Mişcarea, ianuarie 1918 (Anul 12, nr. 1-24)
1918-01-04 / nr. 2
UN NUMfiR ’^^startassam^ a a ni Redacţia şi Administraţia ÎAŞI— Piaţa Wasraa No. 6 /# hâdul dluhului îiaţional-îibmă ZIAR nnTJOnAM-UBERAL COTIDIAN MMM JOI 4 iANUAHUE iS UN NUMflR .1 R'isia 10 Cop. i .i ■. V"1 / ..........sub li&acţiunea unui corniţei Mnmiifait de clubul National-Liberal SITUflTifl Pe Irositul IratiCErt mare activitate de artilerie îa cateva reghini din Champtigas şi pe ţărmul drept al Meusel in regiunea situat la nord de Louvetueuf. Pe frontul italian acţiuni intermitente de artilerie. Le est de Osposire şi la nord de Cortellazo inamicul a fost gonit cauză sdulse pierderi. In locul lui Capota a fost numit ca ambasădor francez la Danemarca d S Goaty La Brest-Litovska’au ciirculat chestiaalla teritoriale. Ruşii au lor- Ku ai condiţia leîe precise, cire după decarate lui Köhlman îngreuiază mersul trixtan*elor. HO* stăraiaţă lachekraa unei păci cărei in Staid totuşi mereu-,, Sub ssemenes asf.tridi viteti răsboik to «l cisiciie« ea. Experienţele frecate ne feresc şi pe noi de mă răgii !« privi»;!'» desfîşurtrei unor eveniment« despre a căror termen ticsi an avem totuşi sici ces mai uşoară n deială. Dar pot aceste ex «fieate «fi des girnssnilor speranţa ei. cu «trisruî ,Ugri Iar* iuţi de picior ai Baaghswlari cu «juterul celor râtwva livizii bulgaxe terorizate de »iiterii Kuzsidlui fi ponte chiar ca al bata’îoa dor de rezerva ale turcilor.... var şuie» .»bt?a* mai mult de ţi) au obțixat pfiaâ :cum ? — h — aesi Declaraţiile d-iii Pichon IHWIll SMI WWIIIWWlUf 1W^tWW««OTlll».,‘ !»' Aliaţii şi Romania ma jassez c&re îa de^aratiunile făcute această şedinţa a camerei a fixat noipiile fundamentale asupra cft* a Aliaţii nu înţeleg să facă nici ransacţie şi nici o concesiune, "eaee insă vom reţine cu denseă satisfiseţîune din importantele declaraţiuni ale d-lui Pichon,, este partea privitoare la drepturile micilor naţiuni cari au adus cele mai grele jertfe pe altarul cauzei comune. despre România, ministrie francez a adus cei mai ii omagiu jertfelor noastre it asigurarea cu Aliaţii şi respecte cu sfinţenie bele luate faţa de aspiraţiunile noastre naţionale pentru realizarea cărora am intrat în război alături de Aliaţi. Nu ne-am îndoit niciodată de cu* * resimte, la fiecare etapă a trailerelor, influenţa manevrelor Gerbaniei, care chiar când tratează p*-l n* cu un guvern ultra revoluţionar,f *,u URWu«« w nvşi poate ascunde i&tenţiuoHe ar-|vântul marilor noştri aliaţi şi arn UxioniSte nU-SÎ poate HiaSCa îrt * fost r^i mai rrmi-minii artiftetirii ai di*j jns scopurile de război care tisd la oprimarea celor’alte naţiuni. IAliaţii şi-au expus, în shimtvas cea mai limpede preciziunte scoelor de războ! cari anunţa go* vieţei «oui ce va naşte din sbitul de astăzi şi din sângele carei de patru ani. ii vorbit primal-ministru al Anşi preşedintele republice! ameni, dar precizarea complectă şi mvi a scopurilor de război ale ei, a dat-o namistruişte extroe fost cei mai credincioşi apostoli ai ideilor miatuitoare în numele cărora luptă alianţa civilizaţiei şi a dreptăţei Astăzi lasă, în faza nouă a răz- boiului, când se fixează înşişi bazele Europei de mâine, cuvintele de omagiu, de îmbircătare şi de reînoire a diezeştilor de care «legata soarta viitoare a întregului neam remânetec, au un ecou mai puternic decât oricând I» sufieteîe noastre şi sunt o întărire mai mult a puteri noastre de luptă şi de Jertfă. Tiiirrm iiiwi« ■ I ii' ii iiiiiiniin um I iii I 'I i'i Baeft momentul actual al raaba*tuîui nu este al marilor acţiuni miltare, este fara îndoială momentul in care toate statele beligerante sunt preocupate de normele fundamentale după care va trebui prkrpiu la viaţa Europii de mâae. Tratativele de h Brest Lito^fc iu determinat declarațiunî, cari ’ftrnt I grgbi încheierea păcei adevărate, ii definitive, indica bazele singurei | îăci posibile ce trebue sa o aștep *' twin a al cin tani ăli«t«g iran «jui ona p&H ■ in met«i|a lui« i »’,* |j 1914 că și al cisdlea m ce ri a fi Isc® («cângerat de iiag»ty ,j o asemenea «imîstii fteUHil •* luată drept o fa*t?zse iîj;-/ ă *fi« econemiei fî tiasx diarfei pr*. efectele lor cra aîtaara» de a!*» & t»*Wi «B*V% « la strategi» fe;«8B% dec* ii ai brasset ct/e «s tutariada ! “ aecaaapleetă. m ca 1914—1918 cilea an srearîsd papelsfiuaii detiîre pievacateti era scai m Safifigarera sfreptati. Dar mii m treeet si „dacwiva* on * cint sitifiti si railictai?» Ic. de viclîme ale va?urilor ?de ssaît a'aa aalsluit xădar* j tsic ‘ără Ei aatisfară «.aiLitlB uuer coc’ iacfetgii 5oefeH*i|i de vi«m arvpeavljsie. I Di® ofcaam germaiîil za tseaaH sl Ota- . . , _ .. , că to detesam ss sS aștepte lovitura ale arojcrneaiiula* actaal pra-1 dasminilor ala cltor rânduri deveasau :nor mlăraa. oHEÎnte și bece xt nai conpaeta. ! * f **^e Ctt ? relua» I Dar »’au pruda» fa chîsj! »»«iui ire csre chiar ace« mai departe de ietTpsiTet etspuailer lEOttsie f«alzo «aScut succesivele revolutii rusefti care m ccj I «palberat cnoato nil Si au B.uatiat cel I mai tatias Slat dm îafoSsr». Alierilor ia tr’o atare d® psrsliss aaiîitară aă» carit I 'efecte ae vid lo treisfiveta dt 1« Urcat Litcwk Acest fapt a reaprins la? oarecare aperaate Io spirit»! cosdueitcdiar cwmoai, ?ec*ili al IX lea ! dar ‘pgoft acxrn siât Sa MSt1scsî| Mirăflî . , 41 «tef^se jwu.Jcit și 1» Bambras, «tt și u' Italia spesaltalele • irft®Sde * °^8e 0 .deci*i?ăa cel pu I ă toate f^o locală, ea a« ajuns *• se csamfi-Lr.i • «ep^ite de. « reali-izese Sa Eici ua rezumat impastaut. fj“,,*0.'tPecsbsfMte b»ite*j*le,| Aceste expesie ats, îâr.aie de gerwaai m. *»r a*i|î,,e®erâ îa saisarlifde germsm ăapS defecțiunea trapelor la» aî-âjf'i- «.I i* , ir tTM rf*81*“?* *6*»*B1 dear i-i folosi suprimarea fro&tului oriestd. Și arona? asiJ/^ict Powportil,|dată ar aidSjdoi ei ci ar petea să ofc: M£í!®,%- »f .teriosxslpEi mai mult de că', la Lombardia și Is ctu muti & rflspiaU^0ac?brai, sS^sigur cS îîw at urmi« ca * »TRESWtl DPSPRE KOI EROISMUL armatei române •ăidMitlîli (d*s«Mnt militar italian -B calase) lestel afișat militar al Itali ta R$wiat«, «iad rechemat la a cobi ax dS activi, — îa trecerea sa prin Anglia, a acordd unui *intergkz » caavorbire, îa car *, vorbește îa mod elogios dr««re armat» románi reorganizată. IiaÎBte ie a da c» fiatal d-hâ teioeel Ferigo, ziarul englez ccuatali Iacă odată ci armata remisă s salvat de ue dezastru frostul BííMa^íci și grânarele Odessei adunai cu admirabila i resistență «teasiv* încercaţi de contra MaMavei Moralul armstic románe, ccausul zaiu.1 englez, a inliueatat pukraic asupra fortei ar ruse., stimuîiadu-le, si isapediefad ca agenda m,-xisaa!ist$ să prindi zidicisi, Colonelul Ferig» care a fost martorul tuturor leselor grelei lupte, afirmi ci soldatul romi« *« făcut («tekauna minuni de vitejie in cete mai grele conetiţiuni şi merita tei respectul nostru*. O probi a valoroasei forţe pe care o reprezinti armata români a fost oprirea victorisa si a ofensivei lui Mikcasen, rare înţelegea si caprladft Moldova, de animura laiitei îa război a Românie?. In bitica dela Miriteşti, care a durat adlatierupt 17 zile, rosalsîi au reuşit 831 impue p rprtre memorabili germanilor care atacaseră cu 9 divizii. Patru luzi mai mult ca decimate şi celelalte greu încercate, ata di Mstteasea desi n’m 8 veii sl pi^easci o «* Iii de umilire 1 trebui al se resemacra fi si eb^ndone *e sseraata alastrei. In viile Oi'uruluî fi «Se Slftakului ar anate amestecate austro-gei»s»e, sa ÎS«ut sforțări fxorcae pentru ca să bjiingi la Tg -0,aa cu scopul ca si tatrerapi calea lezaţi, care *i fi imped iest pe romini, de a putea si rxplotrze micele de sare, de cflrkuai, fi puţurile de petrokiu. Di vizi’e romfae făceau miaua, şi alergia* ori nafte seară!» primejdia ame, «a dat dovadă de a vitejie mai presus ' de orice lasdi, svâriiad viguros saami- I cel, firi măcar »*-1 lase «I m aproprie ^ de pezîţiik sale. Coloadu! Feriga fi filară c6 »nssiedată ca asta-si armat» română n’a fost mai însufleţiţi dt un moral mai înalt\ Revoluţia z«tească şi demoralizarea de plâns urmată de aencrodta propâ'l gftBfia die armata rusească, au com»»" ci nu a alras armata romial, dar part că e determinat o nacfiune care a intensificai patriotismul şi disciplina. Ibin musst stimatul e excekat, ci el a fost la «are si dea şi io vrie buni mhofiţeri. Hîiterii su»!abmtrabiii. Trebue să aducem, zice coloadul Feriga, cd m*i siacei elogiu operei fătate de îtssceri, pestiu organizares şi bogat» buşituri, de armameat, «dasă Romkailor, Sforţa, rea la scessti directe trebue si contiaue, pentru ci s* trade văr Rorr.loii repreziati «a chraiest preţios pe frontal rus, rare merită trice ajutat tis parteei Aliaţilor. Aprecierile sincere şi jvak ale d lui calaael Fengs, şi felel ta care suat implicisite preadesgreze, arați ci A *& a rămas același sincer prieten al Romăniei, unde e lest atâtea regrete. A Sl CITI tfLTIMELl |tuu miaEAfici m PASIM U b Un strigăt de indignare „BLIMENTilRES“ J GERMAN: /Jaful celor puternici si suferinţele populaţiei ■ Ziarul _Berliner Tageblatt* dein 11 Decembrie /•/■.. sub titlul „ Politica nedurabilă a lui iWaldow", publică un articol de o extremă vioenţa în chesteunea alimentării Fste un strigăt de indignare împotriva producătorilor şi a administraţiei publice, nemţeşti şi cel mai elocvent răspuns ce se poate da acelora cari critică tot ce se face la noi şi ne dau drept pildă" de urmat organizaţia „solidă* şi moravurile „ au stere* din Germania. Iată cuprinsul articalului în chestiune: * CI. Deîb a k ds* din canei că careen de vite! eostS 6 mărci şi limitate. Atascl toată alimîntarsa do răeboi de- I plodea da Aî. Intarse şi preţurilp dinef ertâada-se deodată dla canea naet !®ra* proaste peatro cartofi, tatbsîSri ae pr®dşcena îa faţa prăvăliUor ande aegaatorlc dosîsa marfa fi'ndol laaa' s?aî miltl fcawl, vassARd p» sacsia», Pablsel lad’giist do o szemen?« atare de laerncî, boeal rexosse a! gavernalal era la pericol și presa setul QÎliloszS cerea în grăbi o jertfi. Intre timp am dos o departe fi« tostet ceea ce fie. a atâta vilul acum na aa șl jam State, a na fisat f* țS ds atare« do Iscrnrl de a ^am în chesila&ea «U* mentire!. Dosassi! V. Batoch! proendă ca nn îa-; țirept tdă de familie și a căutat să dea Urcă a! cdStean o rațl» strict masirati di» eproane flec* sfimert Acaste rstH erau în adevăr minime ș! dădea« las ane! cer® generala de slăbit, cw aproba- ‘ rea Stateln!; tctesi toate cercurîî« căa- j ta a sl a» mnlțamasd ca acesta rații, în iateressi «copaia! «sal. Dcransl de Estochi eu sl priespat la a îacnrajs pe fiecare prln articole «o»!, cxplfcst’nal sl discarasrl sl iait’s pe ro* prane^UalSl «oclallstîJcr tot mere» în ®o- Jltîca aa. Cu timp»! înal se dovifii s-â $1 energia ta ta «fărâmă de rsavateata psabă a producitorilor. ia Mklatera! de âgr!caîiarl Prislan, avea sa adversar aprig., domnul ds Shrlemer, e*re apăra pe producători, Derasal Dr. Mlchatîla, cosdndloraî merila «1 di partameatnlal grăsaior, tu nnazlc- Ministri aî Aîlro*Btărel elvite îa Praala, «pra a contrabalansa enorma influenţă a Misia* trnîsl Agiltsalterel, El cFpitl precară ns* timbetă șl bici»! îs psrlssaett egolsiea! rscmarossior producătorl cari fără consideraţie pentru mtrirea maselor, contă să şi plaseze marfa cât mai bine pe ascuns. Aceasta »** ktâsaplatîa lea» Febra arie. Dar as! ?.—Bitochi este «cea dîs fos't * MkhasHe a'a rctr«», pasta! da, lâialstrat! «Hmsatăral populsttea'a desfiinţat şi toată puterea îa ceea ca privești!ultaentsraa federală, daâ îa *ân,a dcfflnsîuS Waldaw, sa sgrarla» nailaîer«!, de faini daaansilai SsharleKar, f rtră finețis acești!«. Dc ciadaca.*S acest posî, şi-a psrdut «setată issUtație şi «Wm® rSmîşlțS de popularitate. Consumătmii simt ttin ce în ce râ adi m se guvernează pentru ei, «I central«r şi că totul se consideră din puntul de vedere unilateral al producătorului. Noi ssalsra niclmli car® »I nu sîîm ci trrbfls #1 existe întăîa ceva ca să se poată împărţi şî ci dîc zctasti casai trebne să se Uvorizrae prodsitîaaes. Totssî tinna ca grtş’.iă o polltt: a car« mncnvUB|exzl tot mc eu preţuri mai mari producătorilor ca să i favorizeze și a* fără de aceasta să li se med dea posibilitatea ca pe acc^ns sa fa pr«stariai® 4 sa» S ori mei mari ca prsfurSla manbnala. Aceasta înseamnă o despotire a consumatorului sc prodass zgisdsk! morala esra treba ess să albi ce armare zdrenslasrea som* ploctl s xato Itltel SUinlol, PjHtica rilmrbn ra a d-lui Waldow, cât s® posts vede» ari, poîaeste dia 2 pQfictc de vedere : mntSfo ac micșorează rațiile geraltie de mi. Aceasta se fa:lmpia cu pftora. Acraris ss v» Wt&m* pia de la 1 lacaericea grlslmsa. Acelaș lucru se întâmplă și cu cariolii, cad cn tostă resoita bună, va s’a urca*! ca on grsro rația de 3 jam. kgr. pe săpt#* »ta#, Ace»%'* ze poate zice și derp e cerce, rid rațiile aup imentare »’»um?» primat de mult. Din acesstâ cauză ca oră te^n consu mă a*i zilnic o jumătate kgr. cartofi, 30 gr. câr»e, aproape 278 gr. pâine şi ii gr. grătime (?» viitor cumat 9 grame. Ceea ce mai poate avea aceasta depinde de întâmplare şi de volumul pungei sale, căci cu bani se poate avm azi mai mult ca oricând, ori şi ce. Nici au mai e ne* Vf* de „eaaoftisiţi* aiuite. Negoţul pe furiş, se face fără nici o jenă. Micşorarea raţiilor înseamnă o afacere superbă pentru nenumăraţii producători Acum pot să-şi vândă articolele (»fit, ®sS big»*«, elianţi/. cu preţurile, cel mai mari Acest sistem (segatic) pe care d-lui Whoew Fa pzetfjri pisă acum vrea a* 1 iaftiaeieze ds drept, rechiziţionlod uositai a psrie dis produsele ugricele, iar peatr* ccktaHb sB se încheie contrade de livrare, pena:$tada»se mai sunU sau m?i or?i în « tntrecsre tu preţuri... D nul de Walde*. îşi laaasese cu aceasta programul dîtri dî Ol&nbsrg care și a arapjst următorul sisteia realabil: SS ze fethizifiaaece d«î» prodocStar numai o prrte dia producţie cu preţuri normale* iar resfiri *a fi I poate vinde in mod liber, adică ca prttarile cu csre va voi preducâlamt, căci cu starea adastă de lucuri, producătorul este sigur de a obţine ari cit vrea. .ttc&arfu! sargiskatului din Naccodu, pe csuc a vrat d, Wzîdew sS-1 înăbuşe prim toate mijloacele trimocraţiei şi care isloşi « cşit la lura’să, deavălussî* f|ră (Milă «cîastă neuer«citi politică Memoriul acesta ne erată cum în mod. ilegal se pot căpăta tone întregi, sau ori și cs dacă ti punga bine umplută. Ne mai aratft cum dc ciad valiza vokjctard est» iaspectsti In mo îl strict daci nu cumva I ascunde sîiment?, o. Inul stâpâniri mm « văzut vagoanele încărcate cu mărfuri pe tare unele întreprinderi metri industriale du știut să şi le procure pe ascuns cât şi muie comune. Şi naai rabil cbisr, «asie instituţii de stal au luat pasta la modul cel mai larg la acest *rg«î pe sscues U*de este ua Gogol germani care să acrie ua sonerizor ? I T&iupul dsmaulsi dc WaMow a’a lnr* plivit. El nu ni tt poate rftmbe In postul său. Asemenea scandal este strigător la cer. Erie « sîngură întrebare : te va îi »p#i 1 Me «sariul suscitat mai adaogă o sroat proponera la satela făcute ptaă a* cta. El cere rechiziţ’onarea prediselor la focul de producţie şl supravegherea locurilor de producţie a firrărei şi depozitelor de împărţire priah'o comisie de supraveghere în care consumatorii să aibă unsimtafcs. Porie că scersta face si ni^rgo« cu ua pas înainte, sau mai lise zi» se readucă cu un pas îndărăt sasi aproape de o,stare de lucruri ori în acord cu morala publică. Natale de toate, şi sceaatu «e o spune orice moralist dela P aion paste risat la Tolstoi. e vorba di o reînoîre a spiritului orna ftesc, şi aceasta ne lipseşt«. Ca o» in lac«! d lai VVildw, trebue să aibă o concepţie folositssre tuturor ist *u o coacepție uaililrali ca a d «ale. • zei să facă lac uneia mai capsbri. * sjtc riterne mm seama di cenzura despotici din Germania ți de greutate* im c&rs ss pol strecura prin adorestimmt* adevăruri crude, mmm afumi ne putem da seama ie starea grozava de lucruri care se petrece in cea mai b’nt orgardzata țață*. Pmsasii co&tra Polonilor LAUSANNE. D Tiedeaian pre* sediDk'c societăţii l’Oslmatkvtrtin a anunţat câ de acum, aceasta or* ganizaţie va lupta cu mai multa e* nergie peotru caracterul german al pieţei de est al statului pruiîac., Trehm sä ae pA/îm în acelaş ti«?p de din r? gatul Pooniei. Germanii trebue sâ binecuvânteze destinul câ nu s*a format o armata polonezA, altfel ar trebui să punem un granadier german In spatele fiecărui soldat polonez