Mişcarea, noiembrie 1916 (Anul 8, nr. 247-271)
1916-11-26 / nr. 268
ANUL VIII No. 268 un NUMĂR I laşi REDACţiA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI No 6. In localul Clubului Naţional-Liberal zim national-tubihimu. SÂMBĂTĂ 26 Noembrie 1916 LIOTECA ERSITrtŢII A Şi UN NUMĂR Sub direcţiunea unui comitet Instituit de Clubul Naţional Liberal JERTFA BUCUREŞTIULUI Puhoiul german care s-a năpustit cu o furie sălbatecă împotriva noastră a reuşit să ocupe Bucureştii şi Ploeştii. Este, desigur, o durere pe care fluctuaţiile vremelnice ale luptei au adus-o, dar o durere care va îndoi energia şi elanul cu care suntem hotărâţi a purta acest războiu de renaştere şi de întregire naţională. Ne găsim în faţa unor realităţi severe ; avem de susţinut o luptă mare şi anevoiaşă care cere jertfe, hotărâre şi curaj până la sfârşit. Bărbăţia ce se impune nu e un simplu artificiu, cuvântul de îmbărbătare nu e o vorbă goală, după cum jertfele ce facem nu sunt un simplu decor. De aceia credem în bărbăţia neclintită a generaţiei noastre, credem în binefacerile durerei ce suferim şi rostim cuvântul de încurajare cu credinţa sfântă în destinele fericite şi în viitorul poporului român. Opera de întregire a unui neam şi de asigurarea existenţei unui stat, este o operă de glorie, dar şi o operă de jertfe şi de durere. Nimic nu se poate crea fără jertfă, nimic nu se poate închega fără picătura binefăcătoare a sângelui generos şi fără picătura curată a lacrimei în care tremură durerile care creiază şi renasc viaţa unui neam iar nu durerea care deprimă şi dis- truge. Prin luptele mari ce le-am dat împotriva celei mai formidabile forţe I militare ce s’a năpustit împotriva noastră şi prin jertfele mari cu care contribuim la triumful cauzei Aliaţilor, România se înalţă în rândul acelor ţări eroice cari şi-au câştigat cel mai glorios titlu de recunoştinţă şi de admiraţie în faţa Sumei civilizate. Jertfa cea mare am făcut-o; această jertfă nici nu ne înfioară, nici nu ne slăbeşte. Dimpotrivă : ne întăreşte şi ne înalţă, ne oţeteşte sufletele şi ne îndoieşte energiile. Sufletul poporului român nu va cunoaşte linişte, energia lui nu va cunoaşte răgaz, pănă ce pământul strămoşesc nu va fi curăţit de duşmanul năvălitor şi până ce victoria strălucitoare şi definitivă nu va încununa lupta grea ce avem de dus şi jertfele mari ce ni s’au impus de efortul disperat al imperiului german împotriva României. Să avem încredere în oastea, în conducătorii şi Dumnezeul României. D. Ribot despre Romînia Rsplauntanţii presai Romaoua din Paris, au fost primiţi i» către d. Ribot ministrul de finanţa al Franţei. Bătrânul om de stat care este considerat astăzi ca cel saai maia financiar al Franţei a primit pe ziariştii româici ca o deosebită bună voinţâ şi evident discuţia angajată s’a învârtit asupra situaţiei noastre is războiul european. Ribot care est« u» seara amic al ţârei noastre a vorbit en eatusiasm d« parti«ipar®a României la lupta uriaşă a civilizaţiei şi umanitarismului, împotriva militarismului prusac. Amintina de sprijinul dat de Aliaţi României, d. Ribot a amintit acordul pe care l-a încheiat Fraţiţa şi Anglia pentru cumpărarea grâului românesc la 1918. Astăzi Franţa continuă a fi gata să ajute pe cât posibil România, în toate nevoile ei. Cu privire la sprijinul dat României de celelalte departamente franceze: anumţi ani, iatendenţă, serviciul sanitar, d. Ribot, explică stnzând: ia, ceilalţi miniştri furnizează mărfurile, dar im uitaţi că în dosul lor se află ministrul de finanţe, aflu su care plătesc, Vorbind de situaţia militară generali, distinsul bărbat de stat francez laudă vitejia şi rezistenţa armatei române şi nu se îndoeşte de o restabilire complectă a situaţiuriei în favoarea noastră. Amicii noştri ruşi—«pune d. Ribot— au sosit şi sosesc în număr mare în România. Momentele critice au şi trecut ai Aliaţii au luat noi şi puternice măsuri spre a ajut« în »rod indirect dar eficace România. Părerea d-lui Ribot este că trebue sa se facă totul pentru dominarea Bulgariei spre a se obţine abţine astfel victoria decisivă în Orient. mm uitmle STiBS imENRfflFBCE Dili PMM P&iTEStI Şi FA PTE Obolul „Reuniunei“ Un apel adresat doamnelor de c&tri „Reuniunea“ «are ea să se ofere concursul necesar de a se accelera local intreprins de direcţiunea şcoalei, «are asistă îa diferite confecţiuni nece- j sare oştirai noastre. Faptul acesta este înaă o dovadă de însemnătatea învăţământului profesional şi de rodnica activitate ce se desfăşură la şcoala „Reuniunei“ lătroase de nevoile mementului şi conştiente de ceea ce însemnă adevăratul patriotism în împrejurările actuale, conducătoarele societăţii şi a şcoalei „Reuniunea Femeilor Române“ au înţeles din momentul când toată prioritatea a foat deatilată oştirei, să desfăşoare o activitate în folosul ei De la iabnenirea războiului european, din saementul când oştirea noastre a fost înarmată ca şi păsiaică hotarele ţării,Reuniunea a început să lucreze diverse confecţiuni, pentru armată. Bunele şi harnicele eleve ale şcoalei, conduse de conducătoarele Ier, n’au şovăit un singur moment de a nu lucra cu tot zelul pentru o cât mai bună înzestrare a oştirei şi astfel în atelierele şcoalei s’au confecţionat numeroase stocuri de rufărie şi fânării care au fost expediate din timp trupelor. Prin apelul de astăzi „Reuniunea“ cheamă pe doamnele din Iaşi să binevoiască a da benevolul lor concurs la confecţionarea noilor rufării, ciorapi şi mănuşi cari trebuiesc expediate cât mai grabnic pe front,avându-se în vedere că iarna a şi sosit. Apelul „Reuniunei“ suntem siguri, nu va rămânea fără ecou. Doamnele noastre vor respunde grabnic, spre a da dovadă de sentimentul adevăratului patriotism şi spre a contribui la obolul „Reuniune!“ a săvârşit atâtea fapte frumoase pentru oştire. PENEŞ gate şi sângeroase lupte—dar a însemnat această ocupare o victorie în sensul hotărâtor al cuvântului? In ceia ce priveşte războiul nostru, este cert că nemţii au concentrat cele mai mari forţe împotrivă-ne. Intrarea noastră în acţiune a atras spre frontul românesc grosul trupelor austro-germane, cum se pare dau anunţat la multe lupte din alte fronturi, spre a lupta numai împotriva noastră. Aceiaşi normă au avut-o austro-germanii faţă de noi, in privinţa bombardărilor. Nicăeri teutonii n’au bombardat cu atâta furie cum au bombardat a noi. Hoardele teutone amnecinduse In mod criminal asupra populaţiunei civile, — asupra femeilor, copiilor şi bătrânilor— au crezut că ne vor intimida S’au înşelat Insă amar—căci oştirea noastră a luptat şi luptă vitejeşte pentru apărarea patriei. Intr’un cuvint teutonii au întreprins o adevărată expediţie împotrva noastră — sacrificând rezistenţele de pe celelalte fronturi. Acest fapt, departe de a ne îngrozi ne inspiră un şi mai mare avînt, întrucât duşmanii singuri fac dovada fricei ce o au de viteaza noastră armată. Şi această armată va şti să zdrobească expediţia nemţilor cari au invadat în ţară, cu sacrificiul unor mari pierderi pe celelalte fronturi de luptă, impunimMM ®® Dl. C. Topta ajutor de primar, a făcut azi dimineaţă o razie, asistând la mai multe băcănii la modul cum se vinde zahărul publicului. D-sa a dispus închiderea imediată a câtorva băcănii a căror patroni au fost surprinşi fătănd abuzuri. In acelaş timp dl. Toma a mai dispus de a se face un control cât se poste de riguros băcăniilor şi vinovaţii vor fi daţi judecăţei conform legilor militare de război. Administraţia Financiară încunoşdinţează că plata pensiilor se va facea ca şi până acum numai pe o singură lună contrar scornirilor cari circulau că se va achita pe trei luni.rr Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii face cunoscut că publicul are intrarea cu afaceri, numai de la 9 -12 p. m. Se ştie, că aast minister se află In Palatul Universităţii, aripa stângă şi intrarea prin poarta grădinei. Ministerul de Război a făcut cunoscut autorităţilor administrative de a pune în vedere tuturor morarilor, a căror mori sunt purtate cu petrol, că pentru a se evita o eventuală întrerupere a activităţei lor, să-şi transforme instalaţiile pentru a putea funcţiona şi cu lemne. Ministerul de Interne a luat dispoziţia, pentru a se înlătura specula ce se face cu talpa, ca orice cantitate de talpă să fie disfăcută numai întregei corporaţiuni, urmând ca aceasta să o disfacă fiecărui cizmar, după nevoile fiecărui. Direcţiunea Manufacturii de Tutun a înaintat Ministerului de Finanţe spre aprobare, tabloul de diurnişti cari în interesul serviciului au fost propuşi a fi trecuţi în budget. Aseară sub preşidenţia I. P. S. S. Mitropolitului Pimen, a avut loc la Primărie întrunirea comitetului regional sanitar. Au luat parte d-nii: General Herescu, O. O. Mârzescu, C. K i r i m o gu, O. Climescu, C. Crupenschi, dr. Manica,tide, S. Halița, P. Bogdan, dr. Fior, dr. Brăescu, Pr. Savin, I. V. Praja etc. Comitetul ocupându-se apoi de alte chestiuni ridică şedinţă la ora 7 seara, Direcţiunea generală a serviciului sanitar, a adresat următoarea circulară a medicilor de spitale : „Suntem informaţi de către comitetul central sanitar, că unii dintre d-stră ar fi nelămuriţi în privinţa modului de administrare a acelui spital. Cu ordinele numerile 7300 şi 7875 v-am comunicat că renunţăm la cota de 0 55 bani ridicând cota la aceea ce va fi necesar pentru o bună şi suficientă alimentaţiune a bolnavilor şi răniţilor, fără a vă fixa nici o sumă. Aflăm acum, că unii din d-stră fac două rânduri de foi de cotă şi prepară două rânduri de feluri de mâncare deosebind pe civii de militari. Aceasta constitue o îngreunare din punct de vedere administrativ. Cu aceasta, socotim, că sunteţi perfect lămuriţi asupra modului cum spitalul trebue să fie administrat“. Nemuiaior Comunicatul de ani a anunţatocuparea Bucureştilor. Nemţii singuri vor recunoaşte că sunt departe de o victorie. Ocupaţiunea unui oraş care n'a fost apărată din motive strategice nu e succes de arme şi cu atât mai puţin o victorie. Am văzut in decursul războiului cazuri identice şi dacă em aminti numai chestiunea o supăm Varşoviei, am pastra cu succes afimaţiunea noastră. Au ocupat nemţii Varşovia după indelan y wiwwagw .Ştiri telegrafic© din străinătate istarsst&re© italienilor pe £©rs©. ROMA.—Ziarele franceze ca şi cele englezeşti relevează importanţa înaintărei trupelor italiene pe Carso, înaintare care procedează încet, din cauza naturei terenului şi a anotimpului foarte defavorabil însă cu rezultate definitive. Ziarele socotesc că noua acţiune pe care austro-germanii o pregătesc în Trentin, e menită să aibă acelaş rezultat ca ofensiva pusă la cale, în Mai trecut, împotriva podişului Celor şeapte Comune, cu toate că duşmanii noştri vor putea îngrămădi de data asta, toate artileriile şi celelalte unelte de luptă, cari nu mai sunt necesare pe celelalte fronturi (A. T. 1.). Seryiciyl ciwIS obligator I» ü©rm*$si©„ ROMA,—Din limbajul presei nemţeşti reese că noua lege privitoare la serviciul civil obligator,—de la care atât însaltul comandament german cât şi guvernul berlinez speră că va veni scăparea Imperiului, —nu va putea da rezultatele nădăjduite. Ea nu va face decât să se c reas că nemulţumirea norodului pentru conducerea războiului şi pentru greutăţ le lăuntrice. La aceasta se adaugă că presa «ficioasă germană s’a ferit până acum d® a lămuri adevăratele motive aie acestei măsuri aşa de grave. Lumea crede că prin ea guvernul urmăreşte cu totul alte scopuri de cât cele militare. In adevăr nu se pricepe cum producţiunea muniţiilor s’ar putea spori în virtutea acestei legi, devreme ce munca femeilor le a lipsit niciodată ca acum. După „Lepziger Volser Zeitung“ nu pricepe de ce a fost nevoe da o lege specială spre a se mobiliza cei câţiva oameni valizi cari mai rămân încă în Germania. Zisul ziar se întreabă „Ce pe care nu mai luptăm când însuşi căminul nostru e în primejdie? (A. T. I.) Raporturile Austro-Ungara ROMA. —Contele Tisza a fost primit în audienţă de Regele Karl al IV-lea, spre a fixa dispoziţiile cu caracter constituţionalitiniiicnAncnlki?rinpntru ranunfurile între Austria şi Ungaria. Parlamentul ungar va fi chemat să justifice aceste dispoziţiuni. (A. T. I.) Neînţelegeri Intra Hindenburg $1 Bethman-Holweg ROMA.—Din Zürich. Informaţii din Izvor german interex ştirea publicată de ziarul „Tuinee" privitoare la neînţelegerile iscata între Hindenburg pi Betiman-Holweg. Concelarul german ar fi hotSrSt să demisioneze din cauza greutatei de a îndestula cererile de noi trupe de întărire pe frontul răsăritean, cereri cari sunt din ce în ce mai stăruitoare (A. V. I.)