Mişcarea, aprilie 1914 (Anul 6, nr. 73-94)
1914-04-01 / nr. 73
Laboratorul de Analize Medicale şi Industriale * Doctor A. Ratianu Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva IAȘI-STRADA CUZA-VODĂ (GOLIA) 46IAȘI Execută cele mai complecte analize de urină din punct de vedere chimic şi microscopic, Analize chimice şi microbiologice de lapte de la doici; Analize bacteriologice de spute asupra bacilului tuberculozei; Analize de secreţiuni uretrale asupra Gonococilor Neiser ; Analize alimentare de vinuri, lapte, făinuri etc. Analize de stofe din punct de vedere a composiţiei şi a conţinutului în lînă, bumbac sau matasă, etc. etc. Cereți instrucțiuni pentru orice analiză. să te recreezi puțin în camera de la otel; peste două ore ne întâlnim... — Prea bine. La revedere ! — zise el, strângându-ne mâna. * Ospitalierul stăpân al casei era dezolat. El, care plănuia să înjghebe o cină princiară, se simțea uluit, în fața deziluziei. Care va să zică, prințul meu e escroc. — Nu, prietene. Pentru asta i-ar trebui o mai bunişoară doză de inteligenţă. După cum se vede din certificatele lui, e de fapt din Basarabia, dar prinţ nu e ; nici măcar student la universitatea din Viena nu poate fi, căci ar vorbi o nemţească mai cinstită... E, aşa, un biet smintit, care va fi înfundat şi temniţa şi acum are mania persecuţiei... Atâta tot... li dai şi tu o hârtie,—căci ai destule !— şi-l trimitem şi noi mai departe, dându-i două şire, în cari spunem că şi nouă ni l’au recomandat confraţii din oraşul cutare. Şi aşa va ajunge Alteţa Sa, până unde i se va înfunda odată. Aşa am şi făcut. Amicul nostru şi-a scos portofelul încărcat cu bancnote, a pus una ori două intr’un plic, comunicându-i, că întru cât Alteţa Sa ar vrea să plece deseară, să nu scape trenul de 6 juni. Alteţa Sa a înţeles acest comunicat nu chiar delicat şi s’a şters, uitând din întâmplare, să achite contul camerei. Aşa am făcut eu cunoştinţa prinţului Spiridonov, pe care uitarea l’a înghiţit repede, după ce confraţii unde-l îndrumaserăm, mai puţin delicaţi ca noi, l’au dat pe mâna poliţiei. Poliţia din Sinaia l’a înzgardat brevi mani—şi de atunci prinţul s’a cufundat cu totul în neant, după ce valurile atentatului din Dobreţin zadarnic au încercat să-l scoată la iveală. Acum, că el pare a fi dispărut cu totul, mărturisesc, că-mi pare rău de el şi aş vrea să-l mângâi şi să-l rechem la la viaţă. Dar soarta omului e aşa de tăinuită ! Cine ştie dacă în haosul de minciuni al acestui aventurier nu a fost şi un dram de adevăr ? Cine ştie, dacă nu-l vom vedea ridicându-se deodată din propria lui cenuşe ca paserea Phönix, purtând pe frunte coroana împodobită cu mărgăritare. Atunci el va ierta, cu un gest nobil, pe toţi aceia cari îl făcuseră pe vremuri «escroc» şi «aventurier», iar prietenului meu, care l-a găzduit, îi va acorda marele cordon „Alexandru I“ în rangul de mareşal... Cunoscuta şi apreciata Cofeterie Gr. P. Neculau Se mută de la 23 Aprilie a. c. în strada Ştefan-cel-Mare 38, localul ocupat actualmente de Inginer Diamant, din str. Cuza-Vodă No. 45 unde primeşte orice comenzi de Cozonaci, Babe, Paşte cu ocazia Sf. Serbători. EPITROPIA GENERALA a Casei Spitalei şi Ospitir Sft. Spirition DIN IAŞI Aduce la cunoştinţă că în ziua de 14 Aprilie a. c. orele 3 5 p. m., se va ţine în camera acestei Epitropii, licitaţie publică prin oferte sigilate pentru darea în antrepriză a furnizării laptelui necesar spitalului Central, Paşcani, Institutul Grigorian, azilul Balş, ospiciul Socola şi Pavilionul de Izolare, pe timp de un an. Licitaţia se va ţine conf. art. 72—83 din legea contabilităţii generale a statului. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie vor trebui să depun o garanţie provizorie în sumă de 500 lei în efecte publice sau numerar. Orice informaţiuni şi condiţiunile se pot vedea şi lua în orice zi de lucru în cancelaria Epitropiei, serviciul administrativ. ColTorMB telefonice prin Molflova Direcţiunea poştelor a stabilit pentru Moldova următoarele ore pentru convorbirile cu Bucureşti şi reciproc : 1) Pe circuitul Bucureşti-Mărâşeşti- Roman : de la 8—9 dim.; Ildim. —12 s. şi 5—7 s. Buzău: de la 9—10 dim; 2 —4 s. R.Sarat: de la 10 — 11 dim.; 7 —9 s. Bacău şi P.Neamţ; de la 4 — 5 s. Romanul. 2) Pe circuitul Bucureşti-Mărăşeşti Tecuci-Iaşi , de la orele 8 — 9 dim.; 10 dim.—7 s.; 9 s.—8 dim. Iaşi; de la 9 — 10 dim. şi 7—9 s. Tecuciul. Pe circuitul Bucureşti-Fiena, pe distanţa Bucureşti-Mărăşeşti când nu este ocupat cu convorbiri internaţionale. De la orele 8 dim. până la 9 seara, următoarele oraşe : Focşani, Mărăşeşti, Bârlad şi Vaslui. 4) Pe circuitul Roman-Tecuci şi bucla telegrafică Tecuci-Bârlad-Vaslui-Iaşi , de la orele 12 la 2 seara oraşele : Roman, P.-Neamţ, Bacău, R.-Sarat, Buzău, Focşani, Mărăşeşti, Tecuci, Bârlad, Vaslui şi Iaşi. 5) Pe duplexul telefonic Mărăşeşti-Tecuci şi circuitul Tecuci-Galaţi, următoarele : Bacău, P.Neamţ, Roman, Focşani, Mărăşeşti-Tecuci, Bârlad, Vaslui şi Iaşi cu Galaţi şi Brăila în orele ce le au fixate pentru convorbiri cu Bucureşti şi numai dacă circuitul nu este ocupa cu convorbiri internaţionale între Galaţi şi localităţile din Austria şi R.Sarat cu Galaţi şi Brăila prin Buzău pe bucla telefonică Buzău-Brăila în orele ce le are fixate pentru convorbirile cu Bucureştii. MIŞCAREA DIN ZBORUL VREMEI Ziarele din Germania au consacrat coloane întregi ordinului mai nou al ministrului de război şi, prin care acesta se impune ofiţerilor în mod expres duelul. Cu acest prilejziarele reînvie figura celui mai mare domnitor al Prusiei, Friederich cel Mare care, cum se ştie a făcut o critică aspră a scriselor lui Montesquieu asupra duelului. Acesta considera duelul ca un sport nobil şi ca cel mai cavaleresc mijloc pentru a tranşa divergenţele şi certele între oamenii civilizaţi. Faţă de această părere Friederich numeşte duelul „o asasinare modernă ce n’are ca bază decât prejudiţiile unui obiceiu barbar, iar ca motiv o concepţie greşită despre onoare. Mulţi—zice mai departe Friederich—cari ar fi putut folosi încă mult patriei şi omenirei, şi-au pierdut viaţa în duel şi nu arare ori au scăpat cu viaţa chiar aceia cari sunt numai o povară pentru societate“. Iar tatăl lui Friederich cel Mare a oprit duelul din ordine draconice. Aşa, acela care şi-ar fi ucis adversarul în duel să plătească cu capul fapta „cavalerească“. Un mijloc pentru a opri cu totul duelul, n'a putut găsi nici Friederich cel Mare. El de altfel era de credinţă că această chestiune numai un congres general al tuturor principiilor îl va putea rezolvi. Reproducând spusele lui Friedrich cel mare, ziarele l-au numit pe ministrul de războiu „cel mai reacţionar ministru din Europa“. Note literare -1" Rectorul teatrelor, d-1 G. Diamandi, într’un interview acordat „Viitorului“ a dat următoarele indicii asupra intenţiunilor d-sale : — „In afara de realizarea artistică şi culturală, care intră în menirea Teatrului Naţional, aceste turneuri vor pune în valoare elementul atât de numeros al teatrului. — e destul să-ţi spun că sunt artişti cari n’au jucat de ani de zile şi cari, ţinuţi astfel la o parte, se ruginesc. „Pe lângă aceasta, nu trebue uitat că Teatrul Naţional plăteşte tantieme străinătăţii pentru piesele reprezintate. Or, turneurile individuale nu numai că scat din prestigiul instituţiei din pricina umpluturilor cari însoţesc „stelele“, nemulţumind astfel publicul, dar,—şi mai mult încă,—nu plătesc nici un drept de autor Societăţilor cu care Teatrul Naţional are contract. Eu nu pot admite, prin urmare, ca această instituţie de Stat să comită o fraudă în detrimentul autorilor“. Încheind această convorbire, d. George Diamandy adaugă: — „Astfel, când lucrurile, acei dintre artişti, care-ţi exprimau oarecare îngrijorare, pot fi cu desăvârşire liniştiţi. Turneurile direcţiunei sunt o modalitate de a mări câştigurile individuale, prin sporirea generală a veniturilor teatrului. „De altfel, călăuzit tocmai de aceste principii, m’am văzut în penibila situaţie de a refuza autorizaţia ca să joace în provincie d-nei Tina Barbu şi d-lui Ion Petrescu, artişti cari au adânca mea simpatie, dar cari, în urma explicaţiilor date, au înţeles că Teatrul Naţional are drepturile, pe cari eu le apăr în însuşi folosul artiştilor, noi toţi formând un bloc cu anumite meniri, drepturi şi datorii“. Sânziana în număr triplu, apărută azi cuprinde articole semnate de Alex. Naum, T. A. Naum şi G. Prut,versuri şi proză, precum şi cronici literare. Statul, volumul de sonete al poetului M. CodreanDU a fost sub presă şi va apare în cursul lunei Mai. Volumul apare editat de revista «Viaţa Românească». friederich celeViare îi contra dudului.Informaţii : Producţia de la Institutul Societăţei Ortodoxe.—Sâmbătă seara a avut loc in frumoasa sală de recepţie a Institutului Societăţei Ortodoxe a Femeilor române, producţia elevelor şcolii. La această producţie a asistat un public distins şi numeros, care a fost primit cu multă amabilitate de d-ra Severin directoara Institutului, şi d-rele Coca Grigoriu, Ionescu, Ghica, Siby etc. Producţia a început cu Pre tine te lăudăm de G. Muzicescu executat de corul şcolii de sub conducerea d lui Teodorescu, precum şi Doina lui Raicu care au stârnit aplauze prin modul cum au fost interpretate. Chanson Russe a fost executat la piano cu multă fineţe şi siguranţă de mica Fatii Feldman elevă din clasa d-nei Hotineanu, iar interpretarea fidelă şi accentuată a bucăţei L'Enjoleuse de Chaminade, a fost un succes pentru d-ra Burgherea din clasa de piano a d-nei Andrei. Mandoline de Thomé executată de d-ra Rosenthal a dovedit o bună tehnicâ şi agilitate din partea elevei, în aceleaşi condiţiuni prezentându-se şi d-ra Emilia Diaconescu care a cântat cu mult brio, Inima Română de cunoscutul composist ieşan C. Bernstein. Fără îndoială că elementul cel mai de valoare şi care ne prezintă o încredere deplină în ceia ce priveşte viitorul, e desigur d-ra Simionescu. In Danses Roumaines de Chovan executat cu d-ra Antonescu ni s’a relatat ca o pianistă având cea mai deplină siguranţă în interpretare şi o agilitate remarcabilă. Calităţile artistice ale d-rei Simionescu sau remarcat mai ales în Rigoletto de Verdi- Pacher, care a fost executat cu multă fineţă şi un tuşeu admirabil. Urmează apoi Romanse de Henseld, P loceromantique şi Troika-Fahrt de Tschaikowschi executate la două piane de drete Gálosein şi Ionescu. Un număr care a atras atenţia a fost Corul fetelor torcătoare din Olandezul zburător de Rich. Wagner, redat in justa lui măsură cu o tonalitate plină şi armonica. Frumosul cântec în genul popular Fata de păstor de I. Teodorescu a fost frenetic aplaudat. Frühlingsrausch de Sinding a fost executată cu mult sentiment muzical de d-ra Lili Ionescu, iar 1 Capillon de Schuman ne-a fost redat cu un ferm și variant tuseu de d-soara Alice Labin care s’a remarcat mai ales in Ständchen de Schubert-List. Berceuse de Chopin a fost interpretată de d-ra G. Miclescu cu gingăşie şi un sentimentalism evident de altfel ca şi Rondo Brillant de Weber, cu care s’a încheiat serbarea. In general producţia s’a prezentat in condiţiuni excelente pentru care felicităm călduros atât pe d-ra Severin directoara şcolii şi corpul didactic, cât şi elevele şcolii pentru frumosul succes ce l-au obţinut. Din numeroasa asistenţă am remarcat : D-nele: Zoe Mârzescu, Mavrocordat, Climescu, Xenopol, Netter, Elena Bută, Krupenschi, Elena Meissner, Tulbure, Severin, Cuza, Lefter, Teodoreanu, Simionescu, Ivaşcu, Mihailescu, Sibi, Popovici, Brânză, Miclescu, Râşcanu, Bogonos, Cantacuzino, Kesim, Prasa, Missir, Buicliu. D-rele: Coca Grigoriu, Ionescu, Gatoschi, Angelica Severin, Miclescu, Gervescu, Iamandi, Crăciinescu, Cantacuzino, Ghica, Missir, Cuza, Lefter, Simionescu, Ressim etc. D-nii: A. D. Xenopol, C. Climescu, C. Meissner, Sibi, N. Krupenschi, Mihai Grigoriu, A. Frunză, D. Ghibănescu, Mihai Grigoriu, Bădărău directorul liceului internat, Mavrocordat, Gatoschi, Eugen Ghica, Cherneux, părintele Cicerone Iordăchescu şi Valeriu Iordăchescu, sublocotenenţii Hotineanu, Tomida, Tarnosihi, Pella etc. Ion Cesar 29) WILLIAM LE QUEUX CAPITOLUL IV. — Rosalie în goana — E drept că trăiserăm o viaţă plină de emoţiuni şi de variaţie, dar îmi plăcea această viaţă, căci în fundul inimei nu eram decât un pribeag şi un aventurier. îmi plăcea primejdia pentru primejdie şi nu mă temeam decât de pericolul continuu de a fi descoperit. E curios cu câtă uşurinţă se poate trece de la o viaţă de cinste la una de fraudă, în special când rezultatele obţinute sunt o recompensă potrivită pentru orice remuşcare de conştiinţă. Faptele prietenului nostru Sir Charles Blythe, erau de asemenea foarte stranii. Ea părea că nu se amestecă de fel în nimic din ce se plănuia. Când îl întâlneam în public pe Esplanadă, sau altundeva, îl salutam cum se cuvenea să salute un şofeur, dar când ne întâlneam neobservaţi eram egalul lui şi în diferite rânduri îi făcui întrebări la care refuză să răspundă. Eram de vreo trei săptămâni la Scarbosough când Intr’o seară după prânz văzui pe îndrăznețul Bindo stând și bând cafeaua cu o doamnă bătrână, mică, bizară, urâtă foc dar foarte gătită, față de care părea să fie cât se poate de politicos. Era evident una din acele cucoane bătrâne, sbârcite şi cu dinţii galbeni care tot se cred atrăgătoare, căci, pe când ii observam pe ascuns, văzui cum lua diferite poze ca s’o admire cei din prejur. Deşi gătită grozav, cu o rochie acoperită de dantelă veche foarte frumoasă, nu purta giuvaeruri, ci numai inelul de logodnă. Dar aerele ce-și dedea și manierele ce făcea erau caraghioase de şi arătat repede că era din lumea bună. De la portar aflai că era Mrs. Calyton de la St. Mellions Hali, lângă Peterborough văduva unui bogat bumbăcar de la Oldhone, care de obicei petrecea în fiecare an o luna la acel hotel. „E o babă înţepată", îmi spuse el in taină. „Se crede grozav şi se agaţă mereu de damele cu titluri de nobleţă, chiar dacă nu-s decât văduve de baroni. Curele rele au poreclit-o cameleonul fiindcă i se schimbă aşa des rochiile şi îi plac aşa de mult culorile vii. Dar în fond e o femee bună“, adaose el. Totdeauna generoasă cu prietenii ei. Și fiul ei e aici“. Oricine și orice ar fi fost, era evident că Bindo se silea să-i intre In gusturi, după ce se împrietenise de aproape cu fiul ei, care tocmai, părăsise Scarborough cu o zi mai nainte. . La ministerul de războiri se lucrează actualmente la întocmirea tablourilor de înaintări în personalul civil din acel departament ce urmează a se face pe ziua de 1 Aprilie a. c. . Ministerul de finanţe a scăzut prin noul buget cu 3.600.000 lei prima de fabricaţie pentru zaharuri, deoarece cu începere de la 1 Aprilie a. c. expiră dreptul ce fabricanţii de zahăr aveau în virtutea convenţiei de la 1906 la prima de 11 bani la kgr. de zahăr. De la această dată fabricanţii de zahăr nu mai primesc nici o primă. „ La ministerele de finanţe şi lucrări publice se vor face pe ziua de 1 Aprilie a. c. importante avansări, atât în personalul superior cât şi cel inferior din aceste două departamente. ♦ D. Em. Costinescu, ministru de finanţe, a admis prin noul buget un spor de lei 110.000 la pensiunile acordate miturilor după legile din 1878, 1886 şi 1894 prin faptul că mobilizarea din vara anului 1913 a dat naștere la drepturi ce vor atrage la acest articol în plus de cheltuială. Astăzi, la cinematograful din sala Sidoli, program nou cu filmul «Răpitorul Zarka sau Contele aventurier», film danez de mare artă. Sunt cuprinse în noul program : Gră- I dina Botanică din Buitenborg -insula Ia- Iva, nordul Australiei —Cel mai nou număr din Eclair-Journal, al doilea ziar însufleţit— Păpuşa miraculoasă etc. şi penultima apariţie a splendidului Duel Prinz, micile fetiţe dansatoare, în drăguţele şi artisticele lor producţiuni, care au obţinut succese imense acum două luni pe sala circului nostru. F IX SFAT CITITOAREILOR Desigur că, dacă nu toate, foarte multe dintre cititoarele noastre doresc să aibă cele mai frumoase ouă de Paşti. Câte dintre ele însă în loc să înroşească frumos oile, isbutesc a-şi înroşi ochii şi a-şi strica buna dispoziţie tocmai pentru zilele de sărbători, pe care toată lumea trebuie să le petreacă în veselie şi mulţumire. Dar leacul acestui rău a fost găsit de Atelierul chimico-technic la „Singhel“ din Iaşi strada Cuza- Vodă No. 11, peste drum de Banca Moldova, care a combinat prea frumoase culoare în lac, ce au avantajul nu numai de a face mai frumoase ouăle de Paşti, dar nu se şterg, aşa că nu pătează mânele şi hainele şi nu pătrund ca analitia, prin coaja oului, pe care îl otrăveşte şi astupând ermetic porii acestei coji, fac ouăle să trăiască şi 100 ani. Cititoarele noastre care nu cred, pot face încercare şi se vor încredinţa. 4 Înştiinţare Pentru a înlesni introducerea eclerajului electric in cercuri mai largi,ne-am decis ca în intervalul de timp de la 15 Aprilie 1914 până la 31 Martie 1915 să se execute în mod gratuit toate racordările normale la reţeaua noastră, aşa că taxele plătite până acum uzinei, cari au fost de 20 lei pentru o racordare aeriană şi de 30 lei pentru una subterană se suprimă. Racordările anorate, adică acele ale clădirilor cari nu se află direct la stradă le vom executa pt un preţ extrem de redus. După SI Martie 1915 reintră în vigoare taxele de până acum. Totodată atragem atenţiunea onoratului public asupra becurilor , stan, cari s’au confirmat la încercările ce am făcut cu diverse fabricate ca cele mai durabile şi mai economice ca consumaţie de curent electric. Aceste becuri le avem, în deposit de la 25 până la 50 lumini şi le vindem cu lei 1.50 bucata. Iași 25 1 7 Aprilie 1914. Direcţiunea Uzinei Centrale de Flectriciate din Iaşi Se întâmplase că aveam un prieten care era şoferul unui doctor din Peterborough, aşa că îi scrisei chiar în acea seară, informându-mă de St. Mellion şi de proprietarii săi. Peste trei zile primii un răspuns cum că era la zece kilometri de Peterborough, şi una din cele mai frumoase reşedinţe de vară din Northamptonshire. Fusese proprietatea unui conte cunoscut, care sărăcind din cauza jocului, îl vânduse împreună cu domeniul bătrânului Joshua Clayton, milionarul din Lancashire. „Proprietara are două automobile“ încheia prietenul meu. „Una e o trăsuri cu Humber, cealaltă o Mercedes de 24 h. p. Cunoști pe şofeurul ei. Este Saunders, de la atelierele Napier". Sigur că cunoşteam pe Saunders. Fusese pe vremuri prieten intim cu mine, dar de vreo doi ani îl pierdusem din vedere. Pentru ce oare, mă întrebam eu, se interesa Bindo așa de mult de baba asta cochetă? Se plimba mereu cu ea pe Spa sau dealungul Esplanadei; şedea ceasuri lângă dânsa când sta observând domnişoarele plimbându-se şi flirtând, şi îi ţinea de urât la calea în fiecare scară. După câteva zile Sir Charles Blythe, alias Sinclair, fu prezentat. Falsul baron, după o învoială anterioară, se Întâmplă să fie într’o zi în faţa grilajului privind la parterele din Spa tocmai când trecea Bindo şi cu tovarăşa lui. Barbaţii se salutară şi Bindo ceru voe D-nii Clayton să-l prezinte pe prietenul său, îndată ce titlul magic fu pronunţat băt; fina doamnă fu numai surâsuri şi graţii, şi interesantul trio plimbânduse trecu spre direcţia Holbeckului. (Va urma) De închiriat o prăvălie mare cu două odăi, şi alte două odăi în curte, cu începere de la 23 Aprilie a. c. situată în str. Anastasie Panu No. 66. Instalaţie de apă, canal, şi lumină electrică. I *