Mişcarea, martie 1919 (Anul 13, nr. 46-70)
1919-03-01 / nr. 46
- No. 46. ANCNCSURI Se primesc la: AGENŢIA DE PUBLICITATE I- BRAllIŞTEA fl ZI - *a k ADMINISTRAŢIA ZIARULUI PIAŢA UNIRE! No. 6 Pillmmt ones( p% Wh m Jgyi I ■ • • ZIRR NATIQNAL-llBERRb COTIDIAN a 0 9 m 9 9 a UN NUMĂR 0 Bani “^îb direcţiunea unui comitet • Instituit de Clubul Naţional Libe» ***&%/& \„ Pentru Franţa glorioasă în Nemurire Siditorifis illsi Islertie Hers TM Omagiul d-lui î. G. Duca Societăţile ziaristice din Bucureşti au sărbătorit cu un entuziasm firesc şi ai o dragoste pe care o poate infiltra în sufletul nostru nobila şi glorioasa Franţă, pe unul din cei mai talentaţi şi bravi apostoli ai ei, pe marele filo-român dl Robert de Flers, directorul ziarului „Figaro“. Serbătoarea a avut mai mult decât un caracter colegial. Ziariştii n’au serbătorit numai pe unul din cei mai scânteietori reprezentanţi ai lor, sau numai pe unul din cei mai gustaţi literat şi scriitori dramatici. Sărbătorirea a avut un caracter simbolic: s’a adus un omagiu iarăşi spiritului şi culturei franceze, reprezentate cu atâta lux de rare însuşiri de nobleţe şi generositate prin personalitatea atât de distinctă a marelui sol al Franţei care e d. Robert de Flers. Dl ministru î. G. Duca, care onorează corporaţiunea ziaristică, fiind un membru al sindicatului, a omagiat astfel pe marele francez şi filoromân : »Întorcând foile admirablei cărţi fără seamăn printre cărţile lumii, care se numeşte istoria Franţei,—şi pe care desigur că n’aţi găsit'o în destul de minunată, deoarece aţi adăugat în cursul acestui războiu o pagină mai strălucită decât toate celelalte,—ceea ce izbeşte spiritul omenesc este de a regăsi printre veacuri aceleaşi caităţi dominante ale geniului francez, claritatea gândirii, dragostea pentru adevăr şi pentru dreptate, căldura inimei şi splendoarea curajului. a §» !Lestea sunt calităţile pe care l-aţi adus, domnilor, în îndeplinirea misiunei voastre în România. Deprinşi de demult a analiza sufletul omenesc, de îndată ce aţi sosit printre noi, aţi căutat a ne înţelege şi v-a fost uşor să distingeţi din tot ceia ce putea să pară amăgitor unui spirit superficial, puternicul bun simţ, spiritul de ordine şi dorul nesăturat pentru progres al poporului românesc. Odată ce ne-aţi cunoscut şi aţi fost părtaş la sforţările noastre pentru realizarea unităţei naţionale, fiind martor al jertfelor, suferinţelor şi chinurilor noastre, inima voastră a vibrat pentru noi cu atâta căldură încât în unele clipe aţi găsit pentru cauza românească accente mai mişcătoare şi mai puternice decât chiar ale noastre. Dar pe când tunul bubuia şi sângele curgea în valuri, voi nu v'aţi mulţumit a ne acorda numai sprijinul puternicului vostru talent pretutindeni recunoscut, şi a ne dărui inima voastră întreagă atât de profund franceză, dar negaţi oferit chiar viaţa voastră, în chip eroic, în nenumărate rânduri, expunându pentru binele României. Iată pentru ce, domnilor, nu trebue să vă miraţi că presa şi literele române întrunite în sfârşit în Capitala României Mari, îşi revendică astăzi onoarea de a Vă arăta în mod purbic admiraţia şi gratitudinea lor. Se voesc să se ştie că noi nu vom uita niciodată aceia ce aţi săvârşit pentru triumful cauzei noastre naţionale, ele voesc să se ştie el în zisa cum preocupările şi lucrările iterare vă vor lăsa puţin răgaz, veţi regăsi întotdeoana aci o ţară pe care o puteţi socoti deapururi ca a voastră. In numele sindicatului ziariştilor, fericit de a vă avea astăzi ca oaspe, ridic, domnule de Flers, paharul în sănătatea voastră, pentru mărirea nobilei voastre patrii, pentru Franţa glorioasă în nemurire". SPICUIRI „Opinia" într’un subit acces da dragoste pentru „Presa“ tuturor transacţiilor, îi admiră „documentul edificator“ în chestiunea trădărei ziariştilor de la „Gazeta" Bucureştilor*. Opinia susţină netemeinicia acuzaţiunei adusă ziariştilor cari două ani au batjocorit Patria, Armata şi Dinastia, cari au fost în serviciul nemţilor şi au scris ziarul ce aruncându-se în tranşeele româneşti servea drept manifest nemţesc pentru îndemnare la rebeliune şi dezertare. Oricât de fini ar fi interpretarea ce voeşte să o dea prietena „Presei“ actului de josnică trădare a unor gazetari vânduţi, e sigur din fericire că aceasta nu va avea nici o influenţă asupra pedepsei ce întreaga opinie publică cinstită o aşteaptă cu nerăbdare. ..:-D Când Curtea Marţială va hotărâ, „Fructul greşetei“, cum îi place să intuleze articolul de apărare a trădătorilor, va apărea în adevărata și trista lui lumina. * „Evenimentul“ preocupat de chestiunea socialistă continuă să puc în legătură necesitatea reorganizării partidului socialist,—care astfel va putea să dea o îndrumare sănătoasă muncitorime şi să coeducă, în Umilele legalităţei lupta pentru realizarea aspiraţiilor ei,cu Interesele partidului liberal. Dar iu toată această campanie apare clar frica conservatorilor de un partid socialist bine organizat care să poată lua parte activă la guvernare. Această teamă care face pe tovarăşi d-lui Averescu !Să nege până şi necesitatea şi rolul unui partid socialist la noi, afirmând rîtuos că aceştia nici n'au pretenţia de a lua parte la guvernământ,—arată în dealunt substratul moral al insinuărilor cât şi preocupările acelora care nu se tem nici de învrăjbirea dintre clase, când e vorba de a hapsefica creiarea unei noui forţe democratice. * „Presa, cu obişnuitul toa împrumutat de la iistavon lui Makenwa,—acuză mereu. Eri a fost rândul Înaltei Curţi de Casaţie să treacă pe sub ochiul necruţător al jurisconsultului savant a. Lascar Autoniu. Nimic nu mai e bun la sărmana Rosimie de când nu mai este o Cameră eştil prin voinţa baionetei nemţeşti şi al cărei vicepreşedinte si fie acelaş om de legi. Dar mai ales de atunci, transacțiile atât de bănoase au dispărut ca prin farmec ! Oare mi dovedeşte aceasta destul de bine încurcătura involuntară ce o făcea, purtând pe vice-preşedinte prin birourile ministerilor în diferite afaceri şi pe avocat ducându-l la Cameră? Talentul vice-preşedintelui dovedeşte îndeajuns starea înfloritoare a finanţelor, avocatul însă a dat multe dovezi de incapactate pe la Cameră, chiar atunci când acuzat de acciasite de proprii partizani, turna tactica lui Ma* chessen, dând bir ca fugitâ. Mâine vom publica „procesele“ ce le-a avut d. L. Antonia la timpul celor câteva luni de guvernare marghilomană»!!, împreună cu valoarea te?. Ua ban va fi o listă,—care o va publica domnîesa—de procesele ce le-a pledat de la plecarea atașatei sm» tefti -Efi ■ţară... Sa« d, Astesiti â avo-she* psate am deda ea tttu? pdH.wri ? ■ ámm&am in slujba Justiţiei Cu prilejul ultimei agape la cercul Avocaţilor s’au votat statutele acestui cerc. Una de punctele lui fundamentale este afirmarea solidarităţii şi a corialitâţii dintre acele două categorii de colaboratori ai justiţiei: baroul şi magistratura. Magistraţii sunt de drept membri ai acestui cerc şi pentru a fi membrii efectivi ei se vor avea decât să-şi exprime dorinţa. Cu acest prilej chestiunea tranşată de însăşi realitatea situaţiei, a fost adusă în discuţie. Dl. magistrat Cerbu a precizat într-o clară expunere problema în viitor:e conlucrarea absolută în spiritul datoriei al dreptăţii şi a meritului—condiţionată necesarmente de încetarea categorică a dependenţei şi a influenţei politice — e conlucrarea posibilizată de noul regim moral social care constituie viaţa cea nouă. Amintiri mai îndepărtate ori mai recente ne-au trecut prin faţă : oameni politici cari cu influenţa ameninţăi« îmbrăca» profesia lor avocăţească şi pictau justiţia,—amici cari prelung amiciţia la pretoriul justiţiei —amic politician cari condiţionau Souveranitat magistratului, magistraţi care se cond eatt de toate influenţele ce-i priveai , I patima şi da preferinţe, magistraţii ocaţi care ea se sfiau să fie cubste în public legăturile lor amicale; sna g traţi demisionaţi cari s’au p’cfâo vrâ transiţie în oameni de afaceri — fi ii reacţiune un nou precept de.viaţa oblică şi pa tisulară, o repulsiuas acărei legături, o izolare de viaţa cuentă, o penibilă viaţă de sacrificii, de reserve şi de castrare pornită din nevoia n i legitime apărări şi din nevoia aubi'Tiei datorii a apărării justiţiei însăşi. Adevărul vieţii nu era complect nici I priaiuî nici în al doilea sistem: oa■ ani de lume sunt integri magistraţi, o rienl „huhurez** pot fi pătîmSsSi Sl St vili, y i r fata vreme! nouă o ideie e fuan fa~ me-nală: conştiinţa juridică. •nştiinţa morală, care cunoaşte lut dintre permis şi nepermis—care na îi», t - cară domeniul justiţiei, care lasă fescat independenţi de legăturile zilnice şi de influenţele politice pe cei doi sau cei îţi aici, pe magistrat şi pe avocat. C.{tiinţa juridică care face din fiecu un sacerdot. E ceva ca un fel de cult al dreptului şi ceva ca un fel de dragoste a Patriei Agrippa. Din epoca Ocupaţiei. Turcii la Brăila Armata turcă în timpul ocupaţiei a căutat să distrugă în teritoriul ocupat prnct artr.5 care ar fî micşorat trecuturi iste:! a Turciei. Astfel, se ştie că dea Rudisnii au fost ridicate şi transportate la Conntinopol tunurile de la statuia tei Mihai Viteazul, luate ca trofee d* a««ata mână în războiul din 1877—78. Se ştie a te BrâTa pe distanţa dintre oraş * icuî Sărat se afla „Momente “ ridicăi ie ruşi îs amintirea luptelor de a 1856 dar când Turcii au percut oraşul. In Febrarie 1917 din ordinul comandamentului turc aflat la Brăila acest monument a fost minat cu dinamită şi aruncat în aer în faţa unei comisiuni de ofiţeri turci, în frunte ca ut. paşa. Tot la Brăila, îa port, lângă agenţia N. F. R. se aflau nişte tenuri, luate de a un vas turc de războia, înecat la 1887 îa Dunăre de către fostul amiral român Murgescu, şi scos la suprafaţă acum câţiva ani; aceste tenuri au fost luate şi trimise la Constantinopol. Un dar pentru generalul d'Esperay Paris. — Bta Ateaa se cmnisrica. ConsHrui maaieipala.prinait m aclamați propunerea de a se oferi gtaeralaliri Franchet d'Esperay, ca sîsm de reeanoşfință dia partea Athenei, o opîe după victoria pteoaiaaâ. Dea sense aea sa va" da gmtmluM tHte de cetățeaa riitc. Pentru „Steagul“ Sub titlul alarmant «Liberalii revoluţionari !» ziarul marghilomanist „Steagul" publică un articol în care se ocupă de conferinţa inaugurală „cercului de studii“ al partidului naţional-liberal din Iaşi. Deşi autorul articolului din „Steagul“ arată că a cetit în «Mişcarea« rezumatul conferinţei ţinute de d-l Eugen Herovanu, totuşi el face urmatoarele constatări: 1) Că partidul liberal este un partid revoluţionar. 2) Că partidul este un partid republican. Acestea, — deşî însuşi autorul mărturiseşte prin articol că a cetit în „Mişcarea® darea de seamă a conferinţei, şi după ce tot el, la începutul articolului, mai afirmă că partidul liberal este şi un partid antidinastic. Cei cari au cetit rezumatul conferinţei d-lui Herovanu vor putea aprecia singuri concluziile fantastice ale „Steagului“ — dacă e numai simplă fantezie şi nu rea credinţă. Dacă însă autorul articolului din „Steagul“ a înţeles într'adevăr din rezumatul conferinţei d-lui Herovanu ceea ce scrie în ziarul marghilomanist — adică, dacă nu e nici fantezie nici rea credinţă, ci pură convingere, atuncea de sigur că articolul se datorește de lui Lascar Antoniu de la Iași.. INFORMAŢIUNI a® Adiţia financiară face cunoscut publicului că subscrierile la împrumutul Unirei se închid irerevocabil în ziua de 9 Martie. Toţi cei cari doresc să contribuiască la aceasta operă patriotică, realizând în acelaş timp şi un plasament extrem de avantajos, trebuie să se grăbiască de a subscrie. 01 In ziua de 5 Martie va avea loc Adunarea generală a membrilor Camerei de Comerţ Iaşi cu secţiile Iaşi, Roman, Vaslui şi Neamţ, urmând a se discuta chestiunile în legătură cu necesităţile comerţului şi votarea budgetului pe exerciţiul financiar 1919—1920. 88 La Sibiu se va ridica o statuie care va simboliza România Mart. 80 Domnii acţionari ai Băncei Naţionale a României sunt înştiinţaţi că, pe lângă cei 50 lei de fiecare acţiune, ce au primit ca prin dividend pentru anul 1918, vor.raai primi încă 180 lei de fiecare acţiune. Plata se face a. c. în toate zilele de lucru, de la orele 9 — 12 dimineaţă, în administraţiunea Centrală a Băncei în Bucureşti şi la Sucursalele şi Agenţiile sale, contra cuponului purtând No. ÎS, perforat. *** Numai până la 9 Martie se ma pot face subscrieri la împrumutul Unirei. Astfel toţi aceiea cari dispun de un capital, mare sau mic, şi-l pot plasa în cele mai bune condiţiuni, cumpărând 100 lei cu 90 lei şi realizând o dobândă de lei 5.50 la sută. ** Se arata alegere efectuate, Campie de comerţ din Crmistela a fost alcatuită din d-sii M. Misir N. Chîorăscu, I. Saatetevici, M. Ghteorghie, V. Scherer, h Rncheistete, P. Sinadov V, Bagdasapov, tagteer P«#ch șî P, Le* -*■*«•* r p---,-1) . V . .(..r. - VINERI 1 MARTIE 19. .* Bustul maestrului Enescu executat de sculptorul Dimitriu Bârad este expus în vitrina magazinului de muzică „Brascu“ din str. Lăpușneanu. Publicul va rămânea surprins de arta cu care sculptorul Dimitriu Bârlad a cetat pe marele virtuos, exprimând ca asemănarea frapantă, stareairească în momente de supremă înraţiune. Sculptorul Dimitriu Bârlad a donat bustul societăţei muzicale „Enescu“ care îa rândel ei ia oferit marelui virtuos a! neantului % .... ^ b ^ 1 vvr fd 3 ••• D% dr. Iliescu, medicul veterinar al judeţului Iaşi, a fost delegat în comisiunea însărcinată cu organizarea serviciului zootechnic din Basarabia. Se vor înfiinţa servicii regionale veterinare. De asemenea se va studia mijlocul prin care să se poată îmbunătăţi rasa cailor din Moldova cu ajutorul armasarior din Basarabia. Serviciul technic al comunei a început lucrările de consolidare a terenului din regiunea Păcurari, care începuse să aluneca din cauza păturior fursive. Lucrările constau dte construirea de şanţuri succesive betonate, prin care să se poată scurge apa și cam In acelaş timp sS fixeze straturile de pământ 108 Zahărul destinat pentru comuna Iaşi nu va putea sosi decât peste 2 săptămâni. Delegatul comunei a plecat la Bucureşti în acelaş scop Trafic cu butete de bancă.—Lazăr Eskenasy fiind prins la Giurgiu când încerca să treacă în Bulgaria o sumă de circa 2.003.000 lei în bilete ale Băncei Naţionale a României, ce le obţinuse pre schimb contra bilete ale Băncei Generale Române şi alte bilet de bani bulgăreşti şi sârbeşti, fapt pedepsit de Legea masurilor excepţionale, a fost arestat şi dat în judecata. Judecătoria Urbană Ocol. 1 Bucureşti, prin Cartea de judetă penală No 52 din 13 Febr. 1919, având în vedere art. 30 al. 6 din Legea Măsurilor excepţonale, care prevede că se pedepseşte cu 15 zile până la 3 luni închisoare şi de la 50—1000 lei amendă acei cari se vor dovedi culpabili că au cumpărat, vândut, cedat, sau care vor fi încercat de a cumpăra, vinde sau ceda orice fel de monedă având curs legal în România, pe un preţ mai mare sau mai mic decât valoarea lor legală, a dat următoarea hotărâre: „Judecata condamnă pe inculpatul Lazăr Eskenasy, deţinut în arestul prefecturei Poliţiei Capitalei la 3 (tri) luni închisoare corecţională pentru delictul de acaparare prevăzut şi pedepsit de art. 30 al. 6 din Legea măsurilor excepţionale şi să plătească 100 (ua de) lei amendă în fondul Ministerului de Industrie şi Comerţ“. Camera de Comerţ din Bucureşti a cerut Camerei de Comerţ din Iaşi de a-i trimite o listă de principalii comercianţi şi industriaşi din circumscripţia Iaşi, aceasta în vedere importului. „ Consiliul Facultăţei de Medicină s’a întrunit aseară sub incidenţia d-lui decan dr. Negel Consiliul faţă de retractări e dor d-ni Mezincescu şi Şefescu Galaţi, atât pentru cele de lanve verbale şi scris, a declarat incidentul închis. Consiliul a ascultat apoi expunerea d lui dr. Reiner, care a declarat că în adevăr a ţinut sub ocupaţie 12 demonstraţiuni de anatomie pentru studenţii germani, dar că aceasta s’a făcut n urma cererei comandamentului german şi cu aprobarea d lui dr Pitrini. deanul facultăţei de Medicină din Bucureşti, din cauza împrejurării excepţional în care se găsia In ceia ce priveşte pe d. dr Riegler consiliul va fi convocat pentru ca d-sa să poată semna în faţsa întregului consiliu procesu verbal cu retractarea afirmaţiunior din * Parlament relativ la profesorii uni * tarsitari şi medicii francezi. * Direcţia generală a vămilor a adresat o circulară punctelor de frontieră prin care se face cunoscut că se permite călătorilor cari pleacă In străinătate să aibă asupra îo r pană În maximum 2000 tei la hârtie monetă a Băncei Naţionate * firă aotorizaţie specială din partea «r I if