Mişcarea, august 1915 (Anul 7, nr. 168-190)

1915-08-02 / nr. 169

1 . V 4X * Inul vil No* 169 A K Q B A « « K TP 15 Fk |ară pe un an . . . SSO lei tu streMtate pe un an , 1# » Manila preop și învățători rw­­«all ie fac« a reducer® d« 5©D/c M««8»cti ifâ A«i«K£ttiMÎr»tSi* IAȘI, PIATA. UNIREI, Ne» 5. *» 1k *1*1 d­ssfeelsd K»iîee*5­ LIÎNsrsî Un num&r e BANI DUMINICA 2 AUGUST 1915 ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON No. il AnsRSBcSnsrS eeisse>s*c)3«S« Unfa pagina II Linia pe pagina III Linia p® pagina XV SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITET lasiîftriî âa ciafeisl aatteaal-Ufetr&i • Un număr 5 BANI so­b. m h. Al cui e succesul? In ultimul consiliu de miniştri s’a hotărît ridicarea măsurilor de prohi­­biţiune a exportului cerealelor, iar ministerul de finanţe a şi publicat modalităţile după care urmează a se efectua exportul cerealelor în viitor. Înainte de a se lua această deci­­ziune, problema exportului a fost pre­­zintată şi discutată sub diferite forme, după interesele specifice ale acelora care agitau această chestiune din motive ce nu aveau nimic comun cu interesele ţărei sau cu interesele economiei noastre naţionale. Guvernul însă şi atunci cînd a ridicat prohibirea, n’a avut în vedere nici interesele politice ce le aveau în vederea unii, n’a avut în vedere nici interesele altora, ci a considerat numai interesele ţărei şi generalitatea trebuinţelor economiei naţionale. Au protestat unii când s’a prohi­bit exportul, vor protesta poate al­ţii când s’a permis exportul—pen­­tru guvern faptul este absolut indi­ferent, întrucît guvernul, în toate mă­surile ce le ia, nu se preocupă de cât de interesele generale ale ţărei. Şi cînd acesta este criteriul logic al măsurilor ce se iau în chestia ex­portului, cît de ridicole par rodo­­montadele acelora cari în faţa dis­­poziţiunei de ridicare a măsurilor prohibitive a exportului, n’au de cât o singură exclamaţie : „succesul nos­tru şi înfrîngerea politicei naţiona­liste !» „Succesul“ cu care cred unii că se pot împăuna, dovedeşte că în cele mai serioase împrejurări şi în faţa celor mai mari probleme, men­talitatea politicianilor noştri rămîne a­­ceiaşi pe care o ştim din luptele mărunte de toată ziua şi din vălmă­şagul meschineriilor electorale, în care «succesele» se obţin şi se consacră după procedura tradiţională. Succesul în chestia exportului nu e al nimănui şi dacă se poate vorbi de succes într’o asemenea chestiune, apoi acel succes nu e de­cît al in­tereselor ţărei. Pe frontul oriental Presa engleză publică lungi articole asupra neutralităţii Suediei şi asupra tendinţelor germanofile şi a acestei ţări. După „Morning Post" în Rusia ar domni convingerea că Suedia îi vă declara război. Toată armata suedeză este mobilizată. Comunicatei® oficiale de la Berlin spun că slabele atacuri rusești, între­prinse In sectorul Riga-Mitau, au fost respîn­se. "Comunicatul rus spun® ci aceste atacuri au fost foarte violente. De asemeni au eşuat eşfrile garni­zoanei de la Kowno. Fiowo Gsorgowsk este încunjurat de pretutindeni. Ger­manii se aşteaptă la o promptă ca­pitulare. Armata rusă din Polonia se retrage pe toată linia, într’una împinsă de I­­namic. La sud de Niemen, Hindenburg (generalul Eichhorn) a câștigat teren și a făcut 700 prizonieri. Armata lui Scholtz a ocupat capul da pod da la Wysna, a alungat ina­micul la sud de Narew, peste rîul G­o şi în trei zile a făcut 4900 prizonieri. Armata lui Galiwitz a luat cu asalt Zambrowo şi înaintează luptând din­colo de Andersejew (la 30 km. spre sud da Lomza, la 4 km. de linia Var­­şovia-Vilna). Dar faptul principal al zilei este ocuparea localitatei Lukow d® către armata prinţului de Bavaria. Lukow est® un nod de linii­­ferate, de acum comunicaţia între Varşovia şi Brestik­owsk este întreruptă. Mac­kensen înaintează spr© nord şi urmă­reşte inamicul car® se retrage între Bug şi Parezsw (staţie da drum da fer între Lublin şi Lukow, la 70 km. de Brest). Ziarele din Berlin dau mare impor­tanță'' atacului insulei Gate (lângă coasta finlandeză) de câtre flota ger­mană din Baltica, flota germană a silit vasele rusești să se retragă și a redus la tăcere bateriile de coastă. In Finlanda a fost declarată starea de asediu. La Londra se pariază 5 con­tra 2, pentru căderea Petrogradului (?). Germanii—pentru a ajunge la Petro­grad—ar trebui să cucerească provin­ciile baltice pe o distanţă da 250 km, lucru nu tocmai uşor. Ruşii sunt pe cale să evacueze Ga­­liţia orientală. Administraţia civilă din Brody a fost dizolvată. Comisiunea industrială rusă a decis transferarea fabricilor din Vilna, Bialostok şi Dwink spre interiorul Rusiei. „Ried" spun® că negocierile între Rusia şi Japonia se lovesc de pre­­tenţiunile exorbitant® care se ridică la Tokio. Multe ziare franceze,­­ compris „Le Temps“, sunt de părere că Austro Germania vor lua in curând ofensiva In Serbia. Agenţia Westnik vorbeşte despre nişte propuneri de pace pe care Ger­mania le-ar fi făcut Rusiei. Aceasta le ar fi refuzat. De la Berlin se aş­teaptă desminţirea. NOTE Telegramele ne anunţă că la Riga ruşii au opus germanilor o rezistenţă rig...uroasă. * In ofensiva ce a întreprins-o, Hinden­burg a jucat o cartă grea, dar a avut no­rocul să scoată... Riga. * In lupta lor b­ătrjită împotriva ruşilor, nemţii şi-au pus ghid să facă o ve... rigă în jurul inamicului.­­ In tranşetele lor beligeranţii îşi supra­­veghiază posiţiunele cu cea mai strictă rig... oare. Rîg...d­o este în studiu şi de aceea nu putem dis­cuta nici criticele şi nici observaţiunile d-lui dr. Mezincescu. Vom face-o insă cu plăcere la momentul oportun. Până atunei suntem mulţumiţi cu ser­viciul ce i l-am făcut confratelui nostru, procurîndu-i în toi de vacanţă subiectul unei serii de articole... I Haşuri pentru trans­portul cerealelor Ridicându-se prohibiţia exportului de cereale, d­­r. C. Anghelescu în urma unor serioase studii a luat cîteva măsuri foarte bune. înscrierile pentru vagoane se vor face de la 7 August, pentru ca Administraţiile Financiare să aibă timpul necesar pentru a şi mobiliza personalul. Până la 25 August Administraţiile Financiare vor trebui să înainteze certi­ficatele, direcţiei serviciului de mişcare de la C. F. R. şi atunci se vor întocmi tablouri de persoanele care au drept la vagoane. Distribuţia se va face, ca şi acum, după ordinea înscrierii la Adm. Financiare. Cum în aceiaşi zi, şi mai ales la în­ceput, vor fi înscrise prea multe persoa­ne—şi pentru a nu fi bănuiţi de părti- Inire — Se vor trage la sorţi exporta-t torii. Tablourile se vor publica în „Monito­rral Oficial“ şi nu vor putea fi modificate­­ sub nici un motiv.­­ Şi pentru ca să beneficieze de trans- I port căt mai mulţi, se va proceda ast-­­ fel , oricare ar fi numărul vagoanelor a­­tribuite, nu ne va acorda la început de­cit 5 vagoane, plus cite un vagon de fie­care 10 vagoane acordate. Şi apoi, pe rînd, se va repeta tabloul. O comisiune compusă din patru pro­­prietari, secretarul general al ministe­rului de Lucrări Publice, directorul de mişcare şi directorul băncilor populare, va fi numită de Ministrul Lucrărilor Pu­blice pentru a primi reclamaţiile, a con­trola tragerea la sorţi şi a elabora ta­blourile. Bine înţeles, drepturile ciştigate se vor respecta , şi masurile sus menţio­nate se vor aplica numai exportatorilor care vor cere de azi înainte vagoane. ————— —- ) Locuinţele­­ieftine — in jurul unor comentarii — Intr’un număr anterior al ziarului nostru am insistat asupra faptului că în programul de activitate edilitară al d-lui Oh. Oh Mateescu primarul laşu­lui figurează între altele şi problema lo­cuinţelor ieftine. Fără să fi dat vre-un alt amănunt de oât doar acela că este vorba de in­stituirea u­ei societăţi în felul celei din Bucureşti, ziarul „Gloria“ prin pana d lui profesor dr. Mezincescu începe pu­blicarea unei serii de articole de comen­tarii în această chestiune. Ne pare bine că pe deoparte am fost cei întăi cari am amintit populaţiei ie­şene o veste bună, iar pe de alta am procurat cot raidul nostru motivul unei serii de articole, pentru a înfrunta se­ceta de subiecte în toiul vacanţei. D. Profesor dr. Mezincescu prin a con­stata că adoptarea principiilor cari au condus la înfiinţarea societăţei locuinţe­lor ieftine din capitală, nu poate să con­­tribue în mod real la o îmbunătăţire a condiţiunilor generale ale locuinţelor de aici. Şi în sprijinul acestei afirmaţ­iuni, d-sa susţine că problema nu se poate rezuma la construirea a 10—20 de lo­­cuinţi elegante de curăţele. Socotim că discuţiunea cu caracter critic deschisă de d. profesor dr. Mezin­­cescu este cel puţin prematură, dacă nu chiar inoportună, atita vreme cit nu este vorba de cit ■ de anunţarea unui principiu fără alt amănunt. Dar chiar în principiu găsim că d. dr. Mezincescu este prea pretenţios cînd cere construirea imediată a unui al doi­lea oraş. Dacă în Bucureşti unde sunt atâtea capitaluri disponibile, chestiunea n’a putut fi rezolvită în mare după cum ar dori d. dr. Miz-'ncescu, pentru ce să ne gîn­­dim la lucrul acesta în Iaşi, cînd n’a­­vem până în acest moment nici un in­ceput în această direcţie? In tot cazul după cum am spus, noi ne-am mărginit a anunţa că chestiunea P A B Fi R I S 1 F A P T E Dintr’un trecut melancolic... Recenzând prin ult’nsul nu­măr al „Vieţii Româneşti’, versurile de azi şi de ieri ale do­­ forului Steuermann, tinorul poet ieşan d. G. Topîrceanu are următoarea frumoasă apre­ciere : „Prin forma lor, prin tonul şi vocabula­rul lor, aşi putea zice chiar prin caracterul lor tipografic, ele ne-au adus ceva din far­mecul vechei tradiţii literare, a celor ce au fost cu două­zeci de ani în urmă, ceva din melancolia trecutului nostru literar apropiat, şi atît de repede cufundat în uitare*. Reflecţia poetului ieşan e duioasă şi filo­­sofalâ. Ea evoacă amintiri da acele cari In­­samnă o epocă—pentru toţi aceia cari le-au trăit ! Trecutul nostru literar, de acum douâ-zeci de ani!... Chiar astăzi găsim tuti’un ziar bucu­reş­­tesu propunerea ce o lave d. Stel­ian I. Cons­tantinesc­u, profesor la gimnaziul din Doro­­hoi,—actua'minte laTrrgovişte—de a se înaîţa o piatră comemorativă lui la amintirea lui Ramen Ionescu-Rion, de­­ moartea căruia s’au împlinit două-zeci de ani. Poate eu generaţia de amin—cu rare ex­­cepţiuni—v». fi uimită vet nd apelul profe­sorului dorohoien, întru cit re'nu ştie că Raicu Jenescu a fost un literat distins care a apar­ţinut acelui trecut literar de acum două de­cenii de care vorbeşte poetul Topîrceanu. Care din cetitorii de astăzi s’a gând­t să mai răsfoiască acea carte îngălbenită de vre­muri şi de uitare „Scrieri Literare“ în cari se află o bună parte din aludiile şi polemi­cele literare ale nefericitului Rai­cu ? Citatu­­l’a msear critica sau istoria noastră literară ca să-i reţie opera pentru cei de azi, pentru cei de mânie ? Melancolia trecutului literar — ş’al unui trecut care înainta de to’„te aparţine laşu­lui !—pe cîţi Ii mai poate f­emeea astăzi? Doară pe acei el­ţi-va cari au fost contem­poranii sei,­şi cari au cunoscut viaţa şi o* per* sa! Singurii aceşti­a ar putea fi îndu­ioşaţi de apelul ce-l face profesorul da la Dorohoi, şi !n care spune : Ahtiz­, mormîntul lui care multă vreme a fost îngrijit da mî­ni'le pioase ale unei admiratoare duioase şi resemnate, ce ani de artudul şi-a prins durerea in florile ce a sădit pe mormîntul scriitorului şi pe cari în Ridicarea prohibitei exportatei cerealelor TEXTUL DECRETULUI REGAL * «Monitorul Oficial* de ași publică următorul decret: Asupra aportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamen­tul Finanțelor No. 80442 din 30 Iulie 1915; Avînd în vedere legea din 10 Martie 1915 ; Văzînd jurnalul Consiliului de Miniştrii No. 1191 din 30 Iulie 1915; In puterea articolului 93 din Constituţie; Am Decretat şi Decretăm : Art. 1.— Se ridică prohibirile la export asupra produselor arătate aci şi se institue taxele următoare la export asupra lor: 1) Grâul, secara şi făinurile lor, precum şi grişul vor plăti ieşire Lei 6 la 1 kgr. 2) Orzul, orzoaica, ovăzul şi făinurile lor, asemenea malţul şi arpacaşul 5. — 3) Porumbul şi făina lui 4.— 4) Mazărea, fasolea, lintea şi alte leguminoase 9.— 5) Seminţele de in, rapiţă şi alte oleaginoase, asemenea ananasul şi nucile 10.— 6) Meiul, borceagul, măzărichea şi neghina 3 — 7) Tărîţele, irimicul, turtele de in, de rapiţă şi de alte produse agricole întrebuinţate ca furaj 2.— 8) Uleiul de in, de rapiţă şi de alte oleaginoase 10.— Notă.—Taxa prevăzută aci pentru tărîţe este cea de la art. 11 din tariful vamal de export, cu deosebire că trebue să fie plătită în aur. Art. 2. —Toate taxele prevăzute la art. 1 se vor plăti în monede de aur. Art. 3.—Acest decret se va aplica din ziua publicării lui prin «Mo­nitorul Oficial». Art. 4 și cel din urmă.—Ministrul nostru Secretar de Stat la De­partamentul Finanțelor, este însărcinat cu executarea prezentului decret. jalea pentru ce! pierdut, le-a udat cu lacră­­mile ei calde şi totdeauna discrete,—astăzi mormtntul lui este cu totul uitat şi părăsit, şi puţini sunt aceia ce-şi mai amintesc col­ţul depărtat şi singuratec în care, la amur­gii!’ iWxiu şi palid al unei zile de primă-^ră a fost dus la locul de od huâ ei...’ ce se chema Raicu-Ionescu-Rion... Şi nu va mai trece mult, citeva luni poate, şi pd­mtatu! ce a primit şi adăpostit în sinul lui timp de 20 de ani rămişiţele acestui suflet da elită, va fi răscolit de mîini profane şi vor fi asvtb­ite în groapa comuni ca ale unui alt Bib­escu, de­oarece colţişorul retras în care a fost înmormlntat, şi care aită dată era hărăzit celor fara metodee, astăzi a fost măsurat, parcelat şi trecut ca loc pentru înmormtntări de... cl. I, iar peste puţin va fi vîn­dut. Ce vreţi ? Se schimbă toate în lumea aceasta, chiar şi locul de veci (­e i­­ronie !) al morţilor*. Iaşul în mijlocul căruia a trăit acela care zace uitat la cimitirul de la Târgovişte ar avea o datorie morală ca să aducă un pri­nos de omagiu memoriei nefericitului Rion. Araid a Azi dimineaţă în localul Primărie s’a procedat la tragerea la sorţi a obli­gaţiunilor pentru împrumutul Comunei Tragerea s’a făcut în prezenţa d-lu Primar GL G. Mârzescu, a unei delega­ţiuni din consiliul comunal, şi a repre­zentanţilor Administraţiei Financiare, Pre­fecturei de judeţ şi a Băncei „Moldova* 3 Ministerul instrucţiune! face cunos­­cut revizoratul şcolar din ţară că în co­munele rurale unde funcţionează şcoli „Frebeliane“ să se instaleze câte ori „la voir“ un­de să se spele copiii în urma exerciţiilor şi jocurilor ce execută con­form programului.­­ In ziua de 20 August ora 11 a. m. va avea loc, in localul Prefecture­ de ju­deţ, licitaţia pentru darea în întreprin­dere a construirei unui local de primă­rie în comuna Ciurea, în valoare de 19038,20 lei. Garanţia este de 4 la sută din valoa­rea totală a întreprinderei. 6* Un grup de 73 emigranţi germani din Rusia, au sosit aseară în gară, iar astăzi dimineaţă au părăsit ţara prin Palanca.­­ La 1 Septembrie vor începe con­cursurile pentru ocuparea celor 29 burse şi 20 salve la seminarul „Veniamin Costache“, şi Dl. Dimitrie Dimitriu, avocatul sta­tului, intorcându se în localitate și-a re­luat ocupațiunile. fi Stab­ilirea preţurilor pentru asraavaturi.­Faţă de nerespectarea preţurilor fixate de Administraţia comu­nală ps­sh-n zarzavaturi, de ajutor de primar Const, Toma a chem­st­eri pe toţi zarzavagiii din oraş stadii. În­ noul tablou de preţuri, care va fi adus la cu­noştinţa populaţiei printr’o ordonanţa. Aceste preţuri sunt fixate cu începere de azi 1 August, şi acei dintre comer­cianţi cari le vor nesocoti, vor fi pedep­siţi conform legei. Preţurile sunt următoarele: Curechi en gros: cal. I 25 b. bucata, cal. II 15 b., cal. III 0 7; en detail: 30, 20 şi 10 bani. Pătlăgele vinete en gros : 12 lei suta, en detail: 15 b. şi 10 b. buc. Pătlăgele roşii en gros : 15 lei suta, en detail: 0 20 bani. Cartofi en gros : 8 lei suta, en detail: 0­ 10 bani. Ceapă en gros : 6 lei, 4-50 şi 2 lei suta, en detail: 750, 5 lei şi 2­ 50 suta. Ardei en gros: 60, 40 şi 120 b. suta, en detail: 70, 50 şi 30 b. suta. Castraveţi en gros: 80 b. suta, en detail: 1 leu şi 80 bani suta. Ridichi en gros : 3 lei suta, en de­tail : 0­05 bani buc. Morcovi en gros : 8 lei suta kg., en detail : 10 bani kg. Pintrijei en gros: 2 lei şi 1­­50 suta, en detail: 2­50 şi 2 lei. fi Iată programul revistei „E lată rău* care se joacă astăzi şi mâine. In ma­tineu şi seara la Sidoli şi In grădina Traian. Repertoriul: Gogu Carussy şi Politica. —Grecia şi România. Venizelos şi Take Ioaeseiî.—Paparudele şi Acţiunea Naţio­nală. —La noi sunt treburi de făcut. (Pa­rodie după la noi sunt codrii...). — Mari­­oara Ventura şi De Max.—Milton a mu­rit.—Milton a înviat.—Buch'S.—Genera­lul Pan şi România.—Coaforul.—Ultima oră.—Parodie Maior. — Patinaj.—Ciordea şi Chipitea. Regii Lăutarilor d­in­ Darussy şi Katmer se vor acompania singuri la vioară. Zahar gratis, duet ultra-comb., şi fai-­ ransul duet „b­ram-dasn". Cinematograful cuprinde 4 părţi mari : drims, comedii, vederi, călătorii, ete.­­ Eri s’a vândut la licitaţie marfa fa­litului I. Aberman, care a fost cumpărată de comerciantul Herşcovici Galaţ­anu cu suma de 3500 lei. Vânzarea a fost efectuată de dl. portă­rel Em. Ghica. şi Poliţia a arestat astă-noapte pe cu­noscutul pungaş Leiba Puşchi autor al mai multor furturi săvârşite în oraş. Serviciul sanitar din l­o­cal­i­ta­te a luat dispoziţia ca să se facă controlul băuturilor prin localurile publice.

Next