Mişcarea, aprilie 1914 (Anul 6, nr. 73-94)

1914-04-01 / nr. 73

Laboratorul de Analize Medicale şi Industriale * Doctor A. Ratianu Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva IAȘI-STRADA CUZA-VODĂ (GOLIA) 46­­IAȘI Execută cele mai complecte analize de urină din punct de ve­dere chimic şi microscopic, Analize chimice şi microbiologice de lapte de la doici; Analize bacteriologice de spute asupra bacilului tuberculozei; Analize de secreţiuni uretrale asupra Gonococilor Neiser ; Analize alimentare de vinuri, lapte, făinuri etc. Analize de stofe din punct de vedere a composiţiei şi a conţinutului în lînă, bumbac sau matasă, etc. etc. Cereți instrucțiuni pentru ori­ce analiză. să te recreezi puțin în camera de la o­­tel; peste două ore ne întâlnim... — Prea bine. La revedere ! — zise el, strângându-ne mâna. * Ospitalierul stăpân al casei era dezo­lat. El, care plănuia să înjghebe o cină princiară, se simțea uluit, în fața dezi­luziei. Care va să zică, prințul meu e escroc. — Nu, prietene. Pentru asta i-ar tre­bui o mai bunişoară doză de inteligenţă. După cum se vede din certificatele lui, e de fapt din Basarabia, dar prinţ nu e ; nici măcar student la universitatea din Viena nu poate fi, căci ar vorbi o nem­ţească mai cinstită... E, aşa, un biet smintit, care va fi înfundat şi temniţa şi acum are mania persecuţiei... Atâta tot... li dai şi tu o hârtie,—căci ai destule !— şi-l trimitem şi noi mai departe, dân­­du-i două şire, în cari spunem că şi nouă ni l’au recomandat confraţii din oraşul cutare. Şi aşa va ajunge Alteţa Sa, până unde i se va înfunda odată. Aşa am şi făcut. Amicul nostru şi-a scos portofelul în­cărcat cu bancnote, a pus una ori două intr’un plic, comunicându-i, că întru cât Alteţa Sa ar vrea să plece deseară, să nu scape trenul de 6 juni. Alteţa Sa a înţeles acest comunicat nu chiar delicat şi s’a şters, uitând din întâmplare, să achite contul camerei. Aşa am făcut eu cunoştinţa prinţului Spiridonov, pe care uitarea l’a înghiţit repede, după ce confraţii unde-l îndru­maserăm, mai puţin delicaţi ca noi, l’au dat pe mâna poliţiei. Poliţia din Sinaia l’a înzgardat brevi mani—şi de atunci prinţul s’a cufundat cu totul în neant, după ce valurile aten­tatului din Dobreţin zadarnic au încercat să-l scoată la iveală. Acum, că el pare a fi dispărut cu to­tul, mărturisesc, că-mi pare rău de el şi aş vrea să-l mângâi şi să-l rechem la la viaţă. Dar soarta omului e aşa de tăinuită ! Cine ştie dacă în haosul de minciuni al acestui aventurier nu a fost şi un dram de adevăr ? Cine ştie, dacă nu-l vom vedea ridi­­cându-se deodată din propria lui cenuşe ca paserea Phönix, purtând pe frunte coroana împodobită cu mărgăritare. Atunci el va ierta, cu un gest nobil, pe toţi aceia cari îl făcuseră pe vremuri «escroc» şi «aventurier», iar prietenului meu, care l-a găzduit, îi va acorda ma­rele cordon „Alexandru I“ în rangul de mareşal... Cunoscuta şi apreciata Cofeterie Gr. P. Neculau Se mută de la 23 Aprilie a. c. în strada Ştefan-cel-Mare 38, localul ocu­pat actualmente de Inginer Diamant, din str. Cuza-Vodă No. 45 unde primeşte orice comenzi de Cozonaci, Babe, Paşte cu ocazia Sf. Serbători. EPITROPIA GENERALA a Casei Spitalei şi Ospitir Sft. Spirition DIN IAŞI Aduce la cunoştinţă că în ziua de 14 Aprilie a. c. orele 3­ 5 p. m., se va ţi­ne în camera acestei Epitropii, licitaţie publică prin oferte sigilate pentru darea în antrepriză a furnizării laptelui nece­sar spitalului Central, Paşcani, Institu­tul Grigorian, azilul Balş, ospiciul Socola şi Pavilionul de Izolare, pe timp de un an. Licitaţia se va ţine conf. art. 72—83 din legea contabilităţii generale a sta­tului. Concurenţii pentru a fi admişi la lici­taţie vor trebui să depun o garanţie provizorie în sumă de 500 lei în efecte publice sau numerar. Ori­ce informaţiuni şi condiţiunile se pot vedea şi lua în orice zi de lucru în cancelaria Epitropiei, serviciul adminis­trativ. ColTorMB telefo­nice prin Molflova Direcţiunea poştelor a stabilit pentru Moldova următoarele ore pentru convor­birile cu Bucureşti şi reciproc : 1) Pe circuitul Bucureşti-Mărâşeşti- Roman : de la 8—9 dim.; Ildim. —12 s. şi 5—7 s. Buzău: de la 9—10 dim­; 2 —4 s. R.­Sarat: de la 10 — 11 dim.; 7 —9 s. Bacău şi P.­Neamţ; de la 4 — 5 s. Romanul. 2) Pe circuitul Bucureşti-Mărăşeşti Tecuci-Iaşi , de la orele 8 — 9 dim.; 10 dim.—7 s.; 9 s.—8 dim. Iaşi; de la 9 — 10 dim. şi 7—9 s. Tecuciul. Pe circuitul Bucureşti-Fiena, pe dis­tanţa Bucureşti-Mărăşeşti când nu este ocupat cu convorbiri internaţionale. De la orele 8 dim. până la 9 seara, urmă­toarele oraşe : Focşani, Mărăşeşti, Bârlad şi Vaslui. 4) Pe circuitul Roman-Tecuci şi bucla telegrafică Tecuci-Bârlad-Vaslui-Iaşi , de la orele 12 la 2 seara oraşele : Roman, P.-Neamţ, Bacău, R.-Sarat, Buzău, Foc­şani, Mărăşeşti, Tecuci, Bârlad, Vaslui şi Iaşi. 5) Pe duplexul telefonic Mărăşeşti-Te­­cuci şi circuitul Tecuci-Galaţi, următoa­rele : Bacău, P.­Neamţ, Roman, Focşani, Mărăşeşti-Tecuci, Bârlad, Vaslui şi Iaşi cu Galaţi şi Brăila în orele ce le au fi­xate pentru convorbiri cu Bucureşti şi numai dacă circuitul nu este ocupa cu convorbiri internaţionale între Galaţi şi localităţile din Austria şi R.­Sarat cu Galaţi şi Brăila prin Buzău pe bucla te­lefonică Buzău-Brăila în orele ce le are fixate pentru convorbirile cu Bucureştii. MIŞC­AREA DIN ZBORUL VREMEI Ziarele din Germania au consacrat coloane întregi ordinului mai nou al mi­nistrului de război şi, prin care acesta se impune ofiţerilor în mod expres­ duelul. Cu acest prilej­­ziarele reînvie figura celui mai mare domnitor al Prusiei, Friederich cel Mare care, cum se ştie a făcut o critică aspră a scriselor lui Mon­tesquieu asupra duelului. Acesta considera duelul ca un sport nobil şi ca cel mai cavaleresc mijloc pentru a tranşa divergenţele şi certele între oamenii civilizaţi. Faţă de această părere Friederich numeşte duelul „o a­­sasinare modernă ce n’are ca bază de­cât prejudiţiile unui obiceiu barbar, iar ca motiv o concepţie greşită despre o­­noare. Mulţi—zice mai departe Friede­­rich—cari ar fi putut folosi încă mult patriei şi omenirei, şi-au pierdut viaţa în duel şi nu arare ori au scăpat cu viaţa chiar aceia cari sunt numai o po­vară pentru societate“. Iar tatăl lui Friederich cel Mare a o­­prit duelul din ordine draconice. Aşa, acela care şi-ar fi ucis ad­ver­sarul în duel să plătească cu capul fapta „cava­lerească“. Un mijloc pentru a opri cu totul due­lul, n'a putut găsi nici Friederich cel Mare. El de altfel era de credinţă că a­­ceastă chestiune numai un congres ge­neral al tuturor principiilor îl va putea rezolvi. Reproducând spusele lui Fried­rich cel mare, ziarele l-au numit pe mi­nistrul de războiu „cel mai reacţionar ministru din Europa“. Note literare -1" Rectorul teatrelor, d-1 G. Diamandi, într’un interview acordat „Viitorului“ a dat următoarele indicii asupra intenţiu­­nilor d-sale : — „In afara de realizarea artistică şi culturală, care intră în menirea Teatru­lui Naţional, aceste turneuri vor pune în valoare elementul atât de numeros al teatrului. — e destul să-ţi spun că sunt artişti cari n’au jucat de ani de zile şi cari, ţinuţi astfel la o parte, se ruginesc. „Pe lângă aceasta, nu trebue uitat că Teatrul Naţional plăteşte tantieme stră­inătăţii pentru piesele reprezintate. Or, turneurile individuale nu numai că scat din prestigiul instituţiei din pricina um­pluturilor cari însoţesc „stelele“, nemul­ţumind astfel publicul, dar,—şi mai mult încă,—nu plătesc nici un drept de au­tor Societăţilor cu care Teatrul Naţional are contract. Eu nu pot admite, prin ur­mare, ca această instituţie de Stat să comită o fraudă în detrimentul autorilor“. Încheind această convorbire, d. George Diamandy adaugă: — „Astfel, c­ând lucrurile, acei dintre artişti, care-ţi exprimau oare­care îngri­jorare, pot fi cu desăvârşire liniştiţi. Turneurile direcţiunei sunt o modalitate de a mări câştigurile individuale, prin sporirea generală a veniturilor teatrului. „De altfel, călăuzit tocmai de aceste principii, m’am văzut în penibila situa­ţie de a refuza autorizaţia ca să joace în provincie d-nei Tina Barbu şi d-lui Ion Petrescu, artişti cari au adânca mea simpatie, dar cari, în urma explicaţiilor date, au înţeles că Teatrul Naţional are drepturile, pe cari eu le apăr în însuşi folosul artiştilor, noi toţi formând un bloc cu anumite meniri, drepturi şi da­torii“. Sânziana în număr triplu, apărută azi cuprinde articole semnate de Alex. Naum, T. A. Naum şi G. Prut,­­versuri şi pro­ză, precum şi cronici literare. S­tatul, volumul de sonete al poetului M. CodreanDU a fost sub presă şi va a­pare în cursul lunei Mai. Volumul apare editat de revista «Viaţa Românească». friederich cel­eViare îi­ contra dudului.Informaţii : Producţia de la Institutul So­cietăţei Ortodoxe.—Sâmbătă seara a avut loc in frumoasa sală de recepţie a Institutului Societăţei Ortodoxe a Fe­meilor române, producţia elevelor şcolii. La această producţie a asistat un pu­blic distins şi numeros, care a fost pri­mit cu multă amabilitate de d-ra Seve­rin directoara Institutului, şi d-rele Co­ca Grigoriu, Ionescu, Ghica, Siby etc. Producţia a început cu Pre tine te lăudăm de G. Muzicescu executat de corul şcolii de sub conducerea d lui Teo­­dorescu, precum şi Doina lui Raicu care au stârnit aplauze prin modul cum au fost inter­pretate. Chanson Russe a fost executat la pi­ano cu multă fineţe şi siguranţă de mi­ca Fatii Feldman elevă din clasa d-nei Hotineanu, iar interpretarea fidelă şi ac­centuată a bucăţei L'Enjoleuse de Cha­­minade, a fost un succes pentru d-ra Burgherea din clasa de piano a d-nei Andrei. Mandoline de Thomé executată de d-ra Rosenthal a dovedit o bună tehnicâ şi agilitate din partea elevei, în aceleaşi condiţiuni prezentându-se şi d-ra Emilia Diaconescu care a cântat cu mult brio, Inima Română de cunoscu­tul composist ieşan C. Bernstein. Fără îndoială că elementul cel mai de valoare şi care ne prezintă o încredere deplină în ceia ce priveşte viitorul, e desigur d-ra Simionescu. In Danses Rou­­maines de Chovan executat cu d-ra An­­tonescu ni s’a relatat ca o pianistă a­­vând cea mai deplină siguranţă în in­terpretare şi o agilitate remarcabilă. Ca­lităţile artistice ale d-rei Simionescu sau remarcat mai ales în Rigoletto de Verdi- Pacher, care a fost executat cu multă fineţă şi un tuşeu admirabil. Urmează apoi Romanse de Henseld, P­ loceroman­­tique şi Troika-Fahrt de Tschaikowschi executate la două piane de d­rete Gá­losein şi Ionescu. Un număr care a atras atenţia a fost Corul fetelor torcătoare din Olandezul zburător de Rich. Wagner, redat in justa lui măsură cu o tonalitate plină şi ar­monica. Frumosul cântec în genul po­pular Fata de păstor de I. Teodorescu a fost frenetic aplaudat. Frühlingsrausch de Sinding a fost executată cu mult sentiment muzical de d-ra Lili Ionescu, iar 1 Capillon de Schu­­man ne-a fost redat cu un ferm și va­riant tuseu de d-soara Alice Labin care s’a remarcat mai ales in Ständchen de Schubert-List. Berceuse de Chopin a fost interpretată de d-ra G. Miclescu cu gingăşie şi un sentimentalism evident de altfel ca şi Rondo Brillant de Weber, cu care s’a încheiat serbarea. In general producţia s’a prezentat in condiţiuni excelente pentru care felici­­tăm călduros atât pe d-ra Severin di­rectoara şcolii şi corpul didactic, cât şi elevele şcolii pentru frumosul succes ce l-au obţinut. Din numeroasa asistenţă am remarcat : D-nele: Zoe Mârzescu, Mavrocordat, Climescu, Xenopol, Netter, Elena Bută, Krupensch­i, Elena Meissner, Tulbure, Severin, Cuza, Lefter, Teodoreanu, Si­mionescu, Ivaşcu, Mihailescu, Sibi, Po­­povici, Brânză, Miclescu, Râşcanu, Bo­­gonos, Cantacuzino, Kesim­, Prasa, Missir, Buicliu. D-rele: Coca Grigoriu, Ionescu, Ga­­toschi, Angelica Severin, Miclescu, Ger­­vescu, Iamandi, Crăciinescu, Cantacuzino, Ghica, Missir, Cuza, Lefter, Simionescu, Ressim etc. D-nii: A. D. Xenopol, C. Climescu, C. Meissner, Sibi, N. Krupenschi, Mihai Gri­goriu, A. Frunză, D. Ghibănescu, Mi­hai Grigoriu, Bădărău directorul li­ceului internat, Mavrocordat, Gatoschi, Eugen Ghica, Cherneux, părintele Cice­rone Iordăchescu şi Valeriu Iordăchescu, sublocotenenţii Hotineanu, Tomida, Tar­­nosihi, Pella etc. Ion Cesar 29) WILLIAM LE QUEUX CAPITOLUL IV. — Rosalie în goana — E drept că trăiserăm o viaţă plină de emoţiuni şi de variaţie, dar îmi plăcea această viaţă, căci în fundul inimei nu eram de­cât un pribeag şi un aventu­rier. îmi plăcea primejdia pentru pri­mejdie şi nu mă temeam de­cât de pe­ricolul continuu de a fi descoperit. E curios cu câtă uşurinţă se poate trece de la o viaţă de cinste la una de frau­dă, în special când rezultatele obţinute sunt o recompensă potrivită pentru ori­ce remuşcare de conştiinţă. Faptele prietenului nostru Sir Charles Blyth­e, erau de asemenea foarte stranii. Ea părea că nu se amestecă de fel în nimic din ce se plănuia. Când îl întâl­neam în public pe Esplanadă, sau alt­undeva, îl salutam cum se cuvenea să salute un şofeur, dar când ne întâlneam neobservaţi eram egalul lui şi în dife­rite rânduri îi făcui întrebări la care refuză să răspundă. Eram de vre­o trei săptămâni la Scar­­bosough când Intr’o seară după prânz văzui pe îndrăznețul Bindo stând și bând cafeaua cu o doamnă bătrână, mică, bi­zară, urâtă foc dar foarte gătită, față de care părea să fie cât se poate de poli­ticos. Era evident una din acele cucoa­ne bătrâne, sbârcite şi cu dinţii galbeni care tot se cred atrăgătoare, căci, pe când ii observam pe ascuns, văzui cum lua diferite poze ca s’o admire cei din prejur. De­şi gătită grozav, cu o rochie acoperită de dantelă veche foarte fru­moasă, nu purta giuvaeruri, ci numai inelul de logodnă. Dar aerele ce-și de­dea și manierele ce făcea erau cara­ghioase de şi arătat­ repede că era din lumea bună. De la portar aflai că era Mrs. Caly­­ton de la St. Mellions Hali, lângă Peter­borough văduva unui bogat bumbăcar de la Oldhone, care de obicei petrecea în fie­care an o luna la acel hotel. „E o babă înţepată", îmi spuse el in taină. „Se crede grozav şi se agaţă me­reu de damele cu titluri de nobleţă, chiar dacă nu-s de­cât văduve de ba­roni. Curele rele au poreclit-o cameleonul fiind­că i se schimbă aşa des rochiile şi îi plac aşa de mult culorile vii. Dar în fond e o femee bună“, adaose el. Tot­deauna generoasă cu prietenii ei. Și fiul ei e aici“. Ori­cine și ori­ce ar fi fost, era evi­dent că Bindo se silea să-i intre In gus­turi, după ce se împrietenise de aproa­pe cu fiul ei, care tocmai, părăsise Scar­borough cu o zi mai nainte. . La ministerul de războiri se lucrea­ză actualmente la întocmirea tablourilor de înaintări în personalul civil din acel departament ce urmează a se face pe ziua de 1 Aprilie a. c. . Ministerul de finanţe a scăzut­ prin noul buget cu 3.600.000 lei prima de fabricaţie pentru zaharuri, de­oarece cu începere de la 1 Aprilie a. c. expiră dreptul ce fabricanţii de zahăr aveau în virtutea convenţiei de la 1906 la pri­ma de 11 bani la kgr. de zahăr. De la această dată fabricanţii de zahăr nu mai primesc nici o primă. „ La ministerele de finanţe şi lucrări publice se vor face pe ziua de 1 Apri­lie a. c. importante avansări, atât în per­sonalul superior cât şi cel inferior din aceste două departamente. ♦ D. Em. Costinescu, ministru de fi­nanţe, a admis prin noul buget un spor de lei 110.000 la pensiunile acordate mi­­turilor după legile din 1878, 1886 şi 1894 prin faptul că mobilizarea din vara anului 1913 a dat naștere la drepturi ce vor atrage la acest articol î­n plus de cheltuială.­­ Astăzi, la cinematograful din sala Sidoli, program nou cu filmul «Răpitorul Zarka sau Contele aventurier», film da­nez de mare artă.­­ Sunt cuprinse în noul program : Gră- I dina Botanică din Buitenborg -insula Ia- I­va, nordul Australiei —Cel m­ai nou nu­­­­măr din­ Eclair-Journal, al doilea ziar­­ însufleţit— Păpuşa miraculoasă etc. şi­­ penultima apariţie a splendidului Duel Prinz, micile fetiţe dansatoare, în dră­guţele şi artisticele lor produc­ţiuni, care au obţinut succese imense acum două luni pe sala circului nostru. F IX SFAT CITITOA­REILOR De­sigur că, dacă nu toate, foarte mul­te dintre cititoarele noastre doresc să aibă cele mai frumoase ouă de Paşti. Câte dintre ele însă în loc să înro­şească frumos oile, isbutesc a-şi înroşi ochii şi a-şi strica buna dispoziţie toc­mai pentru zilele de sărbători, pe care toată lumea trebuie să le petreacă în veselie şi mulţumire. Dar leacul acestui rău a fost găsit de Atelierul chimico-technic la „Singhel“ din Iaşi strada Cuza- Vodă No. 11, peste drum de Banca Moldova, care a combi­nat prea frumoase culoare în lac, ce au avantajul nu numai de a face mai fru­moase ouăle de Paşti, dar nu se şterg, aşa că nu pătează mânele şi hainele şi nu pătrund ca analitia, prin coaja ou­lui, pe care îl otrăveşte şi astupând er­metic porii acestei coji, fac ouăle să trăiască şi 100 ani. Cititoarele noastre care nu cred, pot face încercare şi se vor încredinţa. 4 Înştiinţare Pentru a înlesni introducerea ecleraju­lui electric in cercuri mai largi,­­ne-am decis ca în intervalul de timp de la 15 Aprilie 1914 până la 31 Martie 1915 să se execute în mod gratuit toate ra­cordările normale la reţeaua noastră, aşa că taxele plătite până acum uzinei, cari au fost de 20 lei pentru o racordare ae­riană şi de 30 lei pentru una subterană se suprimă. Racordările anor­­ate, adică acele ale clădirilor cari nu se află direct la stradă le vom executa pt un preţ extrem de redus. După SI Martie 1915 reintră în vigoare taxele de până a­­cum. Totodată atragem atenţiunea onoratu­lui public asupra becurilor , stan, cari s’au confirmat la încercările ce am făcut cu diverse fabricate ca cele mai durabile şi mai economice ca consumaţie de cu­rent electric. Aceste becuri le avem, în deposit de la 25 până la 50 lumini şi le vindem cu lei 1.50 bucata. Iași 25 1 7 Aprilie 1914. Direcţiunea Uzinei Centrale de Fl­ectriciate din Iaşi Se întâmplase că aveam un prieten care era şofe­rul unui doctor din Pe­terborough, aşa că îi scrisei chiar în a­­cea seară, informându-mă de St. Mellion şi de proprietarii săi. Peste trei zile pri­mii un răspuns cum că era la zece ki­lometri de Peterborough, şi una din cele mai frumoase reşedinţe de vară din Northamptons­hire. Fusese proprietatea unui conte cunoscut, care sărăcind din cauza jocului, îl vânduse împreună cu domeniul bătrânului Joshua Clayton, mi­lionarul din Lancashire. „Proprietara are două automobile“ încheia prietenul meu. „Una e o trăsuri cu Humber, cealaltă o Mercedes de 24 h. p. Cunoști pe şo­feurul ei. Este Saunders, de la atelierele Napier". Sigur că cunoşteam pe Saunders. Fu­sese pe vremuri prieten intim cu mine, dar de vre­o doi ani îl pierdusem din vedere. Pentru ce oare, mă întrebam eu, se interesa Bindo așa de mult de baba asta cochetă? Se plimba mereu cu ea pe Spa sau dealungul Esplanadei; şedea ceasuri lân­gă dânsa când sta observând domnişoa­rele plimbându-se şi flirtând, şi îi ţinea de urât la calea în fie­care scară. După câte­va zile Sir Charles Blythe, alias Sinclair, fu prezentat. Falsul baron, după o învoială anterioară, se Întâmplă să fie într’o zi în faţa grilajului privind la parterele din Spa tocmai când trecea Bindo şi cu tovarăşa lui. Bar­baţii se sa­lutară şi Bindo ceru voe D-nii Clayton să-l prezinte pe prietenul său, îndată ce titlul magic fu pronunţat băt; fina doam­nă fu numai surâsuri şi graţii, şi inte­resantul trio plimbânduse trecu spre di­recţia Holbeckului. (Va urma) De închiriat o prăvălie mare cu două odăi, şi alte două odăi în curte, cu începere de la 23 Aprilie a. c. situată în str. Anas­tasie Panu­ No. 66. Instalaţie de apă, canal, şi lumină e­­lectrică. I *

Next