Mişcarea, noiembrie 1917 (Anul 11, nr. 247-270)

1917-11-02 / nr. 248

A T . A­ . . 4 . ANUL XI No. 248 ON SUMAR 1 :S J IAMI Redacţia şi flamfiiisftvția • IAȘI—Piaţa Utoara N@s c & tmtei iM’s M mmmmaw# «a ZIAK i-iionm^I cfwo i rnrnmmmmmmimmrwmmmmmtBSaam JOI 2 NOEMBRIE 1911 an MMfls IQ SnHl Jjjg as^iassasiamxm ?Ä Rßäi» ittCiSpaM nib/iiÎrecțiahca mal c&msM­­m#tsmMJbaia »mmrwm.<-mi esmutssmammaín SiUuâţtoi pe frostl Mor iiaifene a foitcaptui Iadă raital Pia am SITUPiTîR Ia occidessf, p« frontal Ypfa, ssftaitata d« ?rtilerie pronunţii Se armatele eegîeze. Sfiiii*­ţtoaca sîsț­onară ps frontal francez. tul Italian dwsmand &\s impedicat de rezistenta arma­­taUene la nord, unde stau luat prizoiieri șî und® adergarda rata.. Pe frontal răsărite® armatele italiene a’au retras si, In sesul căr«ia conftaui o vie activitate de artilerie. Meiză ds la Beilani Ia F«lk$. Regele șî guvernul italiei au lansat ua manifest cătră popor în­­dem­aâ«du-î m ritzistență și cxprinâad îftcrtdtrea în victoria finală a Aliaţilor. Pa frontul nostru foc de ialantarie şî activitate de artilerie în vatea Trotaşuluî, şi în regiunete Orozeşti şi Varniţa. Bateriile risse au împrăştiat grupe de taaiaid cari ieşiseră din tranşee spre a fraterniza. minmum contra Italiei au aşteptatIMI Campania contra Italiei, departe de a se termina prin lovitura din Alpii Julieni, a intrat întra faza cu totul neprevăzută de către austro­germani* După întârzierea în poziţiile pro­vizorii de pe Tagliamento, Italienii, întăriţi pe fie­ce zi mai mult de di­viziile franceze ce le vin în ajutor, se pregătesc pentru a mar© lupta deciziva, care se va da în condi­­ţiunile voite de comandamentele aliate. Prin urmare toate rezultatele ob­ţinute până acum de ofensiva aus­­tro-germană şi trâmbiţate pretutin-i deci drept o mare victorie, sunt în dependenţă de această bătălie for­midabilă în câmp deschis, astfel în­cât nici un rezultat strategic nu are pentru moment o consistenţă definitivă. Lupta continuă, mai înverşunată, cu mai multe forţe şi cu un carac­ter da apărare naţionala a pămân­tului italian, care înzeceşte valoarea fie­ cărui luptător. La aceasta se aşteptau Giermanii? Evident ca nu, de­oare­ce forţele lor sunt abia suficiente ca să în­târzie 1 ivitura de graţie pe frontul occidental. Ei se aşteptau ca atacul­ neprevăzut din Alpii Iulieni să pro-­ voace un astfel de dezastru mill-­ ter şi o ast­fel de de­presiune mo­rală în poporul italian, în­cât Italia „sâ fie scoasă din luptă“—expresia e a marelui ziar nemţesc, Germa­nia—şi să lase mână liberă austro­­german lor pentru a’şi trimite for­ţele contra celorlalţi duşmani. Fie ca Italia avea să încheie pace se­parată, fie că avea să rămână de­liu­tiv incapabila de lupta, ea tre­buia să fie eliminată din rândul inamicilor Germaniei, înainte ca ar­marle americane să dea noui for­ţe ■partidei Alia fit­or. Ac­esta ar fi fost un rezultat po­litico militar de o reală importanță pentru Puterile centrale. De fapt Insă acest rezultat nu a fost atins, tocmai fiind că lupta con­tinuă şi creşte în intensitate. De pe acum chiar se­­poate ob­serva, din însăşi încetinirea înain­tată austro-germane, că rezistenţa se consolidează şi ca armata itali­ană surprinsă îşi strânge rândurile. Întărite de fraenco-englezi, pentru o revanşă apropiată. Campania din Italia în loc de a scoate din luptă ca un dușman al Puterilor centrale a scos cu totul di Acesta e un rezultat sigur. Italia este doar ţara clasică în care duşmanii obţin victorii ca ale lui Pyrrhus.... 99tamil neagra de Const, foîuleţ Bombe cu otrăvuri, gaze asfixiante , bombrasse cu toxice rare ei puternice — de care Borgii ar fi azi geloşi—fiole cu quinteaseste de microbi patogeni, curse iariene cu victime alese de predilecţie printre fiinţele ce inspiră milă şi solici­tudine pieilor roşii, toată gama igno­­miilor odioase şi ororilor neaumite încă în vre-un dicţionar; toată orgia de sân­­ga şi înşelătorie a celor mai slab în­zestraţi de natură în lupta imoralităţei; toată seria neagră a imoralităţilor tri­umfătoare la moment, a deşteptat în sufletele ce relevează, indignarea şi dis­preţul, „­germania neagră® este astfel un e­­cou îndurerat al vremurilor de azi, tre­zit în sufletul unui scriitor sincer, care se numeşte Const. Rîuleţ, Mica broşură care conţine poeme în presă şi cântece de duma naţională, este astfel o contri­buţie la o istorie a sufletelor româneşti din anii cei cumpliţi, la care am aştep­­tat, am plîns, am sperat, am dorit, am simţit amarul despărţirilor, şi viaţul atât de rece şi atâta de aproape al morţei. Şi dintre cei­ ce au simţit mai profund durerile momentului, sfârşirea despăr­­ţirilor de apururi ; vitregia soartei; ne­­siguranţa zilei de azi, şi bahamai con­­solator al speranţelor Îndrituite ai zilelor de mâicfi, de sigur în sufletele de scri­­it­ori; seci® cari poartă în ei rezonanţa durerilor ce plutesc ca norii negri peste un neam, sunt cei ce au simţit mai cu­tremurător de adânc injustiţia kuiturei şi bailsria organizată. Cele ce a scris aktiei Const. Rîuleţ despre Germania sunt pagini de doliu ce găsesc în noi ecouri profunde, sunt aspecte ale simţim noastre prinse pe— ,portativele“ stilului, şi armonisate la fraze ce evocă dureri—var ! atât de În­ţelese de noi toţi contemporanii sufe­rinţelor româneşti! „Germania* cea neagră’—cine dintre noi n’a Înţeles-o ?„ petronius 11 Panica îa I« din Trena Paris.—Ei zilele im urmă o adevă­rsM psaiea sta procta ta Ram âia Viena. Ia ziua ie 6 Noembrie ope­­răttuaîie nu trebui sa fse tatrers­­pta ta era i etapă amiază, din cg­­»za taraires pe tare & Imn ata­­aeriîe. Operaltasile de clasa Se­­tăia vâidttte br*ss a» pertui îi sursei ailei 115 «oroae, acțiuni­le latre priederilor dă t;,anspor£ gu peredS 150, ale industriei sîderar- EVENIMENTELE Din ItUSIA SITUAŢIA LA PETROGRAD —­ Din presa rusă — PETROGRAD, 20 Octombria. De la Marele Cartier a’a primit pe cale di­­rectă ştiri, efi la Petrograd ca bolşevicii au împotriva lor aproape pe toţi „Ten­­treflat“ a mpt o cu ei şi a trimes pe reprezentanţii săi la „Comitetul Salvă­rei Sevoluţiunei“. , Uniunea telegrafiştlor nu a permis accesul în disecţie şi a ameninţist cu grevă a întregului telegraf, dar­, se va face uz de violenţă ; toate căile afară de cea de la Nord-Vest, sunt înarmate împotriva bolşevicilor. In t­ipsîe garnizoanei se observă o transformare în starea de spirite şi sol­daţii în grupe vin la conitetul central al ţăranilor şi la organizaţiile de partide; automobilele blindata trec in neutrali­tate, marinarii de asemenea ; se observă schimbare şi în masa locuitorilor ; ea începe să opereze la mod real împotriva bolşevicilor şi a ridicat patrula pază de cei din urmă la Duma oraşului, îmmpo­­triva­­Comitetului Salvărei“ Situaţia bolşevicilor devine imposibilă şi zăpă­ceala în cercurile lor creşte prin apro­pierea trupelor de Petrograd. Miniştrii socialişti au fost puşi la libertate. SPICUIRI din presa ungurească Germania judeca păcei. — Chestiu­nea cehă.—Condamnarea unui ma­gistrat român. — Ungurii contrăi Kaiser­ului.—Epidemiile din Buda­pesta. — Lupta între unguri şi amiriad „Virág* arată că de teama Raţiosaîi­­tăţilor subjngate de Monarhie, nu e cu putinţă să se facă o reformă electorală „omenească“. Dacă Germania s’ar mai putea reculege după răsboi, maghiarii nu o vor putea face din cauza acestor naţionalităţi. Şi pe această temă continuând ziarul maghiar scrie textual: „De aceea e neapărat de lipsi să-i facem pe răsboinicii din Budapesta să înţeleagă că Ungaria în râsboiul acesta nu poate câştiga nimic; ea trebuie să fie mulţumită ca să i se salveze Inte­gritatea teritorială“.* „Magyarország“ publică un fulminant articol în care documentează că pacea an poate veni din cauza Germaniei, care pretinde a fi stăpâna lumii—ceea­ ce lu­mea nu va tolera niciodată. „Tot învingem şi iar învingem—scrie autorul acestui articol—şi adevărat e că nouri tot mai grei se lasă asupra noas­tră ! Cancelarul Germaniei a vorbit şi acum de pace, ca şi cum duşmanul ar fi sub genunchii săi! Aceasta e o g­re­­şală, căci ori­cit da biruitoare ar fi Ger­mania, ea nu va putea sili la pace o lume întreagă­­“.* Chestiunea cehă preocupă toată presa maghiară—dovadă de puternica mişcare a cehilor cari vor să scape de tirania regimului austro-ungar. „As Est“ anunţă că cehii, la reven­dicările lor, doresc ca şi districtul Ra­­tabov din Silezia să fie încorporat în statul lor.* „As Újság*“ primeşte ştirea din Lugano că la Roma s’a înfiinţat o societate pen­tru construirea unei căi ferate peste Va­lona şi Monastir la Constantinopol. Trecerea peste Otrenio s’ar face cu luntri cu vapori.* Dr. Alexiu Bogdan, subjudecător în Isba, a fost condamnat de curtea de apel din Seghedin la pierderea oficiului pentru­ că a preamărit diplomaţia ro­mână şi pe Brătianu. Casaţia, în urma recursului făcut de dr. Alexiu Bogdan, a aprobat sentinţa curţei de apel („Magyarország* din 16 Sept. 1917). >1« Conform unui raport al medicalul o­­raşului, Feleki Bela, cazurile de moarte se înmulţesc mereu la Budapesta. In spe­cial tuberculoza face ravagii, din causa lipsei mari de locuinţe, ♦ 10 şi sunt t­riviţi şi supuşi la cel© mai grele şi mai umilitoare corvezi­­ )■ Ştirile ce sosesc zilnic din diferite surse, anunţă tratamentul sălbatec la care sunt supuşi prisonierii civili ro­­mîni, internaţi îa lagărele din Germania. Scrisori sosite în ultimul timp de la românii ceri au scăpat din lagărele ger­mane şi cami actualmente sa găsesc în ţări neutre, vorbesc cu groază de chinu­rile ce le îndură intereşţii români în la­gărul de la Holzmieden. « In acest lagăr au fost aduşi vre­ o zece bucureştieni, dat de car­s mulţi studenţi şi persoane de distincţie. Aceştia sunt ţinuţi în barătei mi­zerabile, supuşi la munci forţate, penibile şi umilitoare. „ Prizonierii civili muncesc din Sir­iu dela 6—11 şi dela 2—7 ; sunt înjuraţi şi maltrataţi" * Scrisorile anunţă că în acest lagăr au fost admişi d-mi M. Auloaescu, decanul corpului de avocaţi din Bucureşti, pro­­­curorul general Diaconescu şi o mâ­nă Mihailescu ; cel dintâi fracturîndu-şi o mână a fost internat intr’un lazaret.. Aceşti internaţi au fost băgaţi în baraca pedepsiţilor de drept ca­împotriva tuturor regalelor de drept internaţional şi de simplă omenie, ger­manii supun pe internaţii români la un regim de tortură care cutremură orice conştiinţă civilizată. • Va veni însă vremea­­cînd Germania va fi chemată să răspundă de toate cri­mele săvirşite în cursul acestui război. „Magyarorszăg" publică în numărul din 11 Sept. a. c. un articol în care a­­tacă discursul Kaizerulei rostit la Riga. »Un astfel de discurs nu promovează de loc pacea, din contra o depărtează. Maghiarii nu pot avea din continuarea răsboiului da­cît jertfe, amărăciuni, ne­voi și neessuri, cari vor avea repercu­siune asupra vieții viitoare“. * „Az Ujsag“ în No. 220 consacră un elogios articol d-lui C. Stere pentri­ ca a scos la București ziarul „Lumina“ în care face politică austro maghiară-ger­­mano-turco- bulgară. —...Fără vre­un alt comentar din par­tea noastră!* Acelaşi ziar anunţă că consiliul comu­nal şi prefectul poliţiei din Budapesta, împreună cu ministrul de intsrne, au dis­cutat chestiunea evacuărei tuturor stră­inilor car se află­­în capitala Ungariei. Primarul Vienei, d. Weisskirchner, a­­­flând acest fapt, a răspuns că va lua acelaşi măsură pentru ungurii cari se află în capitala Austriei. Louis Léger comunică într’un memoria 3 „Influienţa italiană asupra literaturii slave în Dalmația, în secolul XVI lea". El studiază această înfluienţă în opera poeţilor Sisko Mencetic, Georges Drziz şi Marko Marulic, cari au fost tipărite în Italia, iar cu mult mai în urmă au fost tipărite într’o­ ediţie defini­tivă la Agram, sub auspiciile academiei sud­­slave. Louis Léger insistă mai cu deosebire a­­supra poemei Judith“ a lui Mîrnîk­, care , o evidentă aluzie la războiul meditat împo­triva turcilor. A treia edifiune a acestei opere imprimata la Veneţia în 1642, este însoţită de o gravură reprezentând creştinii înarmaţi împotriva tur­cilor. ECGOffl la Decembrie vom avea, la Este-Arte, o expoziţiune artistică consacrată răsboiului nostru naţional. Pictorii şi sculptorii noştri cari, cu autori­­zaţiunea Marelui Cartier General, au fost pe front în timpul actelor eroice ale armatei, au reţinut în schije cele mai înălţătoare momente din viaţa ostaşului ,ci din cadrul întreg al luptelor ce s’au dat anul acesta. Ei execută în mare aceste schiţe cari trans­puse în tablouri vor reda, artistic şi istoric, momente reale, nespus da înălţătoare, din războiul nostru eroic. Expoziţia mea va fi oficială şi publică. Vom da la timp numele tuturor artiştolerr expo­zanţi. « Edmond Rostand a scris un lung poem in­titulat „Le Vo! da la Marseillaise“ pe care drpă ce l’a cetit, l’a publicat in „Journal de l’Université des Annales“, Poemul, care are multe şarje spirituale, şi multe sclipiri briliante, a fost reprodus și în câte­va foiletoane din „Le Journal de Ka­ssie“. : * A încetat din viață la Paris. Pau Msysr, un, reprezentant al filologiei franceze. Iampreună la Gaston Paris, mort și el, Paul Msysr a fondat, la 1866, „Revue Cri­tique“ iar la 1872 „Romania“ în care au dat o impulsiune puternică nouei filologii. Pe urma Iui Paul Meyer rămân între alfele următoarele opere: „Re^ueil d’andens iextes“, „Aîf»andre le Grand dans la lit ératura frsn­­cais du mojen ägc“, „L’Hritoire liitéíaire de la Francs* etc. Înhumarea s’a făcut la ciatiticul Montpar­nasse. »FORMAŢIUNI rJS „Monitorul Oficial* de azi ” Noi­embrie publică listele de pierderi No. 1 83 şi 184 din 23 şi 24 Februarie 1917 In aceste două liste simt pesta două mii de ofiţeri, grade inferioare şi trupă, morţi , dispăruţi. rB Brigada de siguranţă a arestat pe in­divizii fronarul Nistor Constantin şi lăcătuşul V. Ştefaniu ambii în aervieiul căilor Serate, pe care i-a înaintat parche­tului pentru escrocherie. Intr’adevăr ei au escrocat pe soldatul rus Maxim Dediancu care făcea comerţ de tutuia, de suma de 4000 lei. RÎS Prefectura de poliţie a luat dispo­ziţia ca toate persoanete civile cari so­sesc în oraşul nostru pentru 2—3 zile şi care nu au rude sau cunoscuţi unde să locuiască, să se înscrie la comisaria­­tul gărei. a * D­recţiunea generală a vămilor a făcut cunoscut tuturor şefilor de servicii şi de vămi că Intrucit funcţionarii va­mali­, suci militarizaţi nu se acorda nici un lei da permisie sau concediu. 0 81 Ministerul de interne a dat o cir­culară prel­cturelor de judeţ prin care pune în vedere că toate ajutoarele ce se acordă familiilor celor mobilizaţi să se facă în faţa primarilor, ia D. Inginer silvic Dumbravă a fost , însărcinat provizor cu conducerea ser­­® viciului silvic şi domenial din Epitropia Sf Spiridon, în locul d-lui inginer A­­postolescu care şi-a regulat drepturile la pensie. E11 Pedeapsa cu­ moarte pronunţată în contra soldaţilor Popovici Const. şi Balinescu N. de către curtea marţială, a fost comutată la 5 ani închisoare corec- I­ţională. 81 Monitorul Ofcial de astăzi publică ,­­ decizia ministerială prin care se institue din fie­care Judeţ comisio şt pentru con­statarea şi evaluarea pagubelor cauzate

Next