Mişcarea, iunie 1915 (Anul 7, nr. 119-141)

1915-06-03 / nr. 120

ANUL VIL AROS A No. 120 ES V T JE w ÎR |ara p« un an . . . îl© Ici In străinătate pe un an . 4© * Pentru preoţi şl învăţători ru­­» face o reducere da 5®*/e MediaetSa «S Administraţi* ÎAŞI, PIAŢA U12IREI. Ne. B. I* loealdl debilii Mi­l»ial-Llbcnl Un număr 5 BANI sW & iii ZIARN MERCURIp IUNIE 1915 lăfWifP «as "U­ * mn 3k .1 r~i. I I U I "4 IBI n,I p? ps P o. I * 4*«: \ m &yc $CQDITIAN TELEFON No. 21 Asumai s*ar8 ©©merői«!© Linia p® pagina II Linia p© pagina III Linia pa pagina IV 1 to m b, 40 l». SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMTB1 ibfiiiatii & «SmL»1 Un nnmftr 5 BANI * # In urma răsboiului Prevederiptru viitori Toate statele beligerante îşi pun întrebarea, între atltea alte între­bări referitoare la vremurile de după războiu, şi asupra viitoarei Ier situaţiuni economice şi finan­ciare. E aproape de la sine înţeles că pentru toate statele In luptă ca şi pentru acelea cari au rămas neutre, pacea nu poate duce ime­diat la neinflorirea vieţei econo­mice şi financiare. întreruperea de continuitate pe care războiul european a adus-o în această viaţă, nu poate fi remediată dintr’o dată, resabilindu-se într’o zi, viaţa pro­­ductivă dinainte de izbucnirea răz­­boiului. Pe de altă parte, marile chel­­tueli pe «are statele în luptă le fac spre a răspunde nevoilor mili­tare, cheltueli cari se ridică pen­tru fiecare din ele la milioane pe zi și la miliarde pentru toate — vor necesita o umplere a goluri­lor, cît mai intensă, aşa In cît se poate prevedea că şi din acest punct de vedere viaţa economică, Întocmai ea şi cea culturală, nu va putea fi reluată, dintr’o dată. Se poate aşa dar vorbi cu multă probabilitate, că va trece o peri­­oadâ de ani în «are râs­boiul de aai nu va putea fi uitat sub ra­­portul înflorirei vieţei economice şi financiare. De alt­fel credinţa aceasta e întărită şi de experienţa trecutului care ne spune că după toate războaiele mari din ultimul secol, n’a urmat imediat o peri­oadă de Înflorire economică pen­tru ţările beligerante. Răsboiul de acum n’ar avea de ce să facă excepţie de la această regulă. Intr’un articol publicat în «Neue Freie Presse» de către marele, eco­nomist Gustave Schmoller, asupra stărei economice şi financiare a Ger­­maniei şi Austro-Ungariei, după răz­boiu, — se arată că înflorirea vieţei economice după războiu nu e o ches­tiune care se rezolvă aşa de uşor. Depinde însă de organizaţia de bază economică şi financiară a statelor, adaugă Gustave Schmoller, ca aceste urmări ale războiului să poată fi su­portate până la reluarea complectă a vieţei normale. După arătările ma­relui economist german, Austro-Un­­garia şi mai ales Germania, au o astfel de organizare. Din cuvântările ministrului de fi­nanţe francez, d. Ribot şi ministru­lui de finanţe englez, Lloyd George, rezultă însă că şi aceste două mari puteri au o bună bază de organi­zare a vieţei lor financiare. Rezultă de aci, mai departe, că statele în conflict, deşi vor suferi financiar­­mente, după încetarea războiului, nu se va produce dintr’odată reînflori­­re­­ vieţei economice, — vor putea totuşi suporta, graţie organizărei lor, o perioadă de refacere a stărei nor­male. Acestea se pot prevede, —cu pro­babilitate,—asupra vieței economice şi financiare de după războiu. Şefia Conservatoare­ i« ști* «A­d. Nicu Filipascu In dis­cursul ca La rostit la Iaşi cătră par­tizanii politicei d sala a avut o singu­ră mara rugă­minta pa cara a adre­sat-o tuturora din clubul d-lui Gre­­ceanu: — Vă rog, uitați-1 pe Marghiloman ! Aici l-a davanit, para-se, Indiferentă persoana d-lui Marghiloman, in­cit nu­mai ca să I neglijeze In totul, dl. Fi­lipascu a vanit la Iași ca sa facă par­tizanilor această rugăminte. Cu siguranţă că partizanii d-lui Fi­lipascu, au ascultat acest apel cordial, căci vedem, de pildă, ziarul d-lui Gracaanu ci nu sa mai ocupă de d. Marghiloman. Cine nu l’a uitat însă este tot dl. Filipascu sub auspiciile căruia „Epo­ca" continuă a se... ocupa da persoa­na d-lui Marghiloman. Nu este număr in care „Epoca* să nu aibă cite unul, două sau mai multe articole la adresa d-lul Marghiloman—pe care d. Fiii­­pascu a vrut sau ar vrea să-l dea uitorul... Faptul acesta apara şi mai straniu cu ett vadam că «Epoca» ocupându-se mereu da una şi acelaşi temă din partidul conservator, vorbeşte de „şe­ful partidului, dl. Al. Marghiloman". Ori In această privinţă situaţiunea devină şi mai straniu: „Epoca* presinta pe dl. I. Lahovery ca șef al partidului conservator—toc­mai ca să arata că d. Marghiloman nu mai asta şeful partidului. Ori în cașul acesta,—dacă d. Fîlîpescu a lim­pezit situaţiunea cu şefia provizorie a d lui Lahovary—de ce „Epoca" se mai ocupă da șefia d lui Marghiloman? Intru cit ruptura In partid a fapt îndeplinit, şi Intru cit şefia provizorie a dlui Lahovary a fost presintată da insuşi d. Filipaşcu, la Iaşi, ca o şefia definitivă -d. Lahovary cerînd apoi au­dienţă M. S. Regelui ca şef al partidu­lui—de ce mai vorbeşte «Epoca» de şefia d lui Marghiloman, stăruind şi acum, ca şi înainte—înainte de pro­vizoratul d lui Lahovary—sâ conteste şefia d -lui Marghiloman ? Această situaţiune, această atitu­dine, lămureşte pe deplin echivocul din jurul şefiei conservatoare, D­. Fi­lipaşcu neputând să-l dea uiturui pe d. Marghiloman, şi „Epoca” continu­ând aceiași luptă deschisă împotriva d-lui Marghiloman—se vede astfel clar cina aste adevăratul șef a! partidului conservator. Simplă constatare. Acţiune criminală — Manifestaţiile pentru sau contra răsboiului — Pescuitorii in s­pă tulbure au încercat sa reia în Capitală manifestaţiile de astă toamnă, prin întruniri fie contra sau pentru răsboi. Inpotriva sentimentului general al ţa­rei, aceşti tulburători interesaţi, încearcă să tulbure liniştea internă, pe ca­re a creat-o numai cuminţenia tradiţională a opiniei publice româneşti. Fie din mo­tive de ordin politic, fie din interese inavuabile, o sumă de indivizi streini de neam şi cari n’au nici un drept să vor­bească în numele intereselor naţionale ale ţarei, se dedau la diversiuni crimi­nale în opinia publică, fie pledând pen­tru răsboiu, fie împotriva răsboiului. Dar încercările lor vor rămâne şi de astă dată fără răsunet, întru­cât opinia pubt­că mare a ţărei şi-a recapatat cal­mul pe care un moment a putut să-l piardă, lăsând în sama conducătorilor freste grija salvgardărei intereselor ro­ mâneşti. Ţara a recapatat liniştea in­ternă de care guvernul are atâta nevoie ca să-şi consacre toate preocupările, în singura direcţie la care obligă importanţa clipelor prin care trecem. De aceia pescuitorii în apă tulbure cam­ agită pentru sau contra răsboiului, nu vor reuşi să se sprijine pe marea opinie publică mai patriotică în atitudi­nea ei dezinteresată, de­cât patriotismul sgomotos sub firma căruia încearcă să se manifesteze partizanii sau adversarii războiului. O acţiune pretinsă naţională, devine criminală atunci când ea nu serveşte în chip efectiv marile interese ale neamului şi aşa fiind cei ce agită astăzi pentru răsboiu sau împotriva răsboiului, nu fac de­cât să ofere streinătăţei un spectacol penibil. Dar guvernul suntem încredinţaţi că-şi va face întreaga datorie, înăbuşind aceste manifestaţiuni pe cât de desgustătoare, pe atât de dăunătoare. Pe frontul oriental Gestul ofensiv schiţat de ruşi la 10 Iunie,—spune «L’Indépendane® Roumsme»,—la Zurawno, pe Nis­trul superior, unde adusese forje, nouă considerabile, n’au mai fost reîncercat. Sub presiunea duşmanu­lui, ruşii au evacuat Zurawno şi au trecut Nistrul. Ast­fel se ade­vereşte mai mult constatarea, făcută cu prilejul marei lupte din G­alifia, că armatele Ţarului, in alcătuirea lor actuală, zvirlite de atitea ori îndărăt, nu sunt apte nici pentru atac şi nici macar pentru o ofen­sivă tenace. Ziua de 11 Iunie a fost mai cu seamă rea pentru ruşi, pe între­gul lor front, din Curlanda septen­trională până la frontiera Basara­biei. La Shavli ruşii, care in ulti­mul timp căpătase întăriri şi obţi­nuse slabe succese, au dat înapoi, germanii au luat cu asalt buze la nord de Shavli şi au capturat 3.300 prizonieri. La sud de Mariampol- Kowno luptele continuă. In Polonia de nord, unde de două luni domneşte o linişte re­lativă, germanii au reluat iniţia­tiva dând un atac împotriva lo­calităţii Prasmitt; la sudest de Varşovia, lângă Bolimiow. Ger­manii au capturat 1600 prizo­nieri şi 8 tunuri ; la Ssiiowa, la nord de Przemysl, au redobândit capul podului de pe San şi au făcut 500 prizonieri. In marşul său spre Lemberg, generalul Lin­din­gen a cuprins Miynisha. In sfârşit austriacii, sub generalul Pflanzer-Baltin, au ocupat Zeles­eik­i pe Mstru şi au curaţit com­plect Bucovina de duşmani. Ru­şii părăsesc ultimate lor poziţii din această provincie, Boian, Ma­hala, Sada­gura, Noua-Suliţa, şi sa retrag pe celalt mal al Prutu­lui. Cu acest prilej, austriacii au capturat 5000 prizonieri. Vedeţi,o lista dintr’o singură şi este încărcată. Generalul Pflan­­ser-Baum a continuat urmărirea in Basarabia, ocupând mai multe localităţi. La Petrograd sunt temeri pe­­tru soarta fortăreţii Kolono. Ad­ministraţia civilă din Gali­ţa a fost transferată din Lemberg la Tarnopol; acest oraş este situat lângă frontiera rusească. Times vorbeşte iarăşi de lipsa de mu­niţii a armatei rusești , lipsa a­­ceasta o condamnă la defensivă. PĂRERI Şi FAP­T JS­­HIO-ETARI Dintr’o serie de reflecţii pe care ie găsim într’un zier românesc jfrf pesT«~~t»hurţi, şi cari poartă semnitura/Larisn Blaga i* — E de necrezut cCrTâta uţuriuţ^rneîm­­pr&ştism zi de zi, oră de oră—cea mai mare comoară : inviduulitaUa. Toţi avem dato­­rinţa — şi oare câţi au dreptul — să zică : sunt Eu ! — — Natura nu întreabă cu o ironie într’a­­devăr socratică: „Ce crezi despre mine?“ —pentru ca în momentul următor să ne do­vedească altceva... — Ideamu! unei omeniri, căreia morali­tatea să-i fia ceva organic şi necesar nu mil încântă de loc, căci moralitatea pantru mine nu e decât cucerirea ei... — Timpul e sgârcit, tânărul se joacă cu viitorul, bărbatul luptă cu prezentul iar bă­trânul te m­ân­gâa cu trecutul. Nu putem cu­lege nici când roadele dela toate trei. Chiar și Înțeleptul trebue să sugrume prezentul pentru ca să exploateze cât se poate de bine trecutul şi viitorul. — Tăria unor adevăruri n o putem înţe­lege—să fim chiar cea mai frumoasă inteli­genţă—decât pe lângă o anumită etate. — S'a accentuat mult rolul analogiei în ştiinţa. Cred, c’ar trebui să se accentueze tot aşa de mult cel al luptei împotriva a­­nalagiei. — Pentru rezolvarea anumitor probleme cunoştinţa noastră are o lipsă de astfel de condiţii, caii nu se pot realiza nici când. Dar nu e conştientă de aceasta—şi de aceea dă cu capul de păreţi. — Soarta e o prăpastie, la adâncul că­reia e­dem, numai dacă privim prea mult la ea... — Ce! mai mare noroc pe omenire, e, ci răul nu e totdeauna vuciul pe care-1 poţi face mai uşor. — Dacă n’ar fi moartea — n’ara căuta un rost in viaţă ! — Numai frumuseţea morţii—trebue pre­gătita o viaţă întreagă. — După Dumnezeu—iubirea a creat mai mult... — înainte de a taxa pe cineva da erou —•să ne întrebăm: Ce a crezut aceia des­pre moarte ? — Mai mult decât gândirea—sentivistîiul ne-a moast spre conceperea nemărginirei. — Ge trist sună: Numai pesimistul n’are desiluzii... — Dacă nu ne-ar judeca nimenea—am fi aplicați să ne credem fără păcate... — Intre fiinţele foarte pretenţioase—am­biţia e cea mai puţin roditoare. — E de invidiat—omul, care nu invidi­ază ! — Bunătatea unora e izvorâtă numai şi numai din slăbiciune. Ah, dacă ar veni o­­dată cea svorâtă din tăria conştiinţei... — Psihologia unor oameni o putem face cu mai mult succes la... animale! — Interesele noastre personale ne fac, să credem — că avem mai mulţi dușmani da­rut­i­eveni. — Prostia cea mai mare e aceaa, care nu se știe ascunde. — Prostul preste tot n’are probleme, iar acela care crede că le-a rezolvat pe toate — nu stă mai bine. — Părerea noastră despre noi înşine — conţine totdeauna un amestec — în dferite proporţii—din ceia ce suntem şi din ceia ce dorim să fim... — Aduşi fără scăpare în faţa morţii aşa cred—numai o fapta eroică ne mai poate mâagăia... — Pe noi înşine ne Înţelegem aşa de pu­ţin—iar din lumea «terni Înţelegem mai bine ce putem înţelege, din noi înşine! As­­ta-i „înţelegerea“ cu care ne mândrim !.. — Ni­mai bucuria nu ne întrece nici când aşteptările. — Ceia ce ne înspăimântă mai mult în moarte—este o viaţă. ® lavorul Wo. 1 di© I« Slănie.— Se şti® că isvorul No. 1 de la Băile Slă­­nic-Moldova îşi eeăzus® considerabil de­bitul, şi chiar gustul apei se alterase, prin confundarea cu alte isvoare din a­­propiere. Epitropia Sf. Spiridon n’a cruţat nici uni sacrificiu pentru a restabili acest is­­vor, care constitue reputaţia acestei mi­nunate staţiuni balneare. Făcând apel la profesorul Mrazec cu­­noscutul nostru geolog, de ea cu foarte multă bună-voinţă şi-a oferit serviciile şi a reuşit să descopere cauzele cari fă­ceau ca de câţiva ani debitul acestui is­­vor să scadă. Lucrările de drenare au fost conduse de către d. Rudolf Ghesner şi ele fiind terminate, astăzi isvorul No. 1 are acelaş debit ca şi în anul 1880 cftnd a fost descoperit şi captat, adică 140 li­­truri pe oră. La analiza ce s’a făcut s’a constatat că la 1000 gram® de apă se găsesc a­­celeaşi substanţe ce s’au găsit la ana­liza din anul 1880, iar bioscidul de efer­­bine predomină, fiind în cantitate de­­ grame la un litru de apă. O înmormântare a defunctului dr. I. Antoniu, tatăl d-lui Lascar Antoniu, va avea loc mâine Mercuri, la cimitirul «E­­ternitatea». Cortegiul funebru va pleca de la lo­cuința defunctului, str. Elena Doamna (Albă) 79.­­ Bibliografii. — «Biblioteca Ortodoxă Răsăriteană» redactată de preotul St. I. Popescu, cuprinde în noul număr apă­rut azi: Datoriile copiilor cătră părinţi. Sfat. Cât eşti tânăr şi sănătoe, îţi tre­bue minte bună ; iar pentru când vei fi bătrân şi neputincios­iţi trebue o mint® şi mai bună,­­ Joi va avea loc pe dealurile Şoro­­garilor şcoală de regiment a reg. XI­l sub comanda d-lui col. Ch. Liciu . Batalionul I şi III din reg. Ştefan cel Mare No. 13 fac pe dealurile Şoro­­garilor şcoală de batalion, primul sub comanda d-lui maior Checais, iar ulti­mul sub comanda d-lui maior N. Dubertc. B­ori a sosit in loialitate d-1 colonel Sinescu, fostul comandant al reg. 6 Ro­şiori, actual comandant al brigăzii de ro­şiori de aici. Tot­eri a sosit în Iaşi d-1 general Po­­povici, comandantul diviziei II de roşiori. E3 Grădina şi sala: Teatru­l Dmnamo Modern*. Astă­zi Marţi: Blastemul muri­bundei film Nordist cu d-na Psilander în rolul principal. Spectacolul se începe cu : Grădina Zoologică din Roma şi se termină cu comedia: Miniştrii, Favori­tele şi avansările, una din cele mai reu­şite înscenări comice, în­­ mari părţi. Matineu în sală la ora 5 şi un sfert iar seara în grădină la 9 luni. La caz de timp nefavorabil şi spectacolul seral va avea loc în sală. Mâine în noul pro­gram : Edita şi Violeta, roman social modern şi alte noutăţi. Vineri 5 iunie Salambo opera lui Fiobert. ■ FIEŞTEIIE. Se aduce la cunoş­tinţa Onor. public Ieşan că Ministerul Domenieior şi Agriculturei pentru a veni în ajutorul populaţiunei in ce priveşte traiul să fie cât mai eftin, şi a fi ferit, de speculaţii, a dispus ca cu începere dela 1 Iunie a. c. sa trimiată cantităţi suficiente de peşte proaspăt din toate speciele. Biroului de vânzare în detaliu a peştelui Statului Iaşi. In cere scop s’au luat măsuri a se vin­de peştele la următoarele puncte ale o­­raşului : Hala centrală în două compar­timente, piaţa S­tu Spiridon şi piaţa Ni­­colina. Preţurile cu care se vor vinde peş­tele sunt cele afişate după cota oficială atât la punctele de vânzare cât şi la Primăria comunei şi comisiile de cir­­cumscripţii. „ Absolvenţii liceului Naţional din Iaşi seria 1905, doritori de a serba prin­­tr’o agapă colegială, în ziua de 7 iunie, împlinirea a 10 ani de la terminarea li­ceului, sunt rugaţi a trimite adesiunile lor d-lor Osvald Racovitză sau Teodor Badarai, în Iaşi, sau d-lui Mircea Ange­­lescu, str. Palade 40, în Bucureşti. „ In urma ploilor, starea semănătu­rilor din judeţul Iaşi s’a ameliorat la mod satisfăcător. Semănăturile de toam­nă şi de primăvară se prezintă bine. In prezent a început prăşitul porumbului.­­ Elevii gimnaziului „Alexandru cel Bun“ vor face o escursiun® cu trenul, sub conducerea d-lui I. Mitescu directo­rul şcoalei.­­ Un grup de 11 emigranţi ruşi ve­nind cu trenul de Bucureşti, au plecat azi la amează cu trenul de Ungheni spre Chişinău. % 1 *î I § • H f I, Dnaibravă. Astăzi dirn. la ora 10 jum., a iaceiat din viaţă I. Dum­bravă, unul dintre membrii statornici ai partidului naţional-liberal. loan Dumbravă răcise în ultimul timp şi a fost reţinut In casă In ultimate două săptămâni. E! moare în urma unei bron­­co-pneumonie. Fost multă vreme funcţionar al Pri­măriei de Iaşi şi pensionar în anii din ur­mă, I. Dumbravă a intrat în politică in partidul liberal fiind unul dintre aceia cari au înconjurat cu devotament pe defunctul G. m­­ârzescu. I. Dumbravă, a fost consilier comunal şi consilier ju­­deţian , în această ultima demnitate a fost reales de curând pe lista partidu­lui liberal. înregistrând cu tot regretul moartea® prietenului nostru, transmitem condoleanțele noastre întristatei familii.­­ Jocul „oină" care urma să aibă loc ieri pe platoul de la Copou, a fost con­tramandat pe la Septembrie. I

Next