Mişcarea, iunie 1915 (Anul 7, nr. 119-141)
1915-06-03 / nr. 120
ANUL VIL AROS A No. 120 ES V T JE w ÎR |ara p« un an . . . îl© Ici In străinătate pe un an . 4© * Pentru preoţi şl învăţători ru» face o reducere da 5®*/e MediaetSa «S Administraţi* ÎAŞI, PIAŢA U12IREI. Ne. B. I* loealdl debilii Mil»ial-Llbcnl Un număr 5 BANI sW & iii ZIARN MERCURIp IUNIE 1915 lăfWifP «as "U * mn 3k .1 r~i. I I U I "4 IBI n,I p? ps P o. I * 4*«: \ m &yc $CQDITIAN TELEFON No. 21 Asumai s*ar8 ©©merői«!© Linia p® pagina II Linia p© pagina III Linia pa pagina IV 1 to m b, 40 l». SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMTB1 ibfiiiatii & «SmL»1 Un nnmftr 5 BANI * # In urma răsboiului Prevederiptru viitori Toate statele beligerante îşi pun întrebarea, între atltea alte întrebări referitoare la vremurile de după războiu, şi asupra viitoarei Ier situaţiuni economice şi financiare. E aproape de la sine înţeles că pentru toate statele In luptă ca şi pentru acelea cari au rămas neutre, pacea nu poate duce imediat la neinflorirea vieţei economice şi financiare. întreruperea de continuitate pe care războiul european a adus-o în această viaţă, nu poate fi remediată dintr’o dată, resabilindu-se într’o zi, viaţa productivă dinainte de izbucnirea războiului. Pe de altă parte, marile cheltueli pe «are statele în luptă le fac spre a răspunde nevoilor militare, cheltueli cari se ridică pentru fiecare din ele la milioane pe zi și la miliarde pentru toate — vor necesita o umplere a golurilor, cît mai intensă, aşa In cît se poate prevedea că şi din acest punct de vedere viaţa economică, Întocmai ea şi cea culturală, nu va putea fi reluată, dintr’o dată. Se poate aşa dar vorbi cu multă probabilitate, că va trece o perioadâ de ani în «are râsboiul de aai nu va putea fi uitat sub raportul înflorirei vieţei economice şi financiare. De altfel credinţa aceasta e întărită şi de experienţa trecutului care ne spune că după toate războaiele mari din ultimul secol, n’a urmat imediat o perioadă de Înflorire economică pentru ţările beligerante. Răsboiul de acum n’ar avea de ce să facă excepţie de la această regulă. Intr’un articol publicat în «Neue Freie Presse» de către marele, economist Gustave Schmoller, asupra stărei economice şi financiare a Germaniei şi Austro-Ungariei, după războiu, — se arată că înflorirea vieţei economice după războiu nu e o chestiune care se rezolvă aşa de uşor. Depinde însă de organizaţia de bază economică şi financiară a statelor, adaugă Gustave Schmoller, ca aceste urmări ale războiului să poată fi suportate până la reluarea complectă a vieţei normale. După arătările marelui economist german, Austro-Ungaria şi mai ales Germania, au o astfel de organizare. Din cuvântările ministrului de finanţe francez, d. Ribot şi ministrului de finanţe englez, Lloyd George, rezultă însă că şi aceste două mari puteri au o bună bază de organizare a vieţei lor financiare. Rezultă de aci, mai departe, că statele în conflict, deşi vor suferi financiarmente, după încetarea războiului, nu se va produce dintr’odată reînflorire vieţei economice, — vor putea totuşi suporta, graţie organizărei lor, o perioadă de refacere a stărei normale. Acestea se pot prevede, —cu probabilitate,—asupra vieței economice şi financiare de după războiu. Şefia Conservatoare i« ști* «Ad. Nicu Filipascu In discursul ca La rostit la Iaşi cătră partizanii politicei d sala a avut o singură mara rugăminta pa cara a adresat-o tuturora din clubul d-lui Greceanu: — Vă rog, uitați-1 pe Marghiloman ! Aici l-a davanit, para-se, Indiferentă persoana d-lui Marghiloman, incit numai ca să I neglijeze In totul, dl. Filipascu a vanit la Iași ca sa facă partizanilor această rugăminte. Cu siguranţă că partizanii d-lui Filipascu, au ascultat acest apel cordial, căci vedem, de pildă, ziarul d-lui Gracaanu ci nu sa mai ocupă de d. Marghiloman. Cine nu l’a uitat însă este tot dl. Filipascu sub auspiciile căruia „Epoca" continuă a se... ocupa da persoana d-lui Marghiloman. Nu este număr in care „Epoca* să nu aibă cite unul, două sau mai multe articole la adresa d-lul Marghiloman—pe care d. Fiiipascu a vrut sau ar vrea să-l dea uitorul... Faptul acesta apara şi mai straniu cu ett vadam că «Epoca» ocupându-se mereu da una şi acelaşi temă din partidul conservator, vorbeşte de „şeful partidului, dl. Al. Marghiloman". Ori In această privinţă situaţiunea devină şi mai straniu: „Epoca* presinta pe dl. I. Lahovery ca șef al partidului conservator—tocmai ca să arata că d. Marghiloman nu mai asta şeful partidului. Ori în cașul acesta,—dacă d. Fîlîpescu a limpezit situaţiunea cu şefia provizorie a d lui Lahovary—de ce „Epoca" se mai ocupă da șefia d lui Marghiloman? Intru cit ruptura In partid a fapt îndeplinit, şi Intru cit şefia provizorie a dlui Lahovary a fost presintată da insuşi d. Filipaşcu, la Iaşi, ca o şefia definitivă -d. Lahovary cerînd apoi audienţă M. S. Regelui ca şef al partidului—de ce mai vorbeşte «Epoca» de şefia d lui Marghiloman, stăruind şi acum, ca şi înainte—înainte de provizoratul d lui Lahovary—sâ conteste şefia d -lui Marghiloman ? Această situaţiune, această atitudine, lămureşte pe deplin echivocul din jurul şefiei conservatoare, D. Filipaşcu neputând să-l dea uiturui pe d. Marghiloman, şi „Epoca” continuând aceiași luptă deschisă împotriva d-lui Marghiloman—se vede astfel clar cina aste adevăratul șef a! partidului conservator. Simplă constatare. Acţiune criminală — Manifestaţiile pentru sau contra răsboiului — Pescuitorii in spă tulbure au încercat sa reia în Capitală manifestaţiile de astă toamnă, prin întruniri fie contra sau pentru răsboi. Inpotriva sentimentului general al ţarei, aceşti tulburători interesaţi, încearcă să tulbure liniştea internă, pe care a creat-o numai cuminţenia tradiţională a opiniei publice româneşti. Fie din motive de ordin politic, fie din interese inavuabile, o sumă de indivizi streini de neam şi cari n’au nici un drept să vorbească în numele intereselor naţionale ale ţarei, se dedau la diversiuni criminale în opinia publică, fie pledând pentru răsboiu, fie împotriva răsboiului. Dar încercările lor vor rămâne şi de astă dată fără răsunet, întrucât opinia pubtcă mare a ţărei şi-a recapatat calmul pe care un moment a putut să-l piardă, lăsând în sama conducătorilor freste grija salvgardărei intereselor ro mâneşti. Ţara a recapatat liniştea internă de care guvernul are atâta nevoie ca să-şi consacre toate preocupările, în singura direcţie la care obligă importanţa clipelor prin care trecem. De aceia pescuitorii în apă tulbure cam agită pentru sau contra răsboiului, nu vor reuşi să se sprijine pe marea opinie publică mai patriotică în atitudinea ei dezinteresată, decât patriotismul sgomotos sub firma căruia încearcă să se manifesteze partizanii sau adversarii războiului. O acţiune pretinsă naţională, devine criminală atunci când ea nu serveşte în chip efectiv marile interese ale neamului şi aşa fiind cei ce agită astăzi pentru răsboiu sau împotriva răsboiului, nu fac decât să ofere streinătăţei un spectacol penibil. Dar guvernul suntem încredinţaţi că-şi va face întreaga datorie, înăbuşind aceste manifestaţiuni pe cât de desgustătoare, pe atât de dăunătoare. Pe frontul oriental Gestul ofensiv schiţat de ruşi la 10 Iunie,—spune «L’Indépendane® Roumsme»,—la Zurawno, pe Nistrul superior, unde adusese forje, nouă considerabile, n’au mai fost reîncercat. Sub presiunea duşmanului, ruşii au evacuat Zurawno şi au trecut Nistrul. Astfel se adevereşte mai mult constatarea, făcută cu prilejul marei lupte din Galifia, că armatele Ţarului, in alcătuirea lor actuală, zvirlite de atitea ori îndărăt, nu sunt apte nici pentru atac şi nici macar pentru o ofensivă tenace. Ziua de 11 Iunie a fost mai cu seamă rea pentru ruşi, pe întregul lor front, din Curlanda septentrională până la frontiera Basarabiei. La Shavli ruşii, care in ultimul timp căpătase întăriri şi obţinuse slabe succese, au dat înapoi, germanii au luat cu asalt buze la nord de Shavli şi au capturat 3.300 prizonieri. La sud de Mariampol- Kowno luptele continuă. In Polonia de nord, unde de două luni domneşte o linişte relativă, germanii au reluat iniţiativa dând un atac împotriva localităţii Prasmitt; la sudest de Varşovia, lângă Bolimiow. Germanii au capturat 1600 prizonieri şi 8 tunuri ; la Ssiiowa, la nord de Przemysl, au redobândit capul podului de pe San şi au făcut 500 prizonieri. In marşul său spre Lemberg, generalul Lindingen a cuprins Miynisha. In sfârşit austriacii, sub generalul Pflanzer-Baltin, au ocupat Zeleseiki pe Mstru şi au curaţit complect Bucovina de duşmani. Ruşii părăsesc ultimate lor poziţii din această provincie, Boian, Mahala, Sadagura, Noua-Suliţa, şi sa retrag pe celalt mal al Prutului. Cu acest prilej, austriacii au capturat 5000 prizonieri. Vedeţi,o lista dintr’o singură şi este încărcată. Generalul Pflanser-Baum a continuat urmărirea in Basarabia, ocupând mai multe localităţi. La Petrograd sunt temeri petru soarta fortăreţii Kolono. Administraţia civilă din Galiţa a fost transferată din Lemberg la Tarnopol; acest oraş este situat lângă frontiera rusească. Times vorbeşte iarăşi de lipsa de muniţii a armatei rusești , lipsa aceasta o condamnă la defensivă. PĂRERI Şi FAPT JSHIO-ETARI Dintr’o serie de reflecţii pe care ie găsim într’un zier românesc jfrf pesT«~~t»hurţi, şi cari poartă semnitura/Larisn Blaga i* — E de necrezut cCrTâta uţuriuţ^rneîmpr&ştism zi de zi, oră de oră—cea mai mare comoară : inviduulitaUa. Toţi avem datorinţa — şi oare câţi au dreptul — să zică : sunt Eu ! — — Natura nu întreabă cu o ironie într’adevăr socratică: „Ce crezi despre mine?“ —pentru ca în momentul următor să ne dovedească altceva... — Ideamu! unei omeniri, căreia moralitatea să-i fia ceva organic şi necesar nu mil încântă de loc, căci moralitatea pantru mine nu e decât cucerirea ei... — Timpul e sgârcit, tânărul se joacă cu viitorul, bărbatul luptă cu prezentul iar bătrânul te mângâa cu trecutul. Nu putem culege nici când roadele dela toate trei. Chiar și Înțeleptul trebue să sugrume prezentul pentru ca să exploateze cât se poate de bine trecutul şi viitorul. — Tăria unor adevăruri n o putem înţelege—să fim chiar cea mai frumoasă inteligenţă—decât pe lângă o anumită etate. — S'a accentuat mult rolul analogiei în ştiinţa. Cred, c’ar trebui să se accentueze tot aşa de mult cel al luptei împotriva analagiei. — Pentru rezolvarea anumitor probleme cunoştinţa noastră are o lipsă de astfel de condiţii, caii nu se pot realiza nici când. Dar nu e conştientă de aceasta—şi de aceea dă cu capul de păreţi. — Soarta e o prăpastie, la adâncul căreia edem, numai dacă privim prea mult la ea... — Ce! mai mare noroc pe omenire, e, ci răul nu e totdeauna vuciul pe care-1 poţi face mai uşor. — Dacă n’ar fi moartea — n’ara căuta un rost in viaţă ! — Numai frumuseţea morţii—trebue pregătita o viaţă întreagă. — După Dumnezeu—iubirea a creat mai mult... — înainte de a taxa pe cineva da erou —•să ne întrebăm: Ce a crezut aceia despre moarte ? — Mai mult decât gândirea—sentivistîiul ne-a moast spre conceperea nemărginirei. — Ge trist sună: Numai pesimistul n’are desiluzii... — Dacă nu ne-ar judeca nimenea—am fi aplicați să ne credem fără păcate... — Intre fiinţele foarte pretenţioase—ambiţia e cea mai puţin roditoare. — E de invidiat—omul, care nu invidiază ! — Bunătatea unora e izvorâtă numai şi numai din slăbiciune. Ah, dacă ar veni odată cea svorâtă din tăria conştiinţei... — Psihologia unor oameni o putem face cu mai mult succes la... animale! — Interesele noastre personale ne fac, să credem — că avem mai mulţi dușmani darutieveni. — Prostia cea mai mare e aceaa, care nu se știe ascunde. — Prostul preste tot n’are probleme, iar acela care crede că le-a rezolvat pe toate — nu stă mai bine. — Părerea noastră despre noi înşine — conţine totdeauna un amestec — în dferite proporţii—din ceia ce suntem şi din ceia ce dorim să fim... — Aduşi fără scăpare în faţa morţii aşa cred—numai o fapta eroică ne mai poate mâagăia... — Pe noi înşine ne Înţelegem aşa de puţin—iar din lumea «terni Înţelegem mai bine ce putem înţelege, din noi înşine! Asta-i „înţelegerea“ cu care ne mândrim !.. — Nimai bucuria nu ne întrece nici când aşteptările. — Ceia ce ne înspăimântă mai mult în moarte—este o viaţă. ® lavorul Wo. 1 di© I« Slănie.— Se şti® că isvorul No. 1 de la Băile Slănic-Moldova îşi eeăzus® considerabil debitul, şi chiar gustul apei se alterase, prin confundarea cu alte isvoare din apropiere. Epitropia Sf. Spiridon n’a cruţat nici uni sacrificiu pentru a restabili acest isvor, care constitue reputaţia acestei minunate staţiuni balneare. Făcând apel la profesorul Mrazec cunoscutul nostru geolog, de ea cu foarte multă bună-voinţă şi-a oferit serviciile şi a reuşit să descopere cauzele cari făceau ca de câţiva ani debitul acestui isvor să scadă. Lucrările de drenare au fost conduse de către d. Rudolf Ghesner şi ele fiind terminate, astăzi isvorul No. 1 are acelaş debit ca şi în anul 1880 cftnd a fost descoperit şi captat, adică 140 litruri pe oră. La analiza ce s’a făcut s’a constatat că la 1000 gram® de apă se găsesc aceleaşi substanţe ce s’au găsit la analiza din anul 1880, iar bioscidul de eferbine predomină, fiind în cantitate de grame la un litru de apă. O înmormântare a defunctului dr. I. Antoniu, tatăl d-lui Lascar Antoniu, va avea loc mâine Mercuri, la cimitirul «Eternitatea». Cortegiul funebru va pleca de la locuința defunctului, str. Elena Doamna (Albă) 79. Bibliografii. — «Biblioteca Ortodoxă Răsăriteană» redactată de preotul St. I. Popescu, cuprinde în noul număr apărut azi: Datoriile copiilor cătră părinţi. Sfat. Cât eşti tânăr şi sănătoe, îţi trebue minte bună ; iar pentru când vei fi bătrân şi neputinciosiţi trebue o mint® şi mai bună, Joi va avea loc pe dealurile Şorogarilor şcoală de regiment a reg. XIl sub comanda d-lui col. Ch. Liciu . Batalionul I şi III din reg. Ştefan cel Mare No. 13 fac pe dealurile Şorogarilor şcoală de batalion, primul sub comanda d-lui maior Checais, iar ultimul sub comanda d-lui maior N. Dubertc. Bori a sosit in loialitate d-1 colonel Sinescu, fostul comandant al reg. 6 Roşiori, actual comandant al brigăzii de roşiori de aici. Toteri a sosit în Iaşi d-1 general Popovici, comandantul diviziei II de roşiori. E3 Grădina şi sala: Teatrul Dmnamo Modern*. Astăzi Marţi: Blastemul muribundei film Nordist cu d-na Psilander în rolul principal. Spectacolul se începe cu : Grădina Zoologică din Roma şi se termină cu comedia: Miniştrii, Favoritele şi avansările, una din cele mai reuşite înscenări comice, în mari părţi. Matineu în sală la ora 5 şi un sfert iar seara în grădină la 9 luni. La caz de timp nefavorabil şi spectacolul seral va avea loc în sală. Mâine în noul program : Edita şi Violeta, roman social modern şi alte noutăţi. Vineri 5 iunie Salambo opera lui Fiobert. ■ FIEŞTEIIE. Se aduce la cunoştinţa Onor. public Ieşan că Ministerul Domenieior şi Agriculturei pentru a veni în ajutorul populaţiunei in ce priveşte traiul să fie cât mai eftin, şi a fi ferit, de speculaţii, a dispus ca cu începere dela 1 Iunie a. c. sa trimiată cantităţi suficiente de peşte proaspăt din toate speciele. Biroului de vânzare în detaliu a peştelui Statului Iaşi. In cere scop s’au luat măsuri a se vinde peştele la următoarele puncte ale oraşului : Hala centrală în două compartimente, piaţa Stu Spiridon şi piaţa Nicolina. Preţurile cu care se vor vinde peştele sunt cele afişate după cota oficială atât la punctele de vânzare cât şi la Primăria comunei şi comisiile de circumscripţii. „ Absolvenţii liceului Naţional din Iaşi seria 1905, doritori de a serba printr’o agapă colegială, în ziua de 7 iunie, împlinirea a 10 ani de la terminarea liceului, sunt rugaţi a trimite adesiunile lor d-lor Osvald Racovitză sau Teodor Badarai, în Iaşi, sau d-lui Mircea Angelescu, str. Palade 40, în Bucureşti. „ In urma ploilor, starea semănăturilor din judeţul Iaşi s’a ameliorat la mod satisfăcător. Semănăturile de toamnă şi de primăvară se prezintă bine. In prezent a început prăşitul porumbului. Elevii gimnaziului „Alexandru cel Bun“ vor face o escursiun® cu trenul, sub conducerea d-lui I. Mitescu directorul şcoalei. Un grup de 11 emigranţi ruşi venind cu trenul de Bucureşti, au plecat azi la amează cu trenul de Ungheni spre Chişinău. % 1 *î I § • H f I, Dnaibravă. Astăzi dirn. la ora 10 jum., a iaceiat din viaţă I. Dumbravă, unul dintre membrii statornici ai partidului naţional-liberal. loan Dumbravă răcise în ultimul timp şi a fost reţinut In casă In ultimate două săptămâni. E! moare în urma unei bronco-pneumonie. Fost multă vreme funcţionar al Primăriei de Iaşi şi pensionar în anii din urmă, I. Dumbravă a intrat în politică in partidul liberal fiind unul dintre aceia cari au înconjurat cu devotament pe defunctul G. mârzescu. I. Dumbravă, a fost consilier comunal şi consilier judeţian , în această ultima demnitate a fost reales de curând pe lista partidului liberal. înregistrând cu tot regretul moartea® prietenului nostru, transmitem condoleanțele noastre întristatei familii. Jocul „oină" care urma să aibă loc ieri pe platoul de la Copou, a fost contramandat pe la Septembrie. I