Mişcarea, august 1915 (Anul 7, nr. 168-190)
1915-08-02 / nr. 169
1 . V 4X * Inul vil No* 169 A K Q B A « « K TP 15 Fk |ară pe un an . . . SSO lei tu streMtate pe un an , 1# » Manila preop și învățători rw«all ie fac« a reducer® d« 5©D/c M««8»cti ifâ A«i«K£ttiMÎr»tSi* IAȘI, PIATA. UNIREI, Ne» 5. *» 1k *1*1 dssfeelsd K»iîee*5 LIÎNsrsî Un num&r e BANI DUMINICA 2 AUGUST 1915 ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON No. il AnsRSBcSnsrS eeisse>s*c)3«S« Unfa pagina II Linia pe pagina III Linia p® pagina XV SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITET lasiîftriî âa ciafeisl aatteaal-Ufetr&i • Un număr 5 BANI sob. m h. Al cui e succesul? In ultimul consiliu de miniştri s’a hotărît ridicarea măsurilor de prohibiţiune a exportului cerealelor, iar ministerul de finanţe a şi publicat modalităţile după care urmează a se efectua exportul cerealelor în viitor. Înainte de a se lua această deciziune, problema exportului a fost prezintată şi discutată sub diferite forme, după interesele specifice ale acelora care agitau această chestiune din motive ce nu aveau nimic comun cu interesele ţărei sau cu interesele economiei noastre naţionale. Guvernul însă şi atunci cînd a ridicat prohibirea, n’a avut în vedere nici interesele politice ce le aveau în vederea unii, n’a avut în vedere nici interesele altora, ci a considerat numai interesele ţărei şi generalitatea trebuinţelor economiei naţionale. Au protestat unii când s’a prohibit exportul, vor protesta poate alţii când s’a permis exportul—pentru guvern faptul este absolut indiferent, întrucît guvernul, în toate măsurile ce le ia, nu se preocupă de cât de interesele generale ale ţărei. Şi cînd acesta este criteriul logic al măsurilor ce se iau în chestia exportului, cît de ridicole par rodomontadele acelora cari în faţa dispoziţiunei de ridicare a măsurilor prohibitive a exportului, n’au de cât o singură exclamaţie : „succesul nostru şi înfrîngerea politicei naţionaliste !» „Succesul“ cu care cred unii că se pot împăuna, dovedeşte că în cele mai serioase împrejurări şi în faţa celor mai mari probleme, mentalitatea politicianilor noştri rămîne aceiaşi pe care o ştim din luptele mărunte de toată ziua şi din vălmăşagul meschineriilor electorale, în care «succesele» se obţin şi se consacră după procedura tradiţională. Succesul în chestia exportului nu e al nimănui şi dacă se poate vorbi de succes într’o asemenea chestiune, apoi acel succes nu e decît al intereselor ţărei. Pe frontul oriental Presa engleză publică lungi articole asupra neutralităţii Suediei şi asupra tendinţelor germanofile şi a acestei ţări. După „Morning Post" în Rusia ar domni convingerea că Suedia îi vă declara război. Toată armata suedeză este mobilizată. Comunicatei® oficiale de la Berlin spun că slabele atacuri rusești, întreprinse In sectorul Riga-Mitau, au fost respînse. "Comunicatul rus spun® ci aceste atacuri au fost foarte violente. De asemeni au eşuat eşfrile garnizoanei de la Kowno. Fiowo Gsorgowsk este încunjurat de pretutindeni. Germanii se aşteaptă la o promptă capitulare. Armata rusă din Polonia se retrage pe toată linia, într’una împinsă de Inamic. La sud de Niemen, Hindenburg (generalul Eichhorn) a câștigat teren și a făcut 700 prizonieri. Armata lui Scholtz a ocupat capul da pod da la Wysna, a alungat inamicul la sud de Narew, peste rîul Go şi în trei zile a făcut 4900 prizonieri. Armata lui Galiwitz a luat cu asalt Zambrowo şi înaintează luptând dincolo de Andersejew (la 30 km. spre sud da Lomza, la 4 km. de linia Varşovia-Vilna). Dar faptul principal al zilei este ocuparea localitatei Lukow d® către armata prinţului de Bavaria. Lukow est® un nod de liniiferate, de acum comunicaţia între Varşovia şi Brestikowsk este întreruptă. Mackensen înaintează spr© nord şi urmăreşte inamicul car® se retrage între Bug şi Parezsw (staţie da drum da fer între Lublin şi Lukow, la 70 km. de Brest). Ziarele din Berlin dau mare importanță'' atacului insulei Gate (lângă coasta finlandeză) de câtre flota germană din Baltica, flota germană a silit vasele rusești să se retragă și a redus la tăcere bateriile de coastă. In Finlanda a fost declarată starea de asediu. La Londra se pariază 5 contra 2, pentru căderea Petrogradului (?). Germanii—pentru a ajunge la Petrograd—ar trebui să cucerească provinciile baltice pe o distanţă da 250 km, lucru nu tocmai uşor. Ruşii sunt pe cale să evacueze Galiţia orientală. Administraţia civilă din Brody a fost dizolvată. Comisiunea industrială rusă a decis transferarea fabricilor din Vilna, Bialostok şi Dwink spre interiorul Rusiei. „Ried" spun® că negocierile între Rusia şi Japonia se lovesc de pretenţiunile exorbitant® care se ridică la Tokio. Multe ziare franceze, compris „Le Temps“, sunt de părere că Austro Germania vor lua in curând ofensiva In Serbia. Agenţia Westnik vorbeşte despre nişte propuneri de pace pe care Germania le-ar fi făcut Rusiei. Aceasta le ar fi refuzat. De la Berlin se aşteaptă desminţirea. NOTE Telegramele ne anunţă că la Riga ruşii au opus germanilor o rezistenţă rig...uroasă. * In ofensiva ce a întreprins-o, Hindenburg a jucat o cartă grea, dar a avut norocul să scoată... Riga. * In lupta lor bătrjită împotriva ruşilor, nemţii şi-au pus ghid să facă o ve... rigă în jurul inamicului. In tranşetele lor beligeranţii îşi supraveghiază posiţiunele cu cea mai strictă rig... oare. Rîg...do este în studiu şi de aceea nu putem discuta nici criticele şi nici observaţiunile d-lui dr. Mezincescu. Vom face-o insă cu plăcere la momentul oportun. Până atunei suntem mulţumiţi cu serviciul ce i l-am făcut confratelui nostru, procurîndu-i în toi de vacanţă subiectul unei serii de articole... I Haşuri pentru transportul cerealelor Ridicându-se prohibiţia exportului de cereale, dr. C. Anghelescu în urma unor serioase studii a luat cîteva măsuri foarte bune. înscrierile pentru vagoane se vor face de la 7 August, pentru ca Administraţiile Financiare să aibă timpul necesar pentru a şi mobiliza personalul. Până la 25 August Administraţiile Financiare vor trebui să înainteze certificatele, direcţiei serviciului de mişcare de la C. F. R. şi atunci se vor întocmi tablouri de persoanele care au drept la vagoane. Distribuţia se va face, ca şi acum, după ordinea înscrierii la Adm. Financiare. Cum în aceiaşi zi, şi mai ales la început, vor fi înscrise prea multe persoane—şi pentru a nu fi bănuiţi de părti- Inire — Se vor trage la sorţi exporta-t torii. Tablourile se vor publica în „Monitorral Oficial“ şi nu vor putea fi modificate sub nici un motiv. Şi pentru ca să beneficieze de trans- I port căt mai mulţi, se va proceda ast- fel , oricare ar fi numărul vagoanelor atribuite, nu ne va acorda la început decit 5 vagoane, plus cite un vagon de fiecare 10 vagoane acordate. Şi apoi, pe rînd, se va repeta tabloul. O comisiune compusă din patru proprietari, secretarul general al ministerului de Lucrări Publice, directorul de mişcare şi directorul băncilor populare, va fi numită de Ministrul Lucrărilor Publice pentru a primi reclamaţiile, a controla tragerea la sorţi şi a elabora tablourile. Bine înţeles, drepturile ciştigate se vor respecta , şi masurile sus menţionate se vor aplica numai exportatorilor care vor cere de azi înainte vagoane. ————— —- ) Locuinţeleieftine — in jurul unor comentarii — Intr’un număr anterior al ziarului nostru am insistat asupra faptului că în programul de activitate edilitară al d-lui Oh. Oh Mateescu primarul laşului figurează între altele şi problema locuinţelor ieftine. Fără să fi dat vre-un alt amănunt de oât doar acela că este vorba de instituirea uei societăţi în felul celei din Bucureşti, ziarul „Gloria“ prin pana d lui profesor dr. Mezincescu începe publicarea unei serii de articole de comentarii în această chestiune. Ne pare bine că pe deoparte am fost cei întăi cari am amintit populaţiei ieşene o veste bună, iar pe de alta am procurat cot raidul nostru motivul unei serii de articole, pentru a înfrunta seceta de subiecte în toiul vacanţei. D. Profesor dr. Mezincescu prin a constata că adoptarea principiilor cari au condus la înfiinţarea societăţei locuinţelor ieftine din capitală, nu poate să contribue în mod real la o îmbunătăţire a condiţiunilor generale ale locuinţelor de aici. Şi în sprijinul acestei afirmaţiuni, d-sa susţine că problema nu se poate rezuma la construirea a 10—20 de locuinţi elegante de curăţele. Socotim că discuţiunea cu caracter critic deschisă de d. profesor dr. Mezincescu este cel puţin prematură, dacă nu chiar inoportună, atita vreme cit nu este vorba de cit ■ de anunţarea unui principiu fără alt amănunt. Dar chiar în principiu găsim că d. dr. Mezincescu este prea pretenţios cînd cere construirea imediată a unui al doilea oraş. Dacă în Bucureşti unde sunt atâtea capitaluri disponibile, chestiunea n’a putut fi rezolvită în mare după cum ar dori d. dr. Miz-'ncescu, pentru ce să ne gîndim la lucrul acesta în Iaşi, cînd n’avem până în acest moment nici un inceput în această direcţie? In tot cazul după cum am spus, noi ne-am mărginit a anunţa că chestiunea P A B Fi R I S 1 F A P T E Dintr’un trecut melancolic... Recenzând prin ult’nsul număr al „Vieţii Româneşti’, versurile de azi şi de ieri ale do forului Steuermann, tinorul poet ieşan d. G. Topîrceanu are următoarea frumoasă apreciere : „Prin forma lor, prin tonul şi vocabularul lor, aşi putea zice chiar prin caracterul lor tipografic, ele ne-au adus ceva din farmecul vechei tradiţii literare, a celor ce au fost cu douăzeci de ani în urmă, ceva din melancolia trecutului nostru literar apropiat, şi atît de repede cufundat în uitare*. Reflecţia poetului ieşan e duioasă şi filosofalâ. Ea evoacă amintiri da acele cari Insamnă o epocă—pentru toţi aceia cari le-au trăit ! Trecutul nostru literar, de acum douâ-zeci de ani!... Chiar astăzi găsim tuti’un ziar bucureştesu propunerea ce o lave d. Stelian I. Constantinescu, profesor la gimnaziul din Dorohoi,—actua'minte laTrrgovişte—de a se înaîţa o piatră comemorativă lui la amintirea lui Ramen Ionescu-Rion, de moartea căruia s’au împlinit două-zeci de ani. Poate eu generaţia de amin—cu rare excepţiuni—v». fi uimită vet nd apelul profesorului dorohoien, întru cit re'nu ştie că Raicu Jenescu a fost un literat distins care a aparţinut acelui trecut literar de acum două decenii de care vorbeşte poetul Topîrceanu. Care din cetitorii de astăzi s’a gândt să mai răsfoiască acea carte îngălbenită de vremuri şi de uitare „Scrieri Literare“ în cari se află o bună parte din aludiile şi polemicele literare ale nefericitului Raicu ? Citatul’a msear critica sau istoria noastră literară ca să-i reţie opera pentru cei de azi, pentru cei de mânie ? Melancolia trecutului literar — ş’al unui trecut care înainta de to’„te aparţine laşului !—pe cîţi Ii mai poate femeea astăzi? Doară pe acei elţi-va cari au fost contemporanii sei,şi cari au cunoscut viaţa şi o* per* sa! Singurii aceştia ar putea fi înduioşaţi de apelul ce-l face profesorul da la Dorohoi, şi !n care spune : Ahtiz, mormîntul lui care multă vreme a fost îngrijit da mîni'le pioase ale unei admiratoare duioase şi resemnate, ce ani de artudul şi-a prins durerea in florile ce a sădit pe mormîntul scriitorului şi pe cari în Ridicarea prohibitei exportatei cerealelor TEXTUL DECRETULUI REGAL * «Monitorul Oficial* de ași publică următorul decret: Asupra aportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Finanțelor No. 80442 din 30 Iulie 1915; Avînd în vedere legea din 10 Martie 1915 ; Văzînd jurnalul Consiliului de Miniştrii No. 1191 din 30 Iulie 1915; In puterea articolului 93 din Constituţie; Am Decretat şi Decretăm : Art. 1.— Se ridică prohibirile la export asupra produselor arătate aci şi se institue taxele următoare la export asupra lor: 1) Grâul, secara şi făinurile lor, precum şi grişul vor plăti ieşire Lei 6 la 1 kgr. 2) Orzul, orzoaica, ovăzul şi făinurile lor, asemenea malţul şi arpacaşul 5. — 3) Porumbul şi făina lui 4.— 4) Mazărea, fasolea, lintea şi alte leguminoase 9.— 5) Seminţele de in, rapiţă şi alte oleaginoase, asemenea ananasul şi nucile 10.— 6) Meiul, borceagul, măzărichea şi neghina 3 — 7) Tărîţele, irimicul, turtele de in, de rapiţă şi de alte produse agricole întrebuinţate ca furaj 2.— 8) Uleiul de in, de rapiţă şi de alte oleaginoase 10.— Notă.—Taxa prevăzută aci pentru tărîţe este cea de la art. 11 din tariful vamal de export, cu deosebire că trebue să fie plătită în aur. Art. 2. —Toate taxele prevăzute la art. 1 se vor plăti în monede de aur. Art. 3.—Acest decret se va aplica din ziua publicării lui prin «Monitorul Oficial». Art. 4 și cel din urmă.—Ministrul nostru Secretar de Stat la Departamentul Finanțelor, este însărcinat cu executarea prezentului decret. jalea pentru ce! pierdut, le-a udat cu lacrămile ei calde şi totdeauna discrete,—astăzi mormtntul lui este cu totul uitat şi părăsit, şi puţini sunt aceia ce-şi mai amintesc colţul depărtat şi singuratec în care, la amurgii!’ iWxiu şi palid al unei zile de primă-^ră a fost dus la locul de od huâ ei...’ ce se chema Raicu-Ionescu-Rion... Şi nu va mai trece mult, citeva luni poate, şi pdmtatu! ce a primit şi adăpostit în sinul lui timp de 20 de ani rămişiţele acestui suflet da elită, va fi răscolit de mîini profane şi vor fi asvtbite în groapa comuni ca ale unui alt Bibescu, deoarece colţişorul retras în care a fost înmormlntat, şi care aită dată era hărăzit celor fara metodee, astăzi a fost măsurat, parcelat şi trecut ca loc pentru înmormtntări de... cl. I, iar peste puţin va fi vîndut. Ce vreţi ? Se schimbă toate în lumea aceasta, chiar şi locul de veci (e ironie !) al morţilor*. Iaşul în mijlocul căruia a trăit acela care zace uitat la cimitirul de la Târgovişte ar avea o datorie morală ca să aducă un prinos de omagiu memoriei nefericitului Rion. Araid a Azi dimineaţă în localul Primărie s’a procedat la tragerea la sorţi a obligaţiunilor pentru împrumutul Comunei Tragerea s’a făcut în prezenţa d-lu Primar GL G. Mârzescu, a unei delegaţiuni din consiliul comunal, şi a reprezentanţilor Administraţiei Financiare, Prefecturei de judeţ şi a Băncei „Moldova* 3 Ministerul instrucţiune! face cunoscut revizoratul şcolar din ţară că în comunele rurale unde funcţionează şcoli „Frebeliane“ să se instaleze câte ori „la voir“ unde să se spele copiii în urma exerciţiilor şi jocurilor ce execută conform programului. In ziua de 20 August ora 11 a. m. va avea loc, in localul Prefecture de judeţ, licitaţia pentru darea în întreprindere a construirei unui local de primărie în comuna Ciurea, în valoare de 19038,20 lei. Garanţia este de 4 la sută din valoarea totală a întreprinderei. 6* Un grup de 73 emigranţi germani din Rusia, au sosit aseară în gară, iar astăzi dimineaţă au părăsit ţara prin Palanca. La 1 Septembrie vor începe concursurile pentru ocuparea celor 29 burse şi 20 salve la seminarul „Veniamin Costache“, şi Dl. Dimitrie Dimitriu, avocatul statului, intorcându se în localitate și-a reluat ocupațiunile. fi Stabilirea preţurilor pentru asraavaturi.Faţă de nerespectarea preţurilor fixate de Administraţia comunală pssh-n zarzavaturi, de ajutor de primar Const, Toma a chemsteri pe toţi zarzavagiii din oraş stadii. În noul tablou de preţuri, care va fi adus la cunoştinţa populaţiei printr’o ordonanţa. Aceste preţuri sunt fixate cu începere de azi 1 August, şi acei dintre comercianţi cari le vor nesocoti, vor fi pedepsiţi conform legei. Preţurile sunt următoarele: Curechi en gros: cal. I 25 b. bucata, cal. II 15 b., cal. III 0 7; en detail: 30, 20 şi 10 bani. Pătlăgele vinete en gros : 12 lei suta, en detail: 15 b. şi 10 b. buc. Pătlăgele roşii en gros : 15 lei suta, en detail: 0 20 bani. Cartofi en gros : 8 lei suta, en detail: 0 10 bani. Ceapă en gros : 6 lei, 4-50 şi 2 lei suta, en detail: 750, 5 lei şi 2 50 suta. Ardei en gros: 60, 40 şi 120 b. suta, en detail: 70, 50 şi 30 b. suta. Castraveţi en gros: 80 b. suta, en detail: 1 leu şi 80 bani suta. Ridichi en gros : 3 lei suta, en detail : 005 bani buc. Morcovi en gros : 8 lei suta kg., en detail : 10 bani kg. Pintrijei en gros: 2 lei şi 150 suta, en detail: 250 şi 2 lei. fi Iată programul revistei „E lată rău* care se joacă astăzi şi mâine. In matineu şi seara la Sidoli şi In grădina Traian. Repertoriul: Gogu Carussy şi Politica. —Grecia şi România. Venizelos şi Take Ioaeseiî.—Paparudele şi Acţiunea Naţională. —La noi sunt treburi de făcut. (Parodie după la noi sunt codrii...). — Marioara Ventura şi De Max.—Milton a murit.—Milton a înviat.—Buch'S.—Generalul Pan şi România.—Coaforul.—Ultima oră.—Parodie Maior. — Patinaj.—Ciordea şi Chipitea. Regii Lăutarilor din Darussy şi Katmer se vor acompania singuri la vioară. Zahar gratis, duet ultra-comb., şi fai- ransul duet „bram-dasn". Cinematograful cuprinde 4 părţi mari : drims, comedii, vederi, călătorii, ete. Eri s’a vândut la licitaţie marfa falitului I. Aberman, care a fost cumpărată de comerciantul Herşcovici Galaţanu cu suma de 3500 lei. Vânzarea a fost efectuată de dl. portărel Em. Ghica. şi Poliţia a arestat astă-noapte pe cunoscutul pungaş Leiba Puşchi autor al mai multor furturi săvârşite în oraş. Serviciul sanitar din localitate a luat dispoziţia ca să se facă controlul băuturilor prin localurile publice.