Mişcarea, martie 1917 (Anul 9, nr. 48-72)

1917-03-02 / nr. 48

2 MISCARCA din sîraîiaiîate Serviciul speciei clerului „Hi$c»re®# C CERIREA BAGDADULUI tuna de nisip ce domnea respingând trupele turceşti până în Bagdad. De atunci comandantul şef al trupelor noastre din Mesopotamia telegrafiază că oraşul a fost ocupat in dimineaţa zilei de II curent de armata engleză. Amiralitatea americană înarmează vasele de comerţ Londra 11 Martie.— Amiralitatea a dispus în mod oficial Uaraaaraa tuturor mis In Rusia pentu cumpărarea unei vaselor de comerţ care merg in zona de război europeană. însemnate cantităţi de peşte pentru ali­ Aceasta măsura a deslanţuit un eatastasm de ned.s.ns. Organizaţia Crucei mentarea populaţiei a comunicat D-lui Roşu, a corpului medical, mobilisarea femeilor in ateliere şi uzine sunt foarte p .7 * ’ . . înaintată. Corespondenţii ziarelor aliaţilor sunt autorizaţi a telegrafia, pe când nmar­ul- Racoviţa, cum ca­­ comunicaţiunile telegrafice şi radiotelegrafice cu Germania sunt oprite, autorită- lia d­in fratahus cu o mare casă din U­­ţile au confiscat numeroase corespondente pacifiste. Wilson Îşi asumi răspunderea. Noui succese engleze Paris 11 Martie.— Germanii în ultimul timp se susţineau pe posiţiuni defensive trupele engleze au surprins pe inamic, care preparase totul pentru retragere, gata a părăsi terenul. Cucerirea localităţei Irles va provoca o nou retragere forţată a inamicului. Bapaume este cu totul descoperit din­spre flancul de vest. (Ag. Havas) O nouă carte diplomatică LONDRA 10 Martie.—Lasiig, prepară o carte diplomatic­ă în care va face sen­zaţionale destăinuiri asupra comploturi­lor germane în contra Statelor­ Unite. Un dar Angliei LONDRA 11 Martie.—G­uvernul Brita­nic a acceptat să primească din parcea lui,Nizam Sinderbad, o donaţie de 100000 livre stăiline în scopul de a ajuta sforţările facate păstra a combate sub­marinele. (Ag. Reuter) viermanii alarmaţi de lipsa de alimente. Londra 9 Martie. — Corespondentul din Amsterdam al ziarului „Morning Rost“ telegrafiază ca în Germania se fac supreme sforţăn spre a calma opinia publică alarmata de discursunle lui­­Schoblemer şi Michaelis cu privire la situaţia grava creiata de lipsa de ali­mente. Schoblemer a declarat în discursul său că se constata a complecta lipsa de poperare între diferite organizaţi­uni cari au sarcina de a alimenta populaţia. Ziarul „Berliner Tage­blatt“ intreabi dacă şi Michaelis va sacrifica poporul german cum a făcut fostul dictator al manei Batecki Bisolati despre soldatul englez. Londra 9 Martie.—Corespondentul din Roma al ziarului „Morning Post* spune că d­i B.solati i-ar fi expumat cea mai mare admiraţie pentru soldatul englez pe care-1 consideră un misionar al civiliza­ţiei. In el se uneşte priceperea de bun soldat cu elanul şi încrederea tinereţei inspirate de­­dreptatea cauzei pentru care luptă. Germanii rachiamă pe supugii lor. Londra 9 Martie. — O­telgrams din Zurich anunţă că s’ar fi primit acolo ştirea din Berlin că Cancelarul Ge.rma­­niei ar fi dat un ordin rechemând din străinâtate pe toţi supuş­i germani care nu sunt definitiv scutiţi de serviciul mi­litar. (A T E) * Consemn de tăcere în Germania. Zurich— Durva informaţuni din sursă bună se asigură că autorităţile germane fac toate sforţările ca să ascu­ lâ situa­­ţia interioară a Imperiului. Ziarele pu­blică uri apel stăruitor al autorităţlor militare către femeile germane şi în ge­neral către familiile cai au rude pe front ca să nu scrie acestora nici un cuvânt despre situaţia interioară. Acest apel, deci recunoaşte gravitate­a situ­aţiei, cere teme­lor sa nu umple scri­sorile lor de plângeri, „căci plângerile nu vor ameliora situaţia şi nu pot ser­vi decât ca armă preţioasă în mâna inamicilor pentru rezistenţa lor“. Pap convoacă iarConsistoriu LONDRA 8 Mart 3 Corespondentul I şi indemnităţile cuvenite. in KAmo Q «/ annlni An rirnini» nr.« 9 ’ _ ’ din Roma al z­arului Mornibg Post spu­nea organele oficioase ala vaticanului a­­nunță că Papa va convoca din nou un caostitoriu înainte de sărbătorile Paște­­lui Aceasta este cu atât mai surprinză­­tor cu cât un asemenea Consistoriu a mai fost Convocat in luna Decembrie protesta­ta contra războiului submarin­ declarat de de germani. Inoculările anti-holerice se fac­ a­­tât la despărţiri de către medicii Comu­nali, precum şi la serviciul sanitar al oraşului. De asemenea ele se fac la institutul antirabii, precum şi în gara Iaşi, în sala de aşteptare a clasei I-a. E* Administraţia Casei pădurilor a în­­naintat Ministerului de. Domenii nn ra-L răpătăiul bolnavilor săi, pn care-i în eterne a D-ralui Iacob Taranu ; ele vor­ fc grijca cu dragostea unui bun părinte, în j face cinstea și gloria copiilor s^i. TM spitalul pe ssre-l diriguîa cu o vredni- | Iubite prietene, t •: i; de admirat, la mijlocul unei csatâr- « Incumupat de glorie păşeşti spre pă-H gmite groaze pe care o inspira o boală * mântui scump al ţărei noastre, sure a­­c , da, D lui Iacob Ţaranu înţelegea a-şi ji cest pământ urde se odihnesc multe din da întreg prinosul sau de jilfă, înţele- \ comorile neamului nostru gea a şi împlini cu prisosinţă datoria. | Dormi în pace; dormi somnul veşm­­inţtlegea a mirdui şi reda ţâre* pe vi­­oîei în pământul pe care l’ai iubit şi pe nm­*/1 nm^mintit * 'asumra Tăcrpi*1 'lemnelor 61 copii, chemaţi să poarte cu cinste care l’ai aparat; dormi în tihnă cu su-­­port amănunţit asupra tătrei lemnelor Steggul dreptelor D08Stre revendicări, ffletul împacat, că îa viaţă fiind, ţi ai fă-'1 Această virtute cetăţenească, această , cut cu prisosinţă datoria, aşa cum ţara dragoste de ţară, acest devotament dus­­ în primejdie, se aşteaptă să 0 facă toţi păna la jertfire, —l’a sortit să cadă rău; fiii săi.­­ pus la căpătâiul bolnavilor săi. Este încă o jertfă, o încercare grea Londra 11. Martie.— Iată detaliile date de primul comunicat asupra Cucerirei Bagdadului. .­­ . . Trupele noastre luând contact cu inamicul pe linia râului Dialali au reuşit din pădurile statului din Împrejurimile prin surprindere in noaptea de 8 curent, ar trece cu toate că luna lumina terenul Iaşului, în­tărindu-se pe malul drept.­­ Prefectura de poliţie a interzis cra . In acest timp fu constituit un pod pe Tigru puţin mai jos de îmbucătură­­torilor de vinde gto­e din stocul ce.j fluviului cu conflientul Diala, de unde un puternic detaşament englez înainta pe . . ... malul drept al Tigrului unde întâlni inamicul pe o posiţiuine la 9 kilometri sud connecţii. . „ vest de Bagdad. ) Epitropia Casei Sf. Spiridon a fă- jj^Trăim Insă clipe, care sunt clipe de | Pierzând recipt­sa la vedere No.*16 din Inamicul fiind pus pe fugă, râul Diala fu trecut de toate trupele noastre cut o adresă Ministerului de Industrie jertfă. ; 26 Noembrie 1916, de suma de 15.000 care înaintând pe malul drept respinse din nou pe inamic din a doua poziţiune, şi comerţ, cerind o cantitate de ţiţei ne- Nu ne este dat să ne jelim. Cu cât t­rei, emisă de banca Naţională Iaşi o de­poposind în timpul zilei pe noul teren cucerit. *­e­cesară încălzirei şi iluminărei spitalului este mai grea jertfă, cu atât trebue să , clar ca nulă şi fără valoare în mâinele In dimineaţa zilei de 10 curent trupele noastre rem­ara atacul, cu toata fur- central. simţim mai puternic şi să ne impărta- ) oricui se va găsi. Direcţiunea liceului naţional a C.O-­­Îzj îmbărbătare. ' \ Prof .^George Murgoci, strada Nicu municat elevilor acelui liceu că sunt da- Şant jertfe ce sa fac pa altarul sfii­t Gane 28, Iaşi. I tori a se prepara singuri la obiectele a­patriei­ şi sunt singurile jertfe care i claselor respective de­oarece este pro- cinstesc, încununând frunţile de o vied- ) . . . ; babil că în luna Aprilie sau Mai, să se nică_s._ eternă glorie. Siie acest nimb?. Dfcî?r că am pierdut copia contractu­fixeze o sesiune de examene tegrale \ d0 g­ °ri0 este încununată fruntea senină , 113* de împrumut în cont curent No. 4.554 Delegatul Primăriei care a fost tri- a D rulul Iacob îaraEUR la care Prirân'id,n \\„Octombrie 1916, prin care se int astăzi cu recunoţtnţă şi veneraţiune­­ constată că am luat cu împrumut dela D-lui Iacob Ţaranu şi-a făcut datoria, ,Banca Naţională a României, Bucureşti, —şi s’a stftos iâcâidu şi datona. i suma de iei 35.000 contra unui gaj de­ Intrisiatâ adunate, pus de Iei 65 000 rurale 5 la sută. In numele prietenilor, care s’au cin- Ge asemenea am pierdut copia conX stît totd­auna cu prif tenia D-rului Ia- tractului da împrumut în cont curent No. ›**• E~‘“‡ '! *›«‡» din.13 Octombrie 1986, prie «r. de pește sărat, urmând a se interveni ftia^ f r,nosul namărginitei noastre ad- |se constată că am luat cu împrumut de _ i * ! m fa n rkT 4 ^ tf fw fit îl /N % A a.î f î ? pentru a se face transportul, ij TM Duminică se vor întruni .. f miraţiuni. , ^ Banca Naţională a României, Bucu tocmbru­l D rul Iacob Ţâranu a fost un bun pm­e­­reşti, suma de Iei 7.000, contra unui gaj PARIS.—Preşedintele Wilson primind pi un ziarist a de- ■( HonVtetului Federaţiei societăţilor de:teD) un devotament Icălţător ; a fost un depus de Iei 16 000 împrumut nations*! Siarat Că Măsoară I« toată plenitudinea ei gravitatea decizia­ ; binefacere pentru a discuta mai multe harnic muncitor, inspirat de o adâncă 5 !‘a sută d!’n. 1916. Bl©i pe care a luat-o. chestiuni importante. I iubire de tară, care înălţă prin pilda sa * „ Acele copii rămân nule şi fără valoare $«fttl Statului şi consilierii Săi nu-şi fac nici o iluzie asu- i “ M-­s. Regele a aprobat, sub re- i şi Drill sufletul său al­ es. în orice mâ­ni s’ar găsi. _ ţara moralităţai şi lutenfiuniior german®. Wilson a făcut impo-lZfrva ratificărei Corpurilor Legiuitoare,1. B-rul Iacob Ţaranu a fost ud fruntaş ! Prof. George Murgoci, strada Nicu , sibitul ca sa snenfä® pacea ş i singurul reproş pe care fara, sau ca plotonierii şi plotonierii-majori com-Sail vieţei noastre publice, un fruntaş al,Gane 28, Iaşi. ^ şi civilizaţie l-ar putea adresa cândva este că a lăsat să se­ batante dela părţile active, ce se vor fi­­ vieţei noastre intelectuale, desinteresat în —----—‘——--------------------------­creadă O clipă c’ar fi putut Să nu-şi facă toată datoria­ , distins in faţa inamicului, să poată fi toate manifestările vieţei sale. A fost BAAFdii*# F*er2.And biletul meu ”, propuşi a fi numiţi „ajutori-sublocote- un iubitor de dreptate şi adevar. De a- | r CiUlUi (albastru) de liberi \ nenţi* avînd din prerogativele gradului ceea^prietenii sufăr din toată inima pier­de sublocotenent numai dreptul la soldă : derea acestui om de bine, a acestui va- \ valabil până la Sl Decembrie 1917 emis Apoi se știe eâ io sfântul Colegiu sunt r,ârftunfsos!t în' Peatrus neg«stor*3 3 locuri vacante. Se crede că Papa va 1 din te/,tor']!e 0CUPfe. DuPă, ce l°T( h ţine cu asest prilej o cuvântare despre inventana e, f1 P^tuite, aceste măriun război şi mulţi cred chiar a şti că el va*vor h astfel imPar*lte . In primul rînd va lua din ele Ministe­rul de război, tot ceia ce va fi de tre­buinţă armatei. In al doilea rînd va lua direcţiunea sănătăţei publice şi apoi Crucea Roşie mărfurile şi materialele sa­nitare ce vor găsi bune de întrebuinţat în scopurile ce Ie urmăresc. Restul de mărfuri ce va mai rămîne, va fi pus în vânzare cu deamănuntul m Aflăm —scrie—„Neamul Românesc“' că la Cernăuţi s’a deschis Facultatea de Teologie şi Gimnaziul românesc, în * , ... ambele predându se cursurile exclusiv \ P n m Pu 1C' în limba română. m Direcţiunea farmaceutică din Mi-Doamna Iulita Popescu a deschis şi liceul d­e fete. Consistorial, la rândul său, inaugu­rând cursurile şcolii reale greco-omien­­isterul de război a înfiinţat o popotă în curtea caselor din strada Săulescu No. 1 (Piaţa Unirei). La această popotă iau masa zilnic vr’o partea Epitropiei şi a clubului naţional liberal şi Păr. Savin partea profesorilor Seminarului Veniamin Costacin unde de­functul era profesor. Din nume passt .asistenţa remarc : D-nii G. G. Mârzescu ministrul Dome­niilor, Const. Climescu epitrop al Casei Sf. Spiridon, Petru Fântânaru, prefectul judeţului, Simionescu secretar general al ministerului de Instrucţie, J. Hadita inspector general, M. Toanfia, Prof. Dr. Parhon, Prof. Dr. Negel, Prof. Dr. Es­tra­del Mondor din „Mefistofele“ cântat Prof. Dr. Tanasascu, Cap. Dr. D. de Edgar Istrati. PARTEA II. CAVALERIA RUSTICANA Operă într’un act de d. P. Mascagni. DISTRIBUȚIA : Santuzza, d-na E. Rodrigo. Lola, d na L. Brezeanu. Lucia, d-na Segalo. Turiddu, d-nul V. Rabega. Alfio, d-nul Jean Atanasiu.­­ D-l I. Costin, profesor, va începe Joi 2 Martie, ora 5 un curs practic de Limba Rusă, care va continua în fiecare Marţi, Joi şi Sâmbătă la aceeaş oră, înscrierile (a un leu lecţia) se fac la B­iroul de înscriere al Cerceluşilor (Pa­latul Universităţei). Z­arul „Opinia“ a anunţat că la Penitenciarul din Iaşi s-ar fi ivit tifosul exan­timatic. Această ştire nu corespunde cu ade­vărul. Nici un soiu de epidemie nu bân­­tue la penitenciar a cărui stare sanitarâ este satisfăcătoare.­­* Administraţia Casei Bisericelor va înainta Ministerului de Instrucţie un ra­port asupra activitaţei preoţilor refugiaţi din ţinuturile evacuate, detaşaţi pe la di­ferite instituţii culturale în judeţele din Moldova: Marinescu, C. R. Penescu senator, Toma, Gh­orghiadi etc. Cortegiul a parcurs străzile I. C. Bră­­tianu,­­Piaţa Unirei, Cuza-Vodă, luând drumul spre cimitirul Eternitate. Bl Doamnele şi Domnişoarele de la­­Crucea Roşie“, Fiiala Iaşi ,care nu mai funcţionează la spitale sunt rugate a a­­duce la cancelaria Spitalului 26® Liceul Naţional braţarele şi carnetele ce le-au fost încredinţate şi care li se vor res­titui când îşi vor lua serviciul act­v şi regulat. Preşedinta Filialei Iaşi, P-sa Moruzi­­ Dr. I. Tirana.­­ Cu prileju înmormîntărei mult regretatului nostru prieten Dr. I. Ţaranu, următoarea cu­vin­tare a fost rostită de D-l Const. Toma în numele partidului naţional-liberal. „S’a stins şi D rul Iacob Taranu în lupta grea şi plină de dureroase încer­cări, pe care neamul nostru este chemat a o purta pent uisbînda nâdejdelor s*ie. —S’a stâns dând pilda ianălțătoare a u­­nui suflet inspirat de cel mai cald de­votament, de cea mai adâncă iubire def semeni, de cei n , /­­ •» ~ o , : 11 îs m INFORMATIUNI I loros amic, a acestui vredsic cetățean. Gradul de „ajutor sublocotenent“ se i Dr. Iacob Ţaranu lasă însă o Emurghere conferă numai în timp de război şi este I familiei şi amicilor săi, superior tuturor gradelor subofiţereşti şi p­us şi pornit pe drumul veşniciei, vir­­inferior gradului de sublocotenent. f­ruţile D­rului Iacob Ţaranu, mormântul Mărfuri pentru public — Am ? DU 10 poate răpi. Ele apar­ţin­­ amintirei vorbit despre cele trei mii de colete cu Ianuarie 1918 de Prefectura Poliţiei Iaşi îl declar nul şi fără valoare în mâna or cuiVor găsi, cerănd emiterea unui duplicat, CIRL SEHLACHTER 66, str. Ştefan cel Mare Comunicat Oficial Ho. 199 din 28 februarie 1917, ora 9 seara FRONTUL ROMAN.­ Situaţia este neschimbată pe întregul front, dela nord de Dorna-Vatra până la Marea Neagră. Inamicul a bombardat în cursul zilei în­ălţimile dela­ nordul şoselei Valea Putna-Iacoben Un atac inamic îndreptat asupra poziţiuniior noastre din valea Uzului, s’a prăbuşit sub focul artieriei şi infanteriei noastre. Pe Putna bateriile noastre au împiedicat lucrările Inamicului în regiunea Băneşti, Faurei şi Bilieşti, iar pe Siret „ au împrăştiat o spioana inamică care debuşa din satul Vulturul distrugând şi un­ post de observaţie inamic din satul Cân­eni. inamicul a bombardat cu artilerie grea tranşeele noastre de le Crânceni, satul Vasîle Alexandri precum şi portul Galaţi, omorând aci un soldat şi rănind câte­va persoane. Pagubele materiale nu sunt mari. Pe Dunăre până la Marea Neagră, linişte. tale, a făcut o adresă tuturor prfec- 30* fie ofiţeri farmacişti. Nu sunt admişi FRONTUL ALIAŢILOR NOŞTRI, ţilor din judeţele Bucovinei, rugându iUa popotă ofiţeri combatanţi sau asim­- FRONTUL OCCIDENTAL. — Activitate de artilerie obişnuită pe întreg fron-­­ să Invite tinerimea de a se întoarce la ftat* afară de farmaciști. |­tul. Lupta de artilerie a fost mai vie în regiunea de la Maisons de Champagne și studii. * înmormântarea d rului Brăescu.ș­i de la Troyon. Pe malul drept al Meusei, Germanii au încercat un atac în contra 8a M. S. Regele Ferdinand a făcut | Astă­zi după amiază la ora 2 a avut Ioc­ unui punct întărit francez în regiunea dpia Louvemont ; au fost însă cu uşurinţă ori, însoţit de adjutantul de serviciu,­­ înmormântarea rămăşiţilor pământeşti ale­­ respinşi, o preumblare pe jos prin oraş. | regretatului dr. Al. Brăescu. | La vest de la Maisons de Champagne, un contra­atac violent dat de ger-Suveranul era pretutindeni salut­at \ Sicriul fusese aşezat în biserica Sf. | mani aseară asupra cotei 185 s’a sfarmat sub tragerile de baraj şi sub tocurile cu adânc respect şi cu o vădită dra-­ Spiridon. Un serviciu religios s’a oficiat­­ mitralierelor franceze. Francezii şi-au păstrat toate poziţiuniie lor şi numărul pri­­goste de către public. I de către P. S. S. Arhiereul Antim asistat i­zonierilor capturaţi ieri se urca la 150, intre care 3 ofiţeri. ■ Deasemenea a eşuat­­ de un numeros der.­t încercarea unei incursiuni germane în liniile franceze din regiunea Beaulne-Chiev. FESTIVALUL DE HAINE !­ Onorurile militare au fost date de o­ Germanii au bombardat in timpul nopţii Se­ssons şi un grup puternic a încer­ Mâine are loc la Teatrul Naţional Marele­­ companie de jandarmi pedeştri. Festival italian cu următorul admirabil : Au vorbit în biserică d. Const. Cu­­­program: Iliescu epitrop al Cas­a Si Spiridon din PARTEA­­. „Imnul Regal Italian“ cân­tat de orchestra Teatrului sub conducerea maistrului Pessione urmează: Boito, „Prologo“ din „Mefistole“ cânat de d. Edgar Istraty. Pugnani, „Largo Expre­­ssivoAmbrosio, „CanzonettaPugnani, „Tempo de Menuetto“, executate la vioară de d. Barozzi. Leoncavallo, „Prologul“ din „Pagliaci“, cu acompaniament de orchestră, cântat de d. Gostescu-Duca, P. Martini, „Andantino“, Corelli, „VariazionePug­nani, „Preludium el Allegro“, executat la vioară de d. Socrate Barozi. Boito, „Bala cat să se apropie de poziţiunile franceze pe şoseaua dinspre Crouy, a fost Insă respins. Intre râurile Aisne şi Avre, detaşamentele franceze au efectuat în amu­rgul zilei de eri trei incursiuni reuşite în tranşeele germane, distrugând lucrǎril­­ de apârare şi luând prizonieri. Acţiuni foarte puternice de artilerie au avut loc pe ambele părţi în regiunea râului Ancre. Trupele engleze şi-au aracilor*t in timpul nopţei poziţiuniie ocupate la n ord est de Bouchartsues; postum« engleze au mai pătruns în tranşeele inamice şi au făcut căţiva prizonieri ; detaşamente engleze au efectuat in­ursi­uni reuşite îa tranşeele germane la sud de Arms şi cu toată rezistenţa Ge­manilor, a arun­­cat bombe în adapostanie lor, cauzânfiu-ie perden însemnate. In cartul luptelor aeriene de en mai multe aeroplane aasmaaa au fost doborâte sau avariate, iste care cu siguranța 4 au fost distruse. FRONTUL ITALIAN.­ Pe Carso, un detașament italian a întreprins cu de­­plin succes o incursiune indrazneeţâ in­ liniile inamice la sud-est da Lucati , pe lângă câ a distrus lucrările de aparare şi a produs mai multe incendii, a captu­rat o mirianera şi 24 prizonieri. Câteva ore mai tare­u, inamicul a încercat un contraatac, care a fost însă oprit şi risipit de focurile italiene. PE FRONTUL TRENTINULUI, activitate obişnuită de artilerie, mici încă­­eraui de patrule in recunoaşteri, in regiunea vaei Sexten (Drava), pe pantele muntelui Seruggio (Vai Pasma) și la nord 8c. de Cimigo (Giudicena). -­­ FRONTUL DIN MESOPOTAMIA: Trupele engleze au ocupat în dimineaţă o zuei de 26 Februare (11 Martie) Bagdat, după un marş briliant de 160 km. dea­­lun­gul Tigrului. Turcii au fost aşa de complect bătuţi in ziua de 23 Februarie, când trupele engleze au trecut pe malul stâng al fluviului Tigru lângă Kul, pre­cum şi in zilele următoare, încât au fost incapabili de a se reculege până ce au ajuns la vreo 16 km. la Bagdad. Părăsind puternicele lor poziţiuni la ruinele de la Ctesiphon, care era punc­t­­ul cel mai înaintat, unde ajunsese Generalul Townshend cu trupele sale in Noem­brie 1915, turcii s’au retras pâna pe linia râului Diyala, cari se varsă la Tigru dinspre est, la 13 km. mai jos de Bagdad A eaata poziţie a fost recunoscută de cavaleria engleza in ziua de 22 Februarie (7 Martie) A doua zi s’a făcut un pod peste Tigru la sud de confluenţa râului Diyala şi trupele engleze înaintară spra Bagdad de la sud-vest. Trecerea râului Diyaia a fost forţată în noaptea de 24 Februarie (9 Martie), astfel că englezii au înaintat înspre Bagdad pe ambele maluri ale Tiguisului. Tun­ii primiseră întăriri şi rezistau cu disperare. In fine rezistenţa lor a fost înfrântă în ziua de 25 Februarie, când s’a luptat pe timpul unor uragane puternice şi a unei furtuni de nisip orbitoare. Pe şoseaua Teheran Bagdat, coloanele turceşti cari acopereau partea de vest a Persiei sunt silite să se retragă în grabă înspre Me­sopotamia urmărite fiind de trupele ruseşti. Coloana lor principală se află actu­almente la vre­o 320 km. de Bagdad. MARELE CARTIER GENERAL

Next