Mişcarea, martie 1916 (Anul 8, nr. 47-72)

1916-03-01 / nr. 47

i COURI nui stă seară bucureştenii vor sărbători memoria şi opera lui Caragiale prin faptul că se reprezintă pe scena Teatrului Naţional, pentru a suta oară admirabila „Scrisoare pierdută“ Dacă, în comparaţie cu străinătatea, această sută de reprezentaţii este prea mică faţă de anii ln cari au trecut de la premiera „Scrisoare“ până astăzi,pentru noi, cari suntem încă la începutul desvoltărei artei in masacre populare, faptul constituie un eveniment deosebit. „Scrisoarea pierdută“ este cea dintăi piesă românească care atrage acest record. Iaşul cultural şi artistic care a avut întotdeauna un cult deosebit pentru neuitatul maestru, deţine faptul ca o renifestaţie artistică şi culturală care iif-i dă cuvenita considaraţiune. * Artistul Achile Popescu care a murit subit la Bucureşti, era cunoscut şi publicului nostru din turnetele ce le-a făcut in diversele combinaţiuni artistice, intra care şi aceia a ansamblului condus de dl Marinescu. În anul 1905 Achille Popescu a montat la Iaşi pentru prima oară opereta „Lysistrata“ Paul Lineke. Anul trecut Achille Popescu a adus la noi revista „Intrăm sau n intrăm“ în care ducea tot greul. Ieşenii aşteptau să-l vadă acum in „Obraznicul“ şi în „Femeia Ideală“,dar bietului Achilie nu i-a mai fost dat să mai vie la Iaşi . Măsuri excepţionale Am anunţat ca în actuala sesiun Parlamentul va vota o mo- dificare a legei măsurilor ercepţionale, în sesul de a se putea face un control mai riguros in ceea ce priveşte aprovizionarea comunelor, §i ifrîngerea speculei. Este de prisos a arăta necesitatea unor asemenea măsuri. Experienţa ce am făcut-o cu toţii in timpul taboiului european şi multiplele nevoi şi neajunsuri pe cari le am întimpinat în acest interval au fost sesizate de guvern, care în acest scop va aduce, la reluarea şedinţelor parlamentare, proectul prin care se prevăd modificările amintite mai sus. In esenţă aveai proset prevede următoarele: Orice producător şi consumator s dator să aducă la cunoştinţa autorităţilor administrative ce articole de prima necesitate, al căror preţ a fod fixat, posedă, incepînd de 3 la 35 kgr. în sus. Pentru aprovizionarea comunelor cu făină, ministerul de răsboiu a autorizat să rechiziţioneze griul de la agricultori şi dacă nu va interveni o soluţie amiabilă între autorităţi şi morari in ce priveşte madişul autorităţile însoţite de un reprezentant al morarilor vor ordona măcinarea şi după aceea vor stabili un preţ de măcinat. Sancţiunile prevăzute de lege sunt amendă, închisoare şi la nevoe rechizttonarea prin autorităţile mini filare. ieşan, au menţiaut ani dea rîndul reper- , torul bardului de la Mirceşti. Artistul I. Anestin a dat un exemplu f frumos şi foarte util tipărind muzica lui „Barbu Lăutarul “ Acei cari vor întregi o-pera eminentului artist craiovean şi vor colecta toată muzica rămasă de pe ur- ma lui Fiechtermacher vor da dovadă de o dragoste neţărmuită pentru arta noastră naţională. Araid, 1 ----------------------------------- - Amol viii no. n ABONAMENTE - - WtXKStl&lX, X- - MJVf KiHV» in târi !pe un~an^r'”~20'1S In străinătate pa un an . 40 . Pentru preoţi §1 învăţători rurali se face reducere da 50% ftEDACŢIA şl ADMINISTRATA IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 15. In localul clubului Naţîonal-Liber&l. Un nymir 5 BANI ZIAR NATIONAL - LIBERAL. MARŢI 1 MARTIE 1916 TELEFON No S.23 ANUNCIURI COMERCIALĂ Linia pe pagina II . î leit .Linia pe pagina UE . 50 b. Linia pe pagina IV . . 40 b. R COTIDIAN yj 'XVsib direcțiunea unui comitet ja? ■y y Jf iastlils.it da clubul național-liberal COTIDIAN Un număr 5 BANI mm mmmmm ■ . .......................—“— —“ Industria şi Răsboiul In războiu! actual, ca proporţiile uriaşe pe care ie a luat, s’a fidenţiat importanta covârşitoare ce o prezintă forţa industriala de care dispune un stat. Mai mult poate de cit puterea pur militară, resursele industriale au o înmurire de multe ori decizivă în ciocnirea dintre imensele masse de oameni aruncaţi în luptă. In toate statele beligerante instalaţiile industriale au fost adaptate necesităţilor armatei. In această direcţiune s’a realizat şi la noi o operă dintre cele mai utile pentru trebuinţele oştirei. Ocupînduse de problema pregătire! noastre industriale, dl. O. Diamandi faee următoarele reflexiuni intr’un articol din „Revista Democraţiei“. Să examinăm fie şi sumar, contribuţia ce fiecare din partidele noastre de guvernămînt au adus la întărirea ţarei prin îmbogăţirea reţelei de căi de comunicaţie (drumuri pe fier, şosele, căi pe apă), crearea de forţe motrice, maşinism, aprovizionarea metalică, consecinţă firească a exigenţelor industriale, cura şi învăţămîntul profesional şi în special ingineria cu aplicările ei cele mai variate: chimie, tracţiune, electricitate, hidraulică. pam nu avem la îndemînă statisticele necesare pentru o atare comparaţie, ▼om pune faţă in faţă cele două doctrine economice ale partidelor noastre istorice, partidul conservator nu a avut o teorie conştientă în acest domeniu. Politica sa era determinată mai ales de spiritul de opoziţie. Aş putea zice că ani de zile drept doctrină, el a avut o atitudine contrarie. A făcut operă de opozant, călăuzit de o concepţie de bilă neagră şi nimic mai mult. Din motive fireşti, parti-dul liberal fiind burghez, a căutat să in-idustrializeze ţara. Imediat adversarii noştri s’au declarat contra industriei, fără a-şi da seamă că desvoltarea industrială ’ trebuia să atragă după sine şi propăşirea agricolă şi urcarea preţului grindlor, mai ales a grîuluri. Mu voi examina aci chestia în detaliu, dar incontestabil că atât Ion Brătianu cât şi d. Em. Costinescu împreună cu fruntaşii partidului, au înţeles că România nu putea fi osândită să rămâe ţară exclusiv agricolă fără să nu-şi vadă periclitată in- dependenţa economică şi mai mult, fără ca această ţară înapoiată să nu justifice, sbsprirea lipăsită politică de către ca- capitalismul austro-maghiar. Opunerea din răsputeri a partidului conservator la această evoluţie a României şi tendinţele ultra agrariene rău înţelese, au lipsit ţara noastră de fabrici, de motoare, de stocuri de cărbuni, de oţel şi de acele nenumărate materii cari prin ele şi transformatele lor ne ar fi permis să găsim în ţară cu ce îndestula în bună parte necesităţile armatei noastee. . . ’ 1 Oricât de admirabil e organizată şi pregătită armata germană, dacă îndărătul ei nu avea miile de cuptoare înalte, turnuri de cărămidă cari produceau tunurile de oţel, ea ar fi fost înfrântă materialiceşte, adică bătută, din lipsă de organizaţie metalurgică şi technică. Cu toate că Franţa nu avea aceiaşi desvoleţare industrială militară, ea spera în victorie fiindcă având o mare industrie civilă a putut să o transforme imediat şi să o impue cu întregul ei stoc de lucrători şi de material la dispoziţia apărărei naţionale. Pilda Rusiei e şi mai doveditoare. Nenumărata armată rusă a fost respinsă nu de Hindemburg, nici de Mackertseri ci de căile ferate şi de industria germană. Dar industrializarea unei ţări e operă imposibilă dacă Statul nu e democratizat de nu pesteantregul, adică politiceşte şi economiceşte ca în Anglia, Belgia şi Franţa, cel puţin ca şi Germania, economiceşte prin un sistem de legiferare socială ocrotitoare a muncei naţionale în îndoitul înţeles al acestui cuvânt , omul şi producţia, întrucât opera de guvernare a conservatorilor a contribuit la îmbunătăţirea socială a lucrătorilor industriali sau chiar rurali? Când partidul liberal a venit cu reformele agrare, cine s'a ridicat împotriva dreptului la pământ şi la urnă? Că acest drept are o strânsă legătură cu războiul o dovedeşte vitejia cetăţenească a populaţiilor în războiu. Exercitarea unor atari drepturi întăresc conştiinţa naţională şi stabilesc în fapt un control asupra actelor de guvernământ printre cari numărăm şi apărarea naţională. Atunci când guvernele liberale reînnoiau tarifele vamale, stăruia în un protecţionism care nu era impus de întregul sistem tarifar european şi american, conservatorii se ridicau în numele agrarienilor şi a liber-schimbismului pentru a combate politica noastră de industrializare. Chiar dacă tânăra noastră industrie nu se putea susţine decât pe cale bugetară, de am fi avut numeroase metalurgii, acestea în actualele momente ne-ar fi fost dus un folos desăvârşit. Războiul In presa «piromană circulă feî-da-ful da varsiuni cu privire la ofensiva întreprinsă ds GartHStni împotriva Vădanului. lată ca găsim tatr’un ziar Italian,— dast'il de origina!. Comandamentul g«rraan ar fi avut intenția că străpungă frontul francez Sa Soissgns — Reims. Atacul contra Vesrdunului a fost dat pentru ca Generalul Joffre să aducă rezerve din sectorul Saussorss—Reims. Generalisimul francez a adus însă vreo 180.000 oameii, dela Lion de Marseille. Germanii Intr’adevăr au dat atac şi în regiunea Reims. După buletinul din Paris, Qeriaganiii menţin g|rte» dafişării al actului în Vemi m partea de apus e în aîînus Ptancejdor, CU priveşte fortul V*ux QermanSI eu făcut efteva progrese pe punt*?, dar n’au «juna la obstacolele cu irtrmă glaapaiâ din faţa fortului, „L’hofsune an chain® * e frpt suspen« det fiindcă Qlemen«eau a’ăpus fctr'un articol si, dacă va side s fortul Douaumont, va eşi în evidenţă o serie da greşeli zădîjiUC acoperite. German! amintesc ci fortul Douaumont şi la 1870 a fost luat cu gfteli tot d«s reg. 24. Ştiri din mai multe părţi anunţă că generalul Galllenî ş‘»a dat demisia din Ministeriatul da Războia. Ei va avea o misiuna In străinătate. Fotele engleză şi g«'mană sa prepară cu febrilităţi’. Germanii vor părea sâ uilagezs hidroavîoanâla lor în lupta marină. Aceste avioane s’au remarcat aruncând borabă asupra fîoU- ki rusești, car® opera aproape da Ca- Baera. Regele Constantin, tarfeind c’an alprjsi german« a insistat asupra dricultă!-îor pa cars is pot intîmptoa filiații pi.o bază atîî d® îngustă ca cea «de la Salonic. fi adăogat ci nu tnțeleg« pentru ce mențin liiisti Salonicul; ar fi o nebunie să mergis.ro cu dînşii. Armata gîndeștâ ca șî mine. La începutul războiului sm avut simpatii pantru Que»prupia, dar ea a făcut tot ce Ia stet prin putință ca să la piardă. iNu putem urma altă politică decit nsutrani* tatet. PĂRERI ŞI FAPTE O OPERA UTILA Decanul scenei craiovene, artistul Lenestin, a avut desigur o fericită inspiraţiune când, —din dragoste nemărginită pentru teatrul nostru artistic,—a tipărit într’un mic album muzical toate motivele pe care le-a cântat pe vremuri—pe vre- muri cari ni se par astăzi patriarhale—i faimosulBarbu Lăutarul“. Canţoneta alecsandriniană care a avut în artistul Ion Anestiri pe cel mai desăvârşit urmaş al lui Matei Milic, cel dintâi interpret al lui „Barbu Lăutarul“,era ameninţată să dispară cu desăvârşire, dacă eminentul artistic dela Craiova nu s’ar fi gândit să reţie melodiile în albumul pe care la imprimat în acest scop. De altfel toată muzica ce s’a scris* penntru numeroasele canţonete, vodeviluri şi operetele lui Alexandri—o muzică broîn mare parte pe frumoasa motivă naţională — ar trebui colectată, pentru că altfel întregul acest repertor este ameninţat să nu mai poată fi întrebuinţat. Am arătat în alt prilej că în bună parte teatrul primitiv al lui V. Alexandri s’a mspţiciut cu succes datorită şi ariilor naţionale scrise de componiştii vremurilor, între cari figurează cel dintăi compozitorul Flechtenmacher. Unde sunt numeroasele melodii scrise de Flechtenmacher pentru repertorul lui Alecsandri ? Me-am gîndit de multe ori la aceasta şi cercetările ce le am făcut în dorinţa de a descoperi ceva-ceva din toată comoara muzicală rămasă pe urima acestui artist, care a pătruns, atît de minunat sufletul poporului nostru, ne-au îndreptat pe urme' sigure. Astfel am putut afla că veneratul nostru concetățean d-1 T. T Burada, — un mare admirator al lui Flechtenmacher — posedă o parte a muzicei scrise de el, Intre cari și unele operete cari s’au dat uitării pe nedrept. In acelaş timp de la d. Em. Manang, bibliotecarul Teatrului Naţional din Iaşi, am putut afla că in arhiva teatrului se găsesc areie partituri ataşate la repertorii lui Alecsandri. Poate că asemenea manuscrise să se găsească şi în arhivele teatrelor din Smeureşti şi Craiova, cari,ţar la teatrul INFORMAŢII Cumpărarea Pieţei Sf. Spiridon „Evenimentul“ este greşit informat în chestiunea cumpărărei pieţei Sf. Spiridon. Până în momentul de faţă nu este încă nimic terminat, nu este încheiat nici un act şi nu este încă nici un preţ stabilit. Este adevărat numai că proprietarul Pieţei sf. Spiridon, dl. Gr. Gr. Iamandi, a reînoit Comunei oferta făcută trecutei Administraţii Comunale, oferta prin deciziunea No. 208 din 15 Mai 1913 fusese aprobată în unanimitate de cătră trecutul consiliu comunal, pe baza raportului comisiunei compusă din d-nii Gh. Tuduri, dr. Emil Severin, actualul director al „Evenimentului“ şi Justin Adace. Preţul cumpărătură, admis de comisiune şi de trecutul consiliu comunal, este 1.200 000 lei Prin urmare, actuala administraţie nu ar fi chemată decît să realizeze hotărârea trecutei ad- ministraţii comunale. Administraţia actuală însă, a supus unui nou studiu întreaga chestiune şi a instituit o comisiune de evaluaţie compusă din d-nii ingineri Cassetti şi Savul, arhitect Reinike şi proprietarii I. V. Praja, N. Cananău şi C. Meissner. Această comisiune şi-a depus deabea raportul şi chestiunea va fi adusă în desbatere publică in şedinţa Consiliului Comunal de Mercuri. Condiţiile cumpărărei stabilite de această comisiune, atît în ceea ce priveşte preţul, cît şi modalităţile vânzărei, sunt incomparabil mai avantajoase decît acele acceptate de trecuta administraţie. După cum însuşi dl. dr. Severin se exprimă în raportul său de la 28 Mai 1913 că „Comuna are tot interesul sa facă o operă de bună edilitate cumpărînd medeanul“, rugăm „Evenimentul“ să nu pue astăzi nici o preocupare politică, intru cît mai mult decît pricină, în împrejurările actuale, se impune ca serviciile de alimentaţie publică să fie municipalizate. Toată lumea a putut observa diferenţa, însemnată de preţuri ce există în pieţele particulare şi acele din pieţele publice în afară de motivele de higienă şi deestetică invocate în raportul din Mai 1913, astăzi, de altminteri ca şi atunci, trebuia să se ţină seamă de un motiv şi mai de cucetenie: ridicarea continuă a chiriilor în aceste pieţe particulare şi constituirea prin contracte a unor adevărate monopoluri de vînzare în favoarea unor anumiţi comercianţi, a avut întotdeauna gravul efect de a urca în aceste pieţe preţurile celor mai indispensabile articole de alimentaţie. In situaţia actuală comuna ru are porsibilitatea să facă reparaţii şi sa administreze o piaţă ce nu-i aparţine. Ceea ce putem asigura de pe acum, este că Administraţiunea nu va accepta ‘ oferta efecM numai dacă Creditul Ur's ban. va consimţi să verse proprietarii* i iui integralitatea preţului şi dacă emuitatea împrumutului la Credit va fi inferioară veniturilor pieţei. 1 c Infernw^poa ziarului „Cvanimea. tu|e* Saturnala «set® aia earn« dapeiliaier comunale «te ieuae, est© în parte întemeiată« ®Sn causa acestor acta deposStete camanats în anul acesta n’ast «Sat rezulta* tele fericit© pa ca?? 3©»au dat în anul trecut. 01. Prinsa*. «Sie- MSrzescu examinând : de aproape chestiunea a luat toate usâituriie de îndreptare. B Ieri a avut loc adunarea generală a Băncei Iaşilor. A prezidat d.-l G. Climescu asistat de d-nii GA. Netter şi dr. Dim Iamandi. S’a cetit bilanţul anual care a fost aprobat de întreaga azistenţă şi s’a fixat dividentul de 8 la sută, după care au fost realeşi membri , consiliul de administraţie d-nii Nicu Canănău, Ion Praia şi Costin Velea, iar cenzori d-nii Q. S. Cristofor, căp. Constandache şi dr. Puşcăria.. Dl Gh. Mârzescu primarul oraşului care se afla prezent a exprimat mulţumiri consiliului de Administrare şi Direcţiunei „Băncei Iaşilor“ care a înlesnit Comuna să se aprovizioneze cu făina necesală. TM Din partea d-lui M.B. Cantacuzino primim următoarele : Domnule Director, Intr’un articol tendenţios şi insinuant „Opinia“ de astăzi îmi face onoarea de a se ocupa de mine. Regret că nu am ca face cu sfaturile de înaltă moralitate pe care autorul se crede îndreptăţit a mi le da. Candidatura mea la rectorat de ar exista, n’ar putea în nici un caz să fie protivnică fostului rector, întrucât acesta a declarat forma că nu primeşte în nici un chip să fie reales, cea ce se adevereşte de altmintrelea-’şi prin motivele pe care d-sa şi-a întemeiat demisiunea sa. Dar mă grăbesc de a linişti pe sfătuitorul anonim, declarând că persoana mea nu e in chestie, nu pentru motivul pe care „Opinia“ ni-l prescrie, ci pentru motivul simplu şi hotărâtor că, în convingerea mea, demnitatea de rector, pe care n’o râvnesc, nu mi se cuvine mie, ci altuia. Şi pe acesta, sper că majoritatea covârşitoare a profesorilor va şti să-l caute şi să-l găsească în persoana unuia din colegii stimaţi şi iubiţi de toţi, al cărui nume să fie legat de instituţiunea noastră culturală prin o muncă exclusiv ştiinţifică şi didactică, cu atât mai glorioasă cu cât mai lipsită de orice reclamă, şi care să fi ştiut în toate împrejurările să rămână strein de luptele politice. Numai prin o asemenea alegere care nu va conţine nici un element de provocare într’un sens sau într’altul, se va putea desăvârşi opera de pace şi de armonie pe care am urmărit-o, şi care e atât de trebuitoare în îndeplinirea înaltei noastre misiuni de îndrumători ai tineretului. In speranţa că veţi bine voi a publica aceste rânduri, vă rog Domnule Director, să primiţi cu mulţumirile mele anticipate asigurarea distinsei mele consideraţiuni. M. B. Cantacuzino, Iaşi, 27 Februar 1916. Cu începere de la 26 Februarie 1916, se ridică măsurile preventive aplicate prin decizie ministerială asupra provenienţelor şi călătorilor din insula Syra (Grecia) deoarece epidemia de varsat negru e stinsă. In ziua de 24 Martie se va ţine licitaţie publică în localul Prefecture de judeţ pentru vînzarea a 15000 kgr. fân de livadă şi 10000 kgr. pae de ovăz, şi orz, de la Pepiniera statului Cucuteni. 88 Femeia Catinca, soţia locuitorului Vasile Pâriog, din comuna Rediu, în vrâstă de 50 ani,, duelndu-se, cu o altă consăteancă a sa şi îmbătându-se, pa cînd se întorcea spre casă, a căzut in nesimţire. A doua zi ea a fost găsită moartă. Parchetul a autorizat înmormîntarea cadavrului şi a deschis anchetă. „ Direcţiunea Poliţiilor şi Siguranţa generală a înaintat Prefecturei de judeţ pe indivizii Savin Cristea, Nicolaemandis şi Afendulis Haralambu, dezertori din armata turcă spre a fi trimişi în tabăra regională Şipote. Prefectura pe judeţ a primit o adresă de la Ministerul de Culte, ca să aducă la cunoştinţa publică condiţiile examenelor secundare particulare ce se vor ţinea în sesiunea de iunie. „ Ministerul de Justiţie a stabilit tabloul de termenele şi ordinea, comunelor pentru procesele ce se vor judeca de către ocolul II Iaş. rural. . . La Casa de Economie a funcţionarilor, din str. Săulescu, se află de vinzare un număr de 5000 viţe americane altoite din cele mai bune varietăţi, cu preţul de 200 lei mia. Prefectura de judeţ a primit din partea ministerului de Domeni o circulară prin care se atrage atenţia de a preveni pe săteni că e timpul de a curâţi livezile de omizi, deoarece se pre■ vede că anul acesta va fi criză de fructe. I a Poliţia a arestat astă noapte pe un anume Bogdan, fost învăţător, care a în- I cercat să comită mai multe excrocherii, invocînd calitatea sa de învăţător. Se crede mai mult că e vorba de rg ■ dement. El a fost înaintat Parchetului de a se pronunţaa. ( B Poliţia a arestat pe individul Alex. ÎA. Popescu, pe când era surprins in ‘ Piaţa Halei încercând să comită un furt.