Mişcarea, mai 1916 (Anul 8, nr. 96-117)

1916-05-03 / nr. 97

ANUL VIII No. 97 ABONAMENTE in tară pe un an . . 20 lei In străinătate pe un an . 40 . Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere de 50% ---------­REDACŢIA şl ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. fi. Im localul clubului Naţional-Liberal. In m­im­ir 5 BANI ii I 4 MARŢI 3 MAIU 1916 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina 11 . . 1 leu Linia pe pagina iii . . 50 b. yTÍínía pe pagina IV . .40 b. COTIDIAN club dirgetlun«« unul comite I'' mathtidt da clubul naţionaî-llbemî vLÎÎn număr 5 BĂNI NATIONAL - LIBERAL Succesul împrumutului naţional La apelul ce i s’a făcut, tara i a’a grăbit nu răspundă, acoperind • aproape întreit suma subscrisă­­ pentru împrumutul naţional. Dacă subscrierea ar fi continuat­ă până la data prevăzută, adică­­ dacă ea ar mai fi urmat şi în cursul acestei săptămîni, de sigur­­ că cifra totală s’ar fi urcat până la aproape un miliard. Ţinând seamă de intervalul surl în care au urmat subscrierile, vom constata şi noi şi piaţa financiară din străinătate, că împrumutul naţional a obţinut mai mult de­cît un succes strălucit. Repedea acoperire a celor 375 milioane, la c­­e s’a oprit subscrie­rea, este o dovadă eminentă,—cea mai palpabilă dovadă—de credi­tul nelimitat da care se bucură statul nostru, în chiar aceste vre­muri de criză generală. E de o dovadă în acelaş timp de existenţa avuţiei naţionale, a capitalurilor mari şi mici şi a e­­conomiilor realizate, cari ori cînd vor putea satisface cerinţele noas­tre, ale ţarei, ţară să ne mai gin­­dim ca in viitor să mai apelăm la creditul strein. Este o dovadă în acelaş timp de matură judecată şi adevar­ata conştiinţă naţională a neamului nostru, care în aceste momente a dat un exemplu ai­ct de viu care va constitui un eveniment finan­ciar ? §i un act naţional ce va rămîne istoric. Guvernul adresând ţarei ape­lul pentru realizarea împrumutu­lui naţional a săvîrşit §i el un act pe care istoricii şi economiştii noştri nu-l vor putea trece sub tăcere. Guvernul a dat domolă de o prof­undă cunoaştere a realităţii, a situaţiei noastre economice şi financiare, şi în acelaş timp de avântul într-adevăr patriotic de care este împatrat neamul nostru. Subscrierea la împrumutul na­ţional este o dovadă de existenţa în ţară a unor mari şi frumoase resurse financiare. Acest împrumut, aşa cum a fost realizat, va spori creditul nostru in faţa streinătăţii. El încrmnna pentru noi, şi pentru streinătate, o simţită înaintare în drumul care ne duce spre cea de a doua independenţă: independenţa eco­nomică. Războiul Relaţiile e’au înăsprit între Italia şi Grecia. Italia nu recunoaşte graniţa de nord grecească şi nici nu admite propu­nerea lui Sculudia: stabilirea unei zone neutre intre aceste două state. Zilnic se petrec conflicte la graniţă. Dealtfel s’au început tratative la Roma in vederea unui angajament.* „Morning Post“ examinând situaţia în sectorul Isonzo, spune că Italienii n’au putut progresa spre Goriţa din pricina artileriei italiene cu focul ei încrucişat. Italienii sînt siliţi să dea mici lupte zil­nice, urmărind astfel slăbirea poziţiilor strategice ale adversarului. * Continuă comentarii asupra notei lui Wilson. Presa Quadruplei vede într’însa o victorie diplomatică a Statelor­ Unite, al căror ton a fost foarte sever față de Germania ; presa germană repetă că nota d-lui Iagov oferind concesii, le-a dat un caracter strict condiţional. Presa ger­mană prevede că d. Wilson deşi n’a subordonat demersurile sale pe lângă An­glia chestiei submarine, totuşi va reîn­cepe conversaţia în privinţa blocului bri­tanic. De­ altfel ruptura cu America este evitată,­—şi acesta-i esenţialul. După „Le Matin*, d. Rossevelt ar fi spus într'o conferinţă că Americanii îşi prepară propria lor decadenţă, dacă vor să răm­înă spectatori până la sfîrșitul războiului, adunînd grămezi de aur. ■* Pe fronturi nu-s evenimente remarca­bile. Duel de artilerie în cîte­va sectoare la Verdun.* Muzica în tranşee. Linia germană e la vre­o două­zeci de metri de cea franceză, vai de soldatul care-şi ridică capul peste marginea tranşeului—zeci de gloanţe îi şuer­ă pe la ureche. Cînd se lasă noaptea un ofiţer german, bun violonist, distrează puţin compania, cu cântecele. îndată se face tăcere. Francejii ascultă atenţi. Şi unul dintre dînşii cu glas puternic strigă: „Jouez-nous la Marseillaise s’il voul plaît“. Germanii intonează imnul, Francejii a­­plaudă, şi sânt destul de gentili ca să aplaude apoi şi „Deutschland über alles“, cântat de ofiţer. Muzica îmblânzește moravurile,—chiar în tranşee. Cetiti pag. ll­a ULTIMA ORA Anchetarea­­ contrabandelor I Guvernul a orânduit o anchetă pen­­­­­tru cercetarea contrabandelor. Se cu­nosc condiţiunile în cari­­au fost in­stituită şi îis car® va funcţiona această comîsiuna de anchetă. Prin membrii I cari o compun şi prîn autoritatea ce i I s’a dat, această comisiune oferă toate­­ garanţiile da seriozitate şi de impar­­l­ialitate. Orice om de bună credinţi­ă va recunoaşte ci n­ a se putea institui­­o comision© de anchetă care sa ins­tr­pire niai multă încredere şi care să­­ nu poată suscita vreun fel de bănuială .Procedarea promptă, energică şi co-­­ rad­ă a guvernului, nu este, totuşi, |pe placul acelora cari au voit să faci |din contrabanda o armă politică şi o Itemă de agitaţiuni împotriva guver-I atului. | Deşi comisiumea de anchetă «s­al. | *cătuită din persoane ce sunt în a­­fară de luptele politice şi magistraţi ziarele federalistă suspectează cu an­ticipaţie rezultatele anchetei şi cri­tică procedarea guvernului. Este acelaşi rea credinţă şi acelaşi preocupam da Interesa meschine da partid, pe care fedaratişti­i o pun în toate agitaţiile şi campaniile ce între­prind contra guvernului. Ancheta contrabandelor nu e tar­ ECOURI La 12 iunie a. c. se vor împlini două­zeci şi cinci de ani de la moartea marelui, Mihai Cogălniceanu. Rămăşiţele pământeşti ale ilustrului berriat de stat, unul din marii făuritori ai României moderne, fiind înmormântate la Iaşi, serbarea comemorativă va avea loc în oraşul nostru. Asupra acestei date comemorative vom mai reveni. * Ieri s'a deschis sesiunea generală a Academiei Române. In istoria acestui înalt aşezământ de cultură românească, ziua de ieri — pe care noi, cei dintâi, am anunţat-o din vreme — însamnă o dată comemorativă, întru cât s’au împlinit 50 de ani de la întemeiarea lui. In discursul de deschidere d. dr. C. Istrati anunţând această comemorare, a arătat că serbarea comemorativă va avea loc­­îndată ce se vor restabili vremurile normale. * Recitalul organizat pentru seara de 7 Mai, la teatrul naţional, ne va oferi prilejul să ascultăm­­pentru prima oară pe noul profesor la clasa de pian de la Conservatorul de muzică, dl. Em. Mi­chail. Cu studii strălucite făcute la Berlin, unde a obţinut titlul, pianistul Em. Mi­chail este un virtuoz al clavirului des­pre care elita artistică din Iaşi vorbeşte cu mult entuziasm. Dovada o vom avea in seara anun­ţatului „ Recital muzical-literar". * Primim la redacţie un volum In for­mat folio, elegant imprimat şi cu nu­meroase ilustraţiuni artistic executate comemorând 25 de ani de activitate publicistică a ziarului „Adevărul“ fon­dat de Al. V. Beldiman, întregul material al acestui volumi­nos album este alcătuit de către foştii şi actualii redactori ai „ Adevărului.“ •­­ Versurile satirice Introduse în litera­tură, de către neuitaţii A. Mirea, au făcut şcoală. Ca o urmare a celor două volume „ Caleidoscopul lui A. Mirea“ avem vo­lumele „ Vârfuri de spadă“ al lui Ion Pribeagu şi „Sub mască“ ale lui Mefisto. In acelaş gen se anunţă „Parodii li­terare" de G. Topărceanu şi „Picante“ de Ion Palavra. Asupra acestor volume vom vorbi la apariţia lor. divă și nici nu poate fi bănuită , este .singura măsură care se putea lua.— REDUCEREA SCONTULUI şi care s’a luat în scopul de a se descopăr! tot adevărul şi toate răs­punderile. Criticile adusa comisiumei . d ?. anchetă sunt de o rea credinţă I care va indigna pa orice om cinstit. ! ? Prima noastră insituţie de credit, I banca Naţională, de a cărei mare im- I portantă pentru întregul nostru meca- I nîsnt economic ţi financiar nu s’ăr mai »putea îndoi nici cel mai înserşunat po­­l lid­eran, a redus scontul de la @ la 5 la j­ sută $1 dobânda de pe împrumuturile i, pe efecte de la 7 la 6 la sută.­­ In situaliunea actuală când, din cauza I răsboiului, toate capitalurile au fost­­ limitate şi operaţiunile restrânse în­­ toate pielile financiare difi străinătate, reducerea făcută de Banca Naţională, este un eveniment de un interes de­osebit. Această reducere are menirea de a determina o circulaţie mai mare a ca­pitalurilor, de a spori adică creditul general, şi de a înlesni astfel piaţa în toate operaţiunile ei economice. Astfel în vremuri de simplă criză fi­nanciară ca şi în vremuri atât de com­-­­ plicate şi anevoioase, ca aceste create­­ de răsboiul european, această mare­­ instituţie oferă avantagii reale tărei, în cât ea corespunde de fapt unei I Bănci Naţionale. Cu acest prilej, socotim interesant a împrospăta în memorie următoarele amănunte privitoare la taxa scontului oficial în România: La izbucnirea răsboiului {Iulie 1914) Banca Națională a României a ridicat taxa scontului de­ la 5 şi jumătate la 6 la sută, şi apoi la 7 la sută, iar lom­­bardele (dobânda împrumuturilor con­tra depozite de efecte) dela 6 la 7 la sută şi în urmă la 3 la sută. La 23 August 1914, taxa scontului a fost redus la 6 la sută, cât a rămas şi pinâ acum. Tot în legătură cu taxa scontului pri­mului nostru institut de credit, socotim Interesant a aminti că el a fost scăzut pe ziua de 1 Mai 1914, dela 6 la 5 și jumătate. EPână la această dată scontul oficial de 6 la sută dura din ziua de 19 Oc­tombrie 1912—adică în tot timpul celor două răsboaie balcanice și peste o jumătate de an după demobilizarea armatei noaste care făcuse campania din 1913. *Până la 19 Octombrie 1912, scontul­­ Băncai noastre Naționale a fost de 5 la sută. Tot 5 la sută a fost taxa scontului pri­mului nostru institut de credit și întreg anul 1911. * I 3 Un comitet de magistraţi şi avo­caţi, a hotărât sărbătorirea d-lui pro­fesor D. Alexandre­s­cu de la Iaşi, care a desăvârşit magistrala sa operă de drept, după o muncă de 32 de ani,­­ „Comentarea dreptului civil", printr'un banchet, care a fost fixat pentru ziua de 21 Mai. Banchetul va avea loc în sala de marmură a hotelului Bulevard, din Bu­cureşti şi va fi prezidat de d-nii mi­niştrii Al. Constantinescu şi I. G. Duca. Toate adesiunile vor trebui trimise­­ d-lui D. Gh. Danielopol, str. Atelier No. 6 bis în Bucureşti. PĂRERI ŞI FAPTE Psihologia Jucă­torului de circi O carte care nu are nici valoare li­terară, nici valoare ştiinţifică, dar care totuşi va interesa toate categoriile sociale este aceea a d-lui inginer N. Leoveanu din Craiova, întitulată „Psihologia jucă­torului de cărţi“, şi însoţită de oare­cari „reguli de observaţii“. Pentru acei cari vor să cunoască sis­temul şi rulajul diferitelor jocuri de cărţi, lucrarea d-lui N. Leoveanu poate ţine locul unui adevărat manual. Toate sporturile hazardului cari-i oferă cărţile — cărţile... monopolizate şi tim­brate — sunt descris pe înţelesul tuturor, astfel că cetitorul atent poate învăţa, din singura carte a d-lui N. Leoveanu toate... cărţile : bacaraua, drumul de fer, ecar­­teul, dardărul, pocherul, rhumul, etc. In acelaş timp mai poate lua cunoştinţă de dicţionarul special al jocului de cărţi, tălmăcit matematic şi cu exemple nume­roase, pentru fie­ce termen în parte. De cât partea aceasta din lucrarea d-lui N. Leoveanu poate fi pusă în contradicţie cu prima parte a acestui manual, în care e vorba de „psihologia jucătorului de cărţi“. Pe când în partea teoretică şi practi­că lucrarea d-lui Leoveanu poate fi con­siderată ca o lucrare de propaganda jo­cului de cârţi, — în partea consacrată păr­ţii psichologice se observă, din tonul sceptic şi din analizele psihologice unele măsuri de profilaxie împotriva acestui sport, care a luat şi în societatea noas­tră proporţii întinse. Cu toate că autorul în prefaţă spune cititorului că nu va găsi „o tentativă în contra moralei şi nici un imbold la joc“, lucrarea d-lui Leoveanu prezintă ambele aceste aspecte : primul în partea consa­crată psichologiei jucătorilor de cărţi şi secunda în partea teoretică şi practică. Lucrarea d-lui Leoveanu poate fi to­tuşi de folos: cei cari joacă cărţile fără a cunoaşte bine jocurile le vor învăţa mai bine în acest manual, iar acei cari se cunosc prea bine vor găsi în obser­­vaţiunile cu caracter psihologic unele a­­devăruri crude cari de asemenea li vor folosi.­­ De altfel jocul de cărţi a interesat şi pe­ literaţi. In multe scrieri literare găsim pagini admirabile consacrate acestui sport şi mai ales jucătorilor de cărţi. In teatrul francez găsim o melodramă celebră „Ul­timele zile ale unui cartofor" şi în litera­tura noastră avem piesa d-lui „H. G. Lecca „Jucătorii de cărţi“ care a obţinut frumoase succese. Cartea d-lui Leoveanu nu este nici nu­velă nici teatru ; este însă o carte care va interesa pe mulţi cititori- dat fiind conti­­gentele mari şi variate ale jucătorilor de de cărţi. Araid. E Inundaţiile. Din cauza timpului fa­vorabil din ultimile 48 de ore, apele Bahluiului au început să se retragă de pe şesul pe care îl inundase. Atât în Podu-Iloaia cât şi în Târgul- Frumos apa e aproape complect retrasă de prin casele şi străzile pe care inun­dase, aşa că populaţia a putut să şi reia vechile locuinţi. Totuşi foarte multe din sunt de nelocuit. Prefectura de­­Judeţ a primit din par­tea autorităţilor din Târgul Frumos­­un tablou amănunţit asupra persoanelor cari au avut de suferit pagube. S’a luat deasemenea măsuri de a se drege şoselele cari au devenit impracti­cabile din cauza apei. Ş­ Dl. Mitrofan, artist angajat stagiunea trecută la Teatrul Naţional,­ne roagă să desminţim svonul cum că d-sa, s’ar fi reangajat în trupa Voiculescu-Bulandra unde a fost mai înainte. “ In urma măsurilor severe luate de serviciul sanitar, pentru combaterea mi­crobului tific exantematic, care s’a ivit de vre-o două săptămâni în orașul nostru, această boală pare a se localiza. In adevăr afară de cele 8 cazuri ivite în primele zile nu s’a mai constatat nici unul nou. Cele două cofetării, Funiak și Cazacu vor continua a fi închise, incă vre­o două zile până când se va termina cu­răţirea şi desinfectarea complectă a lo­calurilor. 3 Tribunalul a admis cererea şi a rea­bilitat pe dl. H H. Rosen din Iaşi co­­merciant, fost declarat în stare de fali­ment în anul 1909. — Dl. B. D. Zisu comerciant din Bu­cureşti, Calea Victoriei 41, a cerut de­­j­clararea în stare de faliment a com­er- I ciantului H. Verner din Tg. Frumos. I 3 D-ra Elena Teodorescu asistentă la laboratorul pentru analiza chimică a ali­mentelor şi băuturilor din Iaşi a fost îna­intată ca chimistă asistentă la acelaş la­borator.­­­ari la ora 1 p. m. a avut loc în­­mormântarea răm­ăşiţilor pământeşti ale re­gretatului farmacist L. Ferderber. Cortegiul a pornit de la bariera Păcu­rari pănă la cimitirul Eternitate, fiind ur­mat de numeroşi prieteni şi cunoştinţi. “ Astăzi au început repetiţiile la Tea­trul Naţional pentru noua stagiune. „ S’au acordat de către Senatul Uni­versitar următoarele ajutoare pentru ti­părirea lucrărilor meritorii d-lor Gh. Nas­­tasie şi Alexandru Palade câte 150 Iei şi Petru Andrei 200 lei. “ Dl. Profesor Dr. C. Fedeleş fiind suferind şi­ a întrerupt cursul până la res­tabilire.­­ In urma cererei Ministerului de In­strucţie dl. P. Eug. Stoica, revizorul şco­lar al jud. Iaşi, a înaintat un tablou de îmbunătăţirile ce trebuesc aduse învăţă­mântului primar din acest judeţ. D-sa cere între altele înfiinţarea de 5 noi şcoli în comunele unde populaţia e mai frecventă, precum şi adăugirea de 12 posturi a IIea, 9 posturi a IlI-lea şi u­­nul a­lV-lea precum şi ridicarea de la 80 lei salariu la 120 lunar. „ Din fondul de 50 milioane destinat clădirei de şcoli­­primare rurale, se vor­­ clădi în judeţul Iaşi un număr de 5 şcoli. Licitaţia pentru darea în antrepriză a construirea localurilor a şi fost fixată pen­n­­­tru ziua de 13 Mai a. c. „ Mâine vor sosi în localitate un ma­re număr de studenţi bucureşteni, cari dimpreună cu cei ieșeni să comemoreze ziua de 3 Mai. Seara va avea loc un festival artistic cultural la care dl. A. C. Cuza va vorbi despre însemnătatea zilei, după cum vor avea loc diferite producţii artistice la care va da concursul şi d-nii: F. Breviman, Ciolan, Calmuski, Victor Popa etc. A doua zi studenţii bucureşteni con­duşi de colegii lor de la Iaşi, vor vizita oraşul şi monumentele istorice. După amează va avea loc o excursie la Bârnova, după care studenţii bucureş­teni şi eşeni vor lua o masă comună. „ Anul acesta se va trimite o colonie şcolară la Techirghiol. Se vor prefera copiii celor mobilizaţi şi lipsiţi de mijloace. Mai mult de 50 la sută din copii tri­mişi de colonia şcolară pe la diferite sta­ţiuni climaterice, vor fi acei a căror pă­rinţi sunt mobilizaţi. 11 In ziua de 14 Mai va avea loc o mare serbare câmpenească în grădina Copou, dată de Societatea Colonia Şco­lară. Desigur că şi de data aceasta publicul va da tot concursul pentru încurajarea­­ acestei Societăți de binefacere. INFORMAŢII “ Valoarea nouilor titluri ale Îm­prumutului Naţional cotează astăzi în piaţa financiară cu 8 la sută. „ Ministerul de Instrucţie a confir­mat alegerea d-lor I. Burada şi G. I­­brăileanu­ ca delegaţi ai facultăţilor de drept şi litere în Senatul Universitar. “ Eri a avut loc la Seminarul „Ve­niamin Costache“ sărbătorirea d-lui pro­fesor Emanoil Bardazare, cu ocazia re­­tragerei d-sale la pensie. Toţi profesorii şcoalei au ţinut să ia parte la această sărbătorire a colegului lor. „ Au vorbit părintele Savin, rectorul ■ Seminarului, precum şi d-nii: Gheorghiu, ■ Haliţa, Praja etc. cari au arătat meritele­­ celui ce se retrage după atâţia ani de muncă rodnică. Dl. E. Bardazare a mulţumit colegilor săi pentru dovada de simpatie ce i-o arată. La sărbătorirea d-lui Bardazare a luat parte şi dl. Nae Demetrescu, sub-inspec­­torul învăţământului secundar, care se afla în localitate. — Bibliografie. — „Politica“ No. 1—4 pe 1916 cu următorul sumar: T. Râşcanu.—Pericol German ?, Calei­doscop.—Alegerile dela Vaslui, Priviri în urmă —Gafa D-lui Morţun. — „Noua Revistă Română“ cu articole comemorative pentru tricentenarul lui Shhakespeare. — „Cartea Neagră“ revistă de chirur­gie socială redactată de dl. Al. Tisescu.

Next