Mişcarea, februarie 1917 (Anul 9, nr. 24-44)

1917-02-01 / nr. 24

2 Ştiri telegrafice din străinătate Serviciul special al ziarului „Mişcarea“ Discursul lui Sir Bonar Law ca răspuns Lordului Asquith LONDRA 10 Februarie. — In cursul desbaterilor asupra răspunsului la mesaj, Lordul Asquith, în calitate de şef al li­beralilor, declarând că nu tre­bue să exis­te asta­zi nici o notă discordantă, nici un curent de Opoziţie de persoane sau de partid. Sir Bonar Law răspunzând ţi­ne cuvântarea următoare : Discursul Lor­dului Asquith este cea ma bună dovadă a unanimitâţei care există în ţară, faţă de marea luptă actuală. Răspunzând la chestiunea situaţiei Ma­ritime oratorul spune că rechiziţiunile gu­vernului se întind asupra vaselor de co­merţ după cum s’a procedat la începu­tul răsboiului cu căile ferate. Controlorul navigaţiunei a procedat la construirea unui mare număr de vase care sunt gata să părâsească şantierele, şi ori­care ar fi pierderile cauzate de submari­nele inamice, ele ar fi restabilite imediat. Iar în privinţa supremaţi­i mărilor Sir Bonar Law declară că nici o dată nu a putut fi mai complectă după cum marea flotă britanică nu s’a arătat a fi mai la înălţimea situaţiei şi va fi imposibil cu toată vigoarea răsboiului submarin ca ea să echiueze. Pentru a împiedeca procedeurile ina­­m­­ului este suficient a întrebuinţa noui mjloace de apărare şi ca în 1915 când Germania ne a ameninţat la fel, să avem încredere că Germania nu are cea mai mică şansă nici de a ne înfometa nici de a reuşi la ceva prin acest procedeu. Examinând situaţia militară arată că ea este favor­abilă Aliaţilor. Italia cu toate greutăţile terenului îşi continuă înaintarea victorioasă. Trupele ruse îşi păstrează toate calităţile istorice „nici unul dintre Aliaţi nu se poate gândi la România fără a resimţi un sentiment de îngrijorare dar graţie splendidelor calităţi militare ai soldaţilor Români şi Ruşi, cu toate că o par­te din ţară este năvălită, o mare proporţie a armatei Române rămâne în picioare, gata a continua lupta, graţie căreia înaintarea Germanilor a fost oprită la Siret. Să sperăm deci că situaţia va re­deveni favorabilă noilor noştri Aliaţi“. Invazia în România, a fost o decepţie morală pentru Aliaţi, dar nu constitue pen­tru inamic un succes militar, că el nu şi-a ajuns scopul de­cât cu preţul unor enorme sacrificii ale căror consecinţe se va resimţi în curând. Totul indică că marea pradă atît de aşteptată de Germani în România a fost distrusă sau salvată la timp, iar regiunile petrolifere au fost lăsat inutilisabile în miine­­le duşmanilor. Se poate astfel privi cu în­credere în viitor. (Ag. Reuter). Pe frontul Anglo-Francez PARIS 10 Februarie. —Succese parte satisfăcătoare, încununează operaţiunile le­ale zilnice pe malul stâng al Ancrei, iar tot frontul britanic cu Lesers şi Gen­­dencourt constitue o ameninţare continuă şi directă a poziţiunilor inamice, de pe malul drept al râului. Operaţiunile anterioare cauzaseră mari pierderi inamicului sunt menţinute de a­­tacurile continue victorioase ale trupelor noastre. Este incontestabil că acesta este o pro­bă a ascendentului aliaţilor noştri asupra adversarilor şi arată simptomele unor acţiuni de viitor apropiat. (Ag. Havas) Wilson e sprijinit de toate parctdele ROMA 26 din New-York . In noua atitu­dine a sa împotriva Germaniei,­ Preşedintele Wilson e sprijinit din răsputeri de către Roo­­sevelt Taft şi Root, ca şi de toate partidele politice, foarte pornite în sentimentul lor naţionalist, care devine din ce în ce mai u­­nanim, pe când atitudinea germanilor împă­­mînteniţi e cât se poate de împăciuitoare şi acea a cetăţenilor germani cu totul descu­rajatoare. Guvernul a luat toate măsurile de prevedere şi pregătirile militare se des­făşură cu înfrigurare. (A. T. I.) 1800 voluntari polonezi în loc de 700000 BERNA.—Comitetul polonez din Berna comunică marea decepţie suferită de Ger­mania in privinţa inrolărei Polonezilor. Se anunţase că 18000 de Polonezi s’ar fi Înscris, din care 12000 s’ar fi consta­tat inapţi pentru serviciul activ. Adevă­rul este că nu s’au prezentat la recruta­re decât 1800 de Polonezi, dintre cari 1200 au fost declaraţi inapţi pentru ser­viciul militar, astfel că marea armată „poloneză de 700000 oameni“ cu care Ger­mania ameninţa Europa se reduce de fapt la... 600 oameni! După „Berliner Tageblatt“, Maximilian Harden a făcut in intrunirea de protes­tare împotriva deportarei R­egiunilor, următoarele declaraţiuni: „Nu trebue să ne facem iluzii as­upra importanţei duşmanilor Germaniei. In Rusia numărul oamenilor mobilizabili este inepuizabil, înfometarea Angliei este imposibilă. In Franţa lipsa comb­atanţi­­poate fi complectată cu aducerea de trupe din Anglia. Ast­fel cu tot refuzul Puterilor Inţelegerei de a accepta propu­nerile de pace germane, trebue să facem totul pentru a pune sfârşit războiului. Fără întârziere, trebue să angajăm ne­­gociaţiuni internaţionale pentru a asigura pacea universală chiar acum, iar nu după război cum a declarat Germania în răs­punsul la nota preşedintelui Wilson“, împăratul Carol şi bom­bardarea oraşelor deschise ROMA.—Un ziar elveţian a anunţat că noul împărat al Austriei pentru a da do­vada sentimentelor sale conciliante şi pentru a face un act de diferenţă faţă de Papa, ar fi dat ordin trupelor austri­­ace să nu mai bombardeze oraşele des­chise. Se constată însă că această ştire este absolut falsă. împăratul Carol s’a mărginit să reco­mande comandamentului militar să nu bombardeze localităţile deschise decât in cazul unei extreme necesităţi, ceia c® este cu totul deosebit. E probabil că nimic nu s® va schimba din procedeuril® selbatice ale Austroba­­şilor, contra cărora Papa a protestat cu atâta energie. Condifiunile (?) de pace ale Germaniei PARIS.—Iată după „Gazette de Lau­sanne“ aşa zisele principalele condiţiuni de pace ale Germaniei, pe care de altfel ziarul elveţian nu le ia in serios : 1) Evacuarea Belgiei în schimbul Con­­golui belgian; 2) Evacuarea nordului Franţei in schimbul coloniilor germane ocupate de Puterile înţelegerii; 3) Crea­rea unui regat al Poloniei în limitele marelui ducat al Varşoviei exceptând guvernământul Suvalki; 4) Crearea unui regat al Lituaniei compus din vechile guvernăminte Vilna, Rovno, Gradno şi a Suvalki şi a Curlandei care îşi va păs­tra autonomia locală. Cedarea Rusiei a Galiţiei Orientale pănă la San. plecarea A. S. R. Principelui Carol din Petrograd PETROGRAD.—A. S. R. Principe­le Carol Insolit de Oi­­. I. Bră­­tianu au părăsit Petrogradul pentru a se­ reintoarce in tară. .Westnik LONDRA 7. Februarie. Coresponden­tul din Washington al ziarului „Times“ spune ca poporul american î­ţelege per­fect de bine ca, în caz că America va declara Război Germaniei, Statele Unite nu vor face sforţări ca să obţie o g­orie militară, ci ţinta şi Principala va fi de a ajuta pe aliaţi intr’un mod căt mai e­­ficaciu. Prima funcţiune a Statelor U­­nite va fi, ca ele să funcţioneze ca un mare rezervor, de muniţii şi de provizii. Flota americană se prepară pentru ac­­ţiune. Miliţia este revizuită pentru o even­tuala companie , şi Marele Stat Major lucrează la planuri de război’ Corespondentul din Wahington al zia­rului Morning Post spune că până ce nu s’a tras primul foc de tun nu se poate ştie până unde va merge ostili­tatea Amencei în contra Germaniei. Dar după această nu va mai încape nici o ezitare şi America va lupta, ca şi ceilalţi aliaţi până ce Germania va capituli Pentru moment ajutorul Ame­­ricei va fi corp in special naval, de­oa­re­ce ea nu este în stare de a trimite un corp expediţionar de o importanţă mai însemnată înainte de câteva luni de zile. Statele Unite au însărcinarea de a patrula nordul şi sudul oceanului Atlan­tic, astfel curăţind aceste ape de sub­marinele germane, şi dând în acelaş timp şi protecţia vaselor cari­ea din porturile candiene şi americane. Prin această metoda crucişătoarele britanice cât şi franceze vor fi libere de a opera în alte părţi. Autorităţile navale sunt de părere că America are destule vase la dispo­ziţia ei, spre a putea apăra porturile lor, căt şi comerţul lor cu aliaţii. Printr-o dispoziţie strategică a vase­lor se poate da o protecţie satisfăcătoare tuturor vaselor de comerţ care trec o­­ceanul. A­ T. E. America Latină împotriva Germaniei ROMA 26, din Paris , informaţii din isvor serios asigură că ar fi iminentă ruptură relaţiilor diplomatice intre cele trei rep­ublici sud-amnericane : Brazilia, Argentina, Cile, şi Germania.­ Se pare că şi Olanda ar fi hotărăt să conformeze atitudinea sa după aceea a Statelor­ Unite A. T. E. Maximilian Harden despre pace Pregătirile America! CIISTIN ŞTIM? D-l Paul Dobrescu, avocat din Constanţa este rugat aşi indica actualul domiciliu la redacţia ziarului „Mişcarea“ MISC­A REA ULTIME INFORMAŢII 08 D-na Ecatarina Constantinescu pro­fesoară din Galaţi, are durerea de a a­­nunţa că surorile sale d-na Elena ,Lam­­bru şi d-ra Tu­lica Ionescu institutoare din Galaţi, au încetat din viaţă la tristul accidant de drum de fier de la Ciurea. Elevii şcoalelor militare de artilerie şi geniu care sunt înscrişi la Universi­tate au cerut rectorlui de a la aproba să dea ultimele examene de licenţă în lune februarie acordăndu-li-se d­epensa de inguenţă. Primăria a delegat pe un funcţio­nar al Serv­eiului de aprovizionare, care a plecat ori la Ripiceni, pentru a asista la încărcarea şi transportarea unei can­tităţi de 20 vagoane de zahăr pentru nevoile populaţiei Iaşi. „ Cercul de recrutare Ilfov, face cu-­­noscut că este instalat în curtea casei cu No. 108, pe şoseaua Iaşi - Nicolina­­Horpazu, unde este şi reşedinţa regi­mentului 61 Inf P. S. Se dă orice informaţie, pentru cei in­teresaţi, zilnic de la ora 10-12 a. m. ** Printr-o ordonanţă a Administraţiei comunale se reglementează în modul ur­mător : 1) In locuinţele particulare nu se va întrebuinţa decât un bec de 50 lumini de fie­care cameră locuibilă şi nu se va putea uza de curent de­cât de la orele 5 seara. 2) Locuinţele persoanelor of dale şi a Instituţiunilor publice vor putea fi auto­rizate să întrebuinţeze mai multe becuri pe baza autorizaţiunei speciale eliberată de administraţiunea Uzinei electrice 3) Sâmbătă şi Duminica, curentul elec­tric va fi întrerup între orele 4 diminea­ţa şi 3 după amează, iar în celelalte zile de la orele 5 dimineaţa — 10 dim­neaţă. 4) Agenţii Direcţiunei Uzinei însoţiţi de agenţii forţei publice vor controla după contoare executarea acestor dispo­­ziţiuni. 5) Contravenienţilor li se vor taxa ime­diat curentul şi se vor da judecăţii. A­­ceasta cu începere de Mercuri 1 Febru­arie. (ss) p­­rimar, P. Cujbă Aprobat Comandantul Militar a! Oraşului Iaşi, (ss) General Herescu ,I W­ 'IV. + întristaţii Locot-Colonel adjutant Ion Fiorescu, tată* Elena Fiorescu, mamă, Ioan şi Mircea Fiorescu, fraţii, au dure­rea de a aduce la cunoştinţă pierderea mult iubitului lor fiu şi frate MIHAIL în vârstă de 1 an şi 12 luni, încetat din viaţă la Iaşi, în ziua de 29 ianuarie 1917 Societatea pentru corn­ereiul cu mașini de cusut „Singer“ s-a mutat provizor strada Costache Negri No. 82 fosta str. Veche, în rând cu farmacia Herzen­berg, Bourne & Co. împotriva Acaparatorilor de Monadă Dl. G. Corbescu, prefectul Poliţiei, a dat următoarea ordonanţă împotriva a­­caparatorului de monedă : Noi, Gl. Corbescu, Prefectul Poliţiei Iaşi. Având în vedere lipsa de monedă măruntă de nichel, de argint, cum şi a biletelor de bancă de 5 lei şi mai mici, lipsă care este simţită pe piaţa cu toate că stocuri însemnate de monedă au fost puse în circulaţiune. Având în vedere ca din cercetările fă­cute de noi rezultă că moneda măruntă este sustrasă din circulaţ­­ne de căle­e unii în scop de a îngreuia schimbul şi a specula şi in acest fel asupra cumpă­­rarei articolelor de o nevoe curentă po­­pulaţiunei. Considerând că o asemenea procedure constitue delictul de acapararea prevă­zut şi sancţionat de Legea pentru al re­prima acapararea monadelor ce au curs legal în România şi că vatare urmează să fe urmărită şi pedepsită cu cea mai mare rigoare. Pentru aceste motive, în baza Legii­­ sus menţionată şi la baza Legei pentru starea de­ asediu, având în vedere şi ordonanţa Comandamentului militar cu No. 2. Ordonăm : 1. In termen de 3 trei zile de la data prezentei, adică până în ziua de 2 Fe­bruarie inclusiv, ori­cine deţine ,sub ori­ce titlu monede mărunte de nichel, de argint, bilete de bancă de 5, 2 şi 1 leu, în cantităţi mai mare de­cât este obiş­nuit necesar ori­cărei persoane pentru trebuinţele sale sau ale comerciului ce exercită, este obligat sa declare aceasta la Prefectura Poliţiei. 2. Acei­­a cari, după acest termen, s’ar găsi moneda măruntă în cantitate mai­­mare decât cea aratătă mai sus vor fi arestaţi, trimişi înaintea Curţei Marţiale şi condamnat la închisoare de la 15 zile la 3 luni şi la amenda de 50-1000 lei. 3. Societatea de tramvai şi brutarii cari primesc obişnuit mai ales monedă divizionară, cum şi toţi acei comercianţi care afişeaz în prăvălii sau care pre­tind să li se facă plata numai in bani potriviţi cu costul vânzarei sunt obligaţi ca la fie­care trei zile să verse moneda măruntă ce ar fi­ adunat contra echiva­lentului în bilete de bancă, la adminis­trara financiară, la Banca Naţională sau la oricare altă casă publică. 4. Toţi funcţionarii şi ofiţa­ii de Po­liţie desemnaţi da lege vor face perchi­­ziţiuni amănunţite la cei ce s’ar bănui că contravin ordonanţei de faţă. Aprobat Comandantul militar al oraşului Iaşi General Herescu­ Prefectul Poliţiei CorbitSCU ANUNŢ Pierzând mai multe bonuri de rechizi­­ţie date pe numele firmei noastre P. Andre­escu fii, în valoare fie­care sub 1mna mie lei, cum nu avem elementele necesare de­cât la 3 bonuri ce notăm mai jos, le declarăm fără valoare pentru ca nici o persoană alta să nu poată în­casa valoarea lor. Proprietarii bonurilor Autorităţile care au liberat bonul P. Andreescu fii Bat. 1 Pionieri Comp. I » 57 » M » » „ „ „ Col. 7 subs dep. mobil. 1 No. bonului Valoarea 231803 607.25 231804 370 -125415 528 50 Comunicat Oficial Din 28 Ianuarie 1917, ora 9 »«ora Frontul român. In valea Bisnicioarei, Încercarea inami­ului de a ataca un post rus, a fost respins cu perderi. Pe drea­pta Putnei artileria rusă a împrăştiat grupe de lucrători inamici, în regiunea satului Făurei, iar pe dreapta Siretului a ţinut sub foc tranşeele inamice din sectorul Suraia-Măicăneşti. Inamicul a bombardat tranşeele noastre dinspre Cran­­geni şi Corbul (ambele la sud de Siret). Pe restul frontului de la nord de Dorna- Vatra, pănă la îmbucătura Siretului, îm­puşcături de infanterie şi artilerie. Pe Dunărea pănă la Marea Neagre, linişte.­­ Frontul Aliaţilor Noştri Frontul Occidental.­­Francezii au în­treprins cu succes mai multe incursiuni in tranşeele inamice In sectorul de la Eprroy şi Bezange, precum şi In regi­unea la est de Reims, capturând câţiva prizoneri. Luptă de artilerie violenta pe frontul Bois des Capriors Vacherauvil. Bateriile franceze au executat trageri eficace în contra fortificaţiunilor germane din sectorul de la cota 304, pe stânga Menzei.­­ In timpul­ ultimilor 24 de ore artileria engleză a tras cu succes în contra ba­teriilor duşmane în mai multe puncte ale frontului, cauzând explozii în două locuri şi risipind echipa de lucru a inamicului în vecinătate de Butte de Warlencourt Noaptea trecută detaşmente engleze au întreprins incursiuni reuşite la est de Vermelles şi la sud-est de Ypres, distru­gând un mare număr de ascunzători ina­mice şi luând mai mulţi prizoneri. In­cercările inamicului de a se apropia după un bombardament puternic de liniile engleze la sud de Armentiers au fost prinse de focul de­ baraj al bateriilor engleze in spaţiul dintre tranşee şi au fost respinse cu uşurinţă. Englezi au luat 37 de prizoneri dintre cârjă of­ţeri. Pe întreg frontul de operaţiuni acţiuni de patrule de recunoaştere. Frontul Oriental. Nici un eveniment im­portant. Frontul Macedonean. Hărţueli de pa­trule In regiunea Serres foc viu de ar­tilerie şi aruncătoare de mine între lacul Doiran şi Vardar. Acţiuni de artilerie în regiunea Mogleana, în sectorul Cerna și la nord de Bitolia. Pe celelalte fronturi nimic important. Ho. 168 Comunicat Oficial Din 29 ianuarie 1917, ora 9 seara Frontul român. Artileria inamică a bombardat, în cursul zile­i, poziţiunele ruse din regiunea satului Poiana (pe Putna, la nord vest Focşani), un post rus la sud de Siret, spre satul Crangeni şi satul Vasile Alxandri. Artileria rusă a bombardat tranşeele şi o baterie inamică dinspre satele Vadul Roşca şi Călieni (pe Siret) a împedicat lucrările de în­tărire inamică în regiunea satelor Balta Raţei (pe Putna) Suraia şi Călieni (ambele pe Siret) şi a ţinut sub foc satele Voineşti, Cotul Lung şi Mihalea. Pe rastul fron­tului de la nord de Dorna Vatra și pănă la îmbucătura Siretului, nici o schimbare No. 169 afară de obicinuite focuri tari de infan­terie şi artilerie. Pe Dunărea linişte. Frontul Occidental. Francezii au exe­cutat două incursiuni reuşite, în tran­şeele inamice, la vest de Pont-a-Mous­­son şi în regiunea de la Appremont, cap­turând 20 de prizonieri. Două atacuri parţiale ale germanilor, în Lorena şi Ar­­gonne, s-au prăbuşit sub focurile fran­ceze. Pe ambele maluri ale Meusei, ac­ţiuni vii de artilerie canonadă obişnuită pe restul frontului francez. Comunicatul britan­c raportează, că detaşamente engleze au întreprins mai multe incursiuni reuşite în liniile inamice, la est de Neuville St. Vaast şi în faţă de Givenchy en Gohelle, capturând 38 de de prizonieri, între cari 2 ofiţeri. Inami­cul a făcut în timpul nopţei mai multe încercări de a ataca la sud est de Neu­ville St. Vaast, la est de Vermelles şi la sud de Nouve Chapelle; a fost însă pre­tutindeni respins cu pierderi grele lăsând şi cîţiva j­rizorieri în mâinile trupelor engleze. Frontul Italian.—Acţiuni obişnuite de artilerie *­pe întreg frontul, activitate mai intensă pe frontul Alpilor Juliani. La est de Gorizia. Inamicul a dat 3 a­­tacuri viguroase în contra poziţiilor ita­liene, după o preparaţie violentă de ar­tilerie de toate calibrele: în urma unei lupte înverşunante, inamicul a fost pre­tutindeni respins, exceptăndu-se câteva mici elemente de tranşee, din lim­p, cea mai înaintată, cari nu au fost încă re­cucerite, sunt însă ţinute sub focul de baraj italian. Şaptezeci prizonieri între cari­­ ofiţeri, au rămas în măinele tru­pelor italiene. Comunicat oficial Din 30 Ianuarie 1917 ora 9 seara Frontul Român. — La nord de D­orna Vatra, de ambele părţi ale şoselei spre iacobeni, inamicul a atacat în mai multe rânduri cu forţe importante, după o pre­gătire intensă de artilerie şi a reuşit să ocupe câteva porţiuni din tranşeele ruse situate la sud de şosea. In aceste atacuri repetate inamicul a suferit pierderi mari, între cari şi o baterie care a fost dis­trusă. In Valea Trotuşului cercetaşi­ ruşi au surprins un post inamic, omorând o parte, împrăştiind alta şi întorcându-se cu prizonieri. In sectorul cuprins între Valea Caşi­­nului şi Valea Putnei, bombardament re­ciproc de artilerie. Artileria noastă a bombardat poziţiunile inamice, mai vio­lent pe cele de la stânga acestui sector şi în special satul Măraşti. La sud de Putna, artileria rusă a ţinut sub foc sec­torul Făurei Balta Raţei, iar pe dreapta Siretului ea a bombardat cu eficacitate poziţiunile inamice din regiunea satelor Bilieşti, Vadul Roşea, Călieni, Maxineni şi Vadeni, producând explozii şi incendii in Bilieşti şi explozia unui depozit inamic de muniţiuni în Vădeni. Artileria inamică a bombardat în spe­cial poziţiunile ruse dinspre satele Cran­geni şi Corbul ; automobilele blindate engleze au înaintat spre Vădeni şi au produs mari stricăciuni iamicului Un ae­roplan inamic, care a vizitat regiunea Bârladul, a fost doborât spre Focşani de un aviator francez. Pe restul frontului, de la Dorna Vatra şi până la îmbucătură Siretului, schimb de focuri de artilerie, şi infanterie, iar pe Dunărea pănă la Marea Neagră, linişte. Frontul aliaţilor noştri. Frontul occidental. — Activitate obiş­nuită de artilerie pe întreg frontul. In Argonae şi Champagne, vii acţiuni de patrule. Francezii au întreprins două in­cursiuni reuşite în poziţiunile inamice, in sectorul de la colt 309 (pe malul stâng al Meusei) și în Argonne. In cursul lup­telor aeriene, două aparate germane au fost doborîte. Escadrilele franceze au e­­fectuat mai multe bombardări cu deplin succes. Frontul Oriental — In regiunea de la Borowoymlyn, la nord-est de Smorgenie, detaşamente de cercetaşi ruseşti au dis­trus obstacolele de sârmă ghimpată şi au atacat avantposturile inamice, carora le-au cauzat pie­deri simţitoare, captu­­rând şi o mitralieră. Un atac parţial al inamicului in contra poziţiunilor ruse la nord de Mihailovka (10 verste de Ek­se­im) a fost respins. De asemenea nu a reuşit încercarea unui detaşament inamic de a ataca în regiunea sud-est de Ha­liei, pe malul stâng al Nistrului. • Frontul­ Macedonean : Acţiune slabă de artilerie de ambele părţi şi lupte de avantposturi aproape pe întreg frontul Bombardament puternic de artilerie şi de aruncătoare de mine la sud de ora­şul Boiran. Vie acţiune de aviatori în Valea Var­­darului şi pe coastele Egeice între Mesta şi Struna. Pe celelalte fronturi nimic important. Marele Cartier General. _ la partea ştiinţifi­c în special Matematicile de orice clasă No. 170 Prep secundară. Elev al Şcoalei de poduri şi şos«l» str. I. C. Brătianu No. 88.

Next