desvoltat is­toric al formărei şi organizărei Statu­lui nostru constituţional, arâtlnd în mod eloquent că sub regimul constituţional de astăzi ţara noastră a realizat progrese In toate direcţiunile, şi argumentând că pentru a corespunde necesităţilor de as­tăzi trebuie să Introducem o modifi­care la aşezământul nostru constitu­ţional, prin realizarea reformelor a­­grare şi politice, a căror imperioasă ne­cesitate pentru siguranţa şi viitorul ţarei noastre au fost desvoltate în chip larg. Camera a făcut ieri o manifestaţie de simpatie raportorului, ceia­ ce ne satisface şi mai mult, întru­cit dl. C Stere este un representant al Iașului unde s-a dat pentru prima dată sem­nalul de luptă. Declararea d­ini Costinesou­ La cele scrise de „Epoca“ la chestiu­nea referitoare i expropiere, confratele nostru „Viitorul“ publică în numărul de astăzi următoarele : „Epoca.“ în numărul său de ori spune că domnul Costinescu, ministru al finan­­celor, ar fi declarat în secţia I a Came­rei că pentru moşiile ce se vor expro­­pria „nu se vor da bani ci titluri de rentă“, şi se vor da cu valoarea nomi­nală, dar atât de multe, încât valoarea lor efectivă să fie egală cu valoarea pro­prietăţii expropiate". Orice om de bun simţ, citind aceste linii vede de îndată absurditate ce cu­­prind. Poate oare un ministru de finanţe, oricare ar fi el, să declare că se va juca cu renta statului dând’o cu gramada „a­tât de multă“ în­cât să împace orice pretenţie ? Ne am informat de ce s’a petrecut în secţia I a Camerei şi iată ce ara aflat: D­l. Arion membru al acelei secţii, a cerut să se facă de guvern diferite de­­claraţiuni despre modul cum înţelege să efectueze exproprierea. D. Costinescu a răspuns că tot ce se va spune în a­­ceastă materie este pură convorbire aca­demică, de­oare­ce numai Camera de re­vizuire se va rosti cu autoritate despre modul cum se va face exproprierea. S’a început atunci o convorbire acade­mică, lungă şi variată, care n’a fost lip­sită nici de veselie, în care toate silin­ţele de a dobîndi de la d. Costinescu o declaraţiune despre modul în care se va * plăti exproprierea n’au avut s­gurul lucru ce l’a declarat, d. CostinS este că se va plăti cinstit; dacă Camera de revizuire va decide ca plata să se facă în titluri, se vor da titluri pe va­loarea lor efectivă, pe cursul pieței. Iată adevărul. O­f­E Toţi societarii teatrului Iaşan ar urma să fie scoşi din teatru, de când unicul so ■­cietar care inspectează timbrele teatrale a asigurat pe dl­ Bădărău că va reintra in teatru la viitoarea stagiune.... TELEFON No. 121 Af*limburi «wmerdsk­ Linia pe pagina Ii . . î lev Linia pe pagina iii 50 fc. Linia f e pagina IV . 4# b.­­SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITE! ifT. ÎBAtitîiii de ei altul u»tip«*!­liber*l uumftr 5 BANI prilejul serbărei p­rimului a avut loc aseară o ședință intimă la clubul ta­­chist. D-l Gh. Lascar a arătat că în alegerea pentru Comună a ajuns la Hm­a­r... * Colaboratorii ziarului tachist au intrat in nota adevărată a politicei lor. ...Au început să-și puie la iscălitura ar­ticolelor câte o cruciliţă... Fie-le ruşinea uşo­ră ! * Faţada clubului tachist e ornată astăzi cu un apel în care d-l Gh. Lascar soli­cită voturile alegătorilor pentru Comună în numele apei. Apa trece... tachiştii rămân ploaţi. ——*­­ IN AJUNUL ALEGEREI COMUNALE Campania tachista împotriva domnului fih. ui­. larzescu De la intr­agerea ruşinoasă cu cai i s’au ales tachişrii ieşeni în alegerile pentru parlament, d-nii Gh. Lascar şi N. I.ana­­nău prin legenda ce şi-au creat-o ei singuri că sunt intr'adevăr oameni de stat, indispensabili vieţii parlamentare, au pornit prin „Opinia“ o adevarată campanie împotriva fruntaşilor noştri şi în special împotriva d-lui Gh. Gh Märzes­c. Campania este dusă prin intrigi ab­surde, insinuări şi invenţiuni cari nu nu­mai că nu găsesc crezare în ochii lumei, dar cari sunt, desavuate de însuşi clu­­biştii d-lui Bădărău în conversaţiunele particulare de toate zilele. Această campanie vrea să aibă un sin­gur efect: acela de a mai acoperi ruşi­nea ce au păţit-o în alegerile generale candidaţii d lui Bădărău, şi de a mai calma puţin spiritele agitate din clubul tachist. D­in ajunul alegerilor Comunale monitorul tachist, uluit de atâtea insuccese şi consternat de faptul că a constatat decadenţa electorală a şefului şi disgraţia în care au căzut foştii «candidaţi» pentru parlament, nu mai ştie ce să in­venteze pentru a produce disen­siuni in spiritul public.. Faptul că fruntaşul nostru d-l Gh. Gh. Mârzescu se află pus în fruntea listei Comunale, a ener­vat şi mai mult pe fachiştii ie­şeni, mm cu seama că aceia cari formează «comitetul executiv» al clubului, ştiu bine că d l Gh. Gh. Mârzescu va veni la primăria d-n I Iaşi cu un program comunal bine studiat, care va întuneca şi mai mult ştearsa aureolă a d-lui Gh.­­ Lascar. De aceia ziarul turist are tot interesul să-l scoată pe d l Gh. Gh. Mârzescu din capul listei candida­ţilor noştri pentru Comuna, căci cum o ştie şi d-l Bădă­nin, viitorul primar al Iaşilor înţelege ca tre­cerea­­ sale pe la Primărie să fie simţită şi apreciată de întreaga populaţie a oraşului, ale cărei in­terese vor fi susţinute şi aparate. * Încercând să producă disensiuni printre alegă­tori „Opinia“ are două atitudini cari se bat cap în cap. Pe deo parte trece peste candidatura d-lui Gh. Gh. Mârzescu, ca şi cum fruntaşul nostru nici n’ar figura în fruntea lis­tei candidaţilor pentru colegiul I de comună, iar pe de altă parte atacă programul comunal al viitorului primar al Ia­şului, criticând acest pro­gram comunal în mă­­sura în care l’a putut cunoaşte şi fără îndoia­lă, cu o rea rea credin­ţă inerentă unui tachist »veritabil. Mai mult de cât atât: De când în secţiunea Camerei trecut când s’a­ adus în discuţiune proectul de prelungire a liniilor tramvaiului elec­tric,—oi Gh. Gh. Mârzes­­cu a ridicat observaţiu­­nile pe cari le-am arătat, şi d. Al. Bădărău s’a con­vins că în glasul frunta­şului nostru vorbeşte vii­torul primar al oraşului, ziarul fachist a pornit o serie de atacuri împotri­va d-lui Gh. Gh. Mârzescu în care vedea de pe a­­tuncea pe primarul Ia­şului. * Astăzi când suntem în ajunul împlini­­rei acestui fapt, fachiştii dacă nu pot împiedeca alegerea fruntaşului nostru ca primar al oraşului, au cel puţin mângâ­­erea de a inventa inexactităţi, că doară vor putea scoate astfel pe d. Gh. Gh. Mârzescu, din fruntea listei candidaţilor noştri. Este de prisos să mai arătăm mijloa­cele la care recurg tachiştii ieşeni, cari în alegerea d-lui Gh. Gh. Mârzescu ca representant al Comunei, văd distrusă cu desăvârşire falsa legendă a genialu­lui primariat al d-lui Gh. Lascar. Perfidia şi intrigile tachiştilor sunt za­darnice. Orice ar face biruiţii de la Iaşi, ei nu vor putea împiedeca alegerea d-lui Gh. Gh. Mârzescu care are cu d-sa în­crederea şi simpatia întregului oraş. In pagina treia: Sporul de salarii pentru funcționari Adresa ministrului de in­terne către prefectul de județ.

Next