Mişcarea, martie 1919 (Anul 13, nr. 46-70)

1919-03-01 / nr. 46

- No. 46. ANCNCSURI Se primesc la: AGENŢIA DE PUBLICITATE I- B­R­All­I­ŞTE­A fl ZI - *a k ADMINISTRAŢIA ZIARULUI PIAŢA UNIRE! No. 6 Pill­m­m­t ones( p% Wh m Jgyi I ■ • • ZIRR NATIQNAL-l­lBERRb COTIDIAN a 0 9 m 9 9 a UN NUMĂR 0 Bani “^îb direcţiunea unui comitet • Instituit de Clubul Naţional­ Libe» ***&%/& \„ Pentru Franţa glorioasă în Nemurire Siditorifis il­lsi Islert­ie Hers TM Omagiul d-lui î. G. Duca Societăţile ziaristice din Bucureşti au sărbătorit cu un entuziasm firesc şi ai o dragoste pe care o poate infiltra în sufletul nostru nobila şi glorioasa Franţă, pe unul din cei mai talentaţi şi bravi apostoli ai ei, pe marele filo-român dl Robert de Flers, directorul ziarului „Figaro“. Serbătoarea a avut mai mult de­cât un caracter colegial. Ziariştii n’au serbătorit numai pe unul din cei mai scânteietori reprezentanţi ai lor, sau numai pe unul din cei mai gustaţi literat şi scriitori dramatici. Sărbătorirea a avut un caracter simbolic: s’a adus un omagiu iarăşi spiritului şi culturei franceze, repre­zentate cu atâta lux de rare însuşiri de nobleţe şi generositate prin per­sonalitatea atât de distinctă a mare­lui sol al Franţei care e d. Robert de Flers. Dl ministru î. G. Duca, care ono­­rează corporaţiunea ziaristică, fiind un membru al sindicatului, a oma­giat astfel pe marele francez şi filo­­român : »Întorcând foile admirab­lei cărţi fără seamăn printre cărţile lumii, ca­re se numeşte istoria Franţei,—şi pe care desigur că n’aţi găsit'o în des­tul de minunată, de­oarece­­ aţi a­­dăugat în cursul acestui războiu o pagină mai strălucită decât toate ce­lelalte,—ceea ce izbeşte spiritul ome­­nesc este de a regăsi printre veacuri aceleaşi ca­ităţi dominante ale geni­ului francez, claritatea gândirii, dra­gostea pentru adevăr şi pentru drep­tate, căldura inimei şi splendoarea cu­­rajului. a §» !Lestea sunt calităţile pe care l-aţi adus, domnilor, în îndeplinirea misiunei voastre în România. Deprinşi de demult a analiza su­fletul omenesc, de îndată ce a­ţi so­­sit printre noi, aţi căutat a ne înţe­lege şi v-a fost uşor să distingeţi din tot ceia ce putea să pară amă­gitor unui spirit superficial, puterni­cul bun simţ, spiritul de ordine şi dorul nesăturat pentru progres al poporului românesc. Odată ce ne­-aţi cunoscut şi aţi fost părtaş la sforţările noastre pen­­tru realizarea unităţei naţionale, fiind martor al jertfelor, suferinţelor şi chinurilor noastre, inima voastră a vibrat pentru noi cu atâta căldură în­cât în unele clipe aţi găsit pen­­tru cauza românească accente mai mişcătoare şi mai puternice decât chiar ale noastre. Dar pe când tunul bubuia şi sân­­gele curgea în valuri, voi nu v'aţi mulţumit a ne acorda numai spriji­­nul puternicului vostru talent pretu­tindeni recunoscut, şi a ne dărui i­­nima voastră întreagă atât de pro­­fund franceză, dar negaţi oferit chiar viaţa voastră, în chip eroic, în nenu­mărate rânduri, expunându­ pentru binele României. Iată pentru ce, domnilor, nu trebue să vă miraţi că presa şi literele ro­­mâne întrunite în sfârşit în Capitala României Mari, îşi revendică astăzi onoarea de a Vă arăta în mod pur­bic admiraţia şi gratitudinea lor. Se voesc să se ştie că noi nu vom uita niciodată aceia ce aţi săvârşit pen­tru triumful cauzei noastre naţionale, ele voesc să se ştie el în zisa cum­ preocupările şi lucrările i­terare vă vor lăsa puţin răgaz, veţi­ regăsi întotdeoana aci o ţară pe ca­re o puteţi socoti deapururi ca a voastră. In numele sindicatului ziariştilor, fericit de a vă avea astăzi ca oaspe, ridic, domnule de Flers, paharul în sănătatea voastră, pentru mărirea no­­bilei voastre patrii, pentru Franţa glorioasă în nemurire". SPICUIRI „Opinia" într’un subit acces da dragoste pentru „Presa“ tuturor transacţiilor, îi ad­miră „documentul edificator“ în chestiunea trădărei ziariştilor de la „Gazeta" Bucureş­tilor*. Opinia susţină netemeinicia acuzaţiunei a­­dusă ziariştilor cari două ani au batjocorit Patria, Armata şi Dinastia, cari au fost în serviciul nemţilor şi au scris ziarul ce arun­­cându-se în tranşeele româneşti servea drept manifest nemţesc pentru îndemnare la rebe­liune şi dezertare. Ori­cât de fini ar fi in­terpretarea ce voeşte să o dea prietena „Pre­sei“ actului de josnică trădare a unor gaze­tari vânduţi, e sigur din fericire că aceasta nu va avea nici o influenţă asupra pedepsei ce întreaga opinie publică cinstită o aşteaptă cu nerăbdare. ..:-D Când Curtea Marţială va hotărâ, „Fructul greşetei“, cum îi place să int­­uleze artico­lul de apărare a trădătorilor, va apărea în adevărata și trista lui lumina. * „Evenimentul“ preocupat de chestiunea so­cialistă continuă să puc în legătură necesi­tatea reorganizării partidului socialist,—care astfel va putea să dea o îndrumare sănătoasă muncitorime­ şi să coeducă, în Umilele lega­­lităţei lupta pentru realizarea aspiraţiilor ei,­­cu Interesele partidului liberal. Dar iu toată această campanie apare clar frica conserva­torilor de un partid socialist bine organizat care să poată lua parte activă la guvernare. Această teamă care face pe tovarăş­i d-lui Averescu !Să nege până şi necesitatea şi ro­lul unui partid socialist la noi, afirmând rî­­tuos că aceştia nici n'au pretenţia de a lua parte la guvernământ,—arată în dealunt sub­stratul moral al insinuărilor cât şi preocu­pările acelora care nu se tem nici de învrăj­birea dintre clase, când e vorba de a haps­­efica creiarea unei noui forţe democratice. * „Presa, cu obişnuitul toa împrumutat de la iistavon lui Makenwa,—acuză mereu. Eri a fost rândul Înaltei Curţi de Casaţie să trea­că pe sub ochiul necruţător al jurisconsul­tului savant a. Lascar Au­toniu. Nimic nu mai e bun la sărmana Rosim­ie de când nu mai este o Cameră eştil prin voinţa baionetei nemţeşti şi al cărei vice­preşedinte si fie acelaş om de legi. Dar mai ales de atunci, transacțiile atât de bănoase au dispărut ca prin farmec ! Oa­re mi dovedeşte aceasta destul de bine în­curcătura involuntară ce o făcea, purtând pe vice-preşedinte prin birourile ministerilor în di­ferite afaceri şi pe avocat ducându-l la Cameră? Talentul vice-preşedintelui­­ dovedeşte îndea­juns starea înfloritoare a finanţelor, avocatul însă a dat multe dovezi de incapac­tate pe la Cameră, chiar a­tunci când acuzat de acciasi­te de proprii partizani, turna tactica lui Ma* chessen, dând bir ca fugitâ. Mâine vom­ publica „procesele“ ce le-a a­­vut d. L. Antonia la timpul celor câteva luni de guvernare marghilomană»!!, împreună cu valoarea te?. Ua ban va fi o lis­tă,—care o va publica domnîesa—de procesele ce le-a pledat de la plecarea atașatei sm» tefti -­Efi ■ţară... Sa« d, Astesiti â avo-sh­e* psate a­m deda ea tttu? pd­H.wri ? ■ á­mm&am in slujba Justiţiei Cu prilejul ultimei agape la cercul Avocaţilor s’au votat statutele acestui cerc. Una de punctele lui fundamentale este afirmarea solidarităţii şi a cor­­ia­­litâţii dintre acele două categorii de co­laboratori ai justiţiei: baroul şi magis­tratura. Magistraţii sunt de drept membri ai acestui cerc şi pentru a fi membrii efe­ctivi ei se vor avea decât să-şi exprime dorinţa. Cu acest prilej chestiunea tranşată de însăşi realitatea situaţiei, a fost adusă în discuţie. Dl. magistrat Cerbu a precizat într-o clară expun­ere problema în viitor:­e conlucrarea absolută în spiritul­ datoriei al dreptăţii şi a­ meritului—condiţionată necesarmente de încetarea categorică a dependenţei şi a influenţei politice — e conlucrarea posibilizată de noul regim moral social care constituie viaţa cea nouă. Amintiri mai îndepărtate ori mai re­cente ne-au trecut prin faţă : oameni po­l­itici cari cu influenţa ameninţăi« îmbrăca» profesia lor avocăţească şi­­ pictau justiţia,—amici cari prelung amiciţia la pretoriul justiţiei —amic politician­ cari condiţionau Souveranitat magistratului, magistraţi care se cond eatt de toate influenţele ce-i priveai , I patima şi da preferinţe, magistraţii ocaţi care ea se sfiau să fie cub­­s­te în public legăturile lor amicale; sna g traţi demisionaţi cari s’au p’cfâo vrâ transiţie în oameni de afaceri — fi ii reacţiune un nou precept de.viaţa oblică şi pa tisulară, o repulsiuas a­­cărei legături, o izolare de viaţa cu­­entă, o penibilă viaţă de sacrificii, de reserve şi de castrare pornită din nevoia n i legitime apărări şi din nevoia au­bi'Tiei datorii a apărării justiţiei însăşi. Adevărul vieţii nu era complect nici I priaiuî nici în al doilea sistem: oa­­■ ani de lume sunt integri magistraţi, o rienl „huhurez** pot fi pătîmSsSi Sl St vili, y i r fata vreme! nouă o ideie e fuan fa~ me-nală: conştiinţa juridică. •nştiinţa morală, care cunoaşte lu­­t dintre permis şi nepermis—care na îi», t - cară domeniul justiţiei, care lasă f­esc­at independenţi de legăturile zilnice şi de influenţele politice pe cei doi sau cei î­ţi ai­ci, pe magistrat şi pe avocat. C­­.{tiinţa juridică care face din fie­­cu un sacerdot. E ceva ca un fel de cult al dreptului şi ceva ca un fel de dragoste a Patriei Agrippa. Din epoca Ocupaţiei. Turcii la Brăila Armata turcă în timpul ocupaţiei a că­utat să distrugă în teritoriul ocupat prn­ct artr.5 care ar fî micşorat trecuturi is­te:!­ a­ Turciei. Astfel, se ştie că dea Rudisnii au fost ridicate şi transportate la Con­­ntinopol tunuri­le de la statuia tei Mi­hai Viteazul, luate ca trofee d* a««ata mână în războiul din 1877—78. Se ştie a te BrâTa pe distanţa dintre oraş * icuî­ Sărat se afla „Momente “ ridicăi i­e ruşi îs amintirea luptelor de a 1856 da­r când Turcii au percut oraşul. In Febr­arie 1917 din ordinul coman­damentului turc aflat la Brăila acest mo­nument a fost minat cu dinamită şi a­­runcat în aer în faţa unei comisiuni de ofiţeri turci, în frunte ca ut. paşa. Tot la Brăila, îa port, lângă agenţia N. F. R. se aflau nişte tenuri, luate de a un vas turc de războia, înecat la 1887 îa Du­năre de către fostul amiral român Mur­­gescu, şi scos la suprafaţă acum câţiva ani; aceste tenuri au fost luate şi tri­­­mise la Constantinopol. Un dar pentru gene­ralul d'Esperay Paris. — Bta Ateaa se cmnisrica. ConsHrui maaieipal­a.prinait m aclamați propunerea de a se oferi gtaeralaliri Franchet d'Esperay, ca sîsm de reea­­noşfință dia partea Athenei, o opîe după victoria pteoaiaaâ. Dea sense aea sa va" da gmtmluM tHte de cetățeaa riitc. Pentru „Steagul“ Sub titlul alarmant «Liberalii revo­luţionari !» ziarul marghilomanist „Steagul" publică un articol în care se ocupă de conferinţa inaugurală „cercului de studii“ al partidului naţional-liberal din Iaşi. De­şi autorul articolului din „Stea­gul“ arată că a cetit în «Mişcarea« rezumatul conferinţei ţinute de d-l Eugen Herovanu, totuşi el face ur­­matoarele constatări: 1) Că partidul liberal este un par­tid revoluţionar. 2) Că partidul este un partid republican. Acestea, — de­şî însuşi autorul mărturiseşte prin articol că a cetit în „Mişcarea® darea de seamă a conferinţei, şi după­ ce tot el, la în­ceputul articolului, mai afirmă că partidul liberal este şi un partid an­­tidinastic. Cei cari au cetit rezumatul con­ferinţei d-lui­­ Herovanu vor putea aprecia singuri concluziile fantastice ale „Steagului“ — dacă e numai simplă fantezie şi nu rea credinţă. Dacă însă autorul articolului din „Steagul“ a înţeles într'adevăr din rezumatul conferinţei d-lui Herovanu ceea­ ce scrie în ziarul marghiloma­­nist — adică, dacă nu e nici fantezie nici rea credinţă, ci pură convingere, atuncea de sigur că articolul se da­torește de lui Lascar Antoniu de la Iași­.. INFORMAŢIUNI a® Adiţia financiară face cu­nos­cut publicului că subscrierile la împrumutul Unirei se închid ire­­revocabil în ziua de 9 Martie. Toţi cei cari doresc să contribu­iască la aceasta operă patriotică, realizând în acelaş timp şi un pla­sament extrem de avantajos, tre­buie să se grăbiască de a subscrie. 01 In ziua de 5 Martie va avea loc Adunarea generală a membrilor Camerei de Comerţ Iaşi cu secţiile Iaşi, Roman, Vaslui şi Neamţ, ur­mând a se discuta chestiunile în legătură cu necesităţile comerţului şi votarea budgetului pe exerciţiul financiar 1919—1920. 88 La Sibiu se va ridica o statuie care va simboliza România Mart. 80 Domnii acţionari ai Băncei Naţionale a României sunt înştiin­ţaţi că, pe lângă cei 50 lei de fie­care acţiune, ce au primit ca prin dividend pentru anul 1918, vor.raai primi încă 180 lei de fiecare ac­ţiune. Plata se face a. c. în toate zilele de lucru, de la orele 9 — 12 dimi­neaţă, în administraţiunea Centrală a Băncei în Bucureşti şi la Sucursalele şi Agenţiile sale, contra cuponului purtând No. ÎS, perforat. *** Numai până la 9 Martie se ma pot face subscrieri la împrumu­tul Unirei. Astfel toţi aceiea cari dispun de un capital, mare sau mic, şi-l pot plasa în cele mai bune condiţiuni, cumpărând 100 lei cu 90 lei şi rea­lizând o dobândă de lei 5.50 la sută. ** Se arata alegere­ efectuate, Campie de comerţ din Crmistela a fost alcatuită din d-sii M. Misir N. Chîorăscu, I. Saatetevici, M. Ghteorghie, V. Scherer, h Rncheistete, P. Sinadov V, Bagdasapov, tagteer P«#ch șî P, Le­* -*■*«•* r p---,-1) . V­ . .(..r. - VINERI 1 MARTIE 19. .* Bustul maestrului Enescu executat de sculptorul Dimitriu Bâr­ad este expus în vitrina magazinului de muzică „Bras­­cu“ din str. Lăpușneanu. Publicul va rămânea surprins de arta cu care sculptorul Dimitriu­ Bârlad a cetat pe marele virtuos, exprimând­­ ca asemănarea frapantă, starea­i­rească în momente de supremă în­­raţiune. Sculptorul Dimitriu­ Bârlad a donat bustul societăţei muzicale „Enescu“ care îa rân­del ei ia oferit marelui virtuos a! neantului % .... ^ b­­ ^ 1 vvr fd­ 3 ••• D% dr. Iliescu, medicul veterinar al judeţului Iaşi, a fost delegat în comisiu­­nea însărcinată cu organizarea serviciu­lui zootechnic din Basarabia. Se vor înfiinţa servicii regionale ve­terinare. De asemenea se va studia mij­locul prin care să se poată îmbunătăţi rasa cailor din Moldova cu ajutorul ar­­m­asari­or din Basarabia. Serviciul technic al comunei a în­­ceput lucrările de consolidare a terenu­lui din regiunea Păcurari, care începuse să aluneca din cauza pături­or furs­­ive. Lucrările constau dte construirea de şanţuri succesive betonate, prin care să se poată scurge apa și cam­ In acelaş tim­p sS fixeze straturile de pământ 108 Zahărul destinat pentru comuna Iaşi nu va putea sosi decât peste 2 săptămâni. Delegatul comunei a plecat la Bucu­reşti în acelaş scop Trafic cu bu­tete de bancă.—Lazăr Eskenasy fiind prins la Giurgiu când în­cerca să treacă în Bulgaria o sumă de circa 2.003.000 lei în bilete ale Băncei Naţionale a României, ce le obţinuse pr­e schimb contra bilete ale Băncei Ge­nerale Române şi alte bile­t de ban­i bulgăreşti şi sârb­eşti, fapt pedepsit de Legea masurilor excepţionale, a fost a­­restat şi dat în judecata. Judecătoria Urbană Ocol. 1 Bucureşti, prin Cartea de jude­­tă penală No 52 din 13 Febr. 1919, având în vedere art. 30 al. 6 din Legea Măsurilor excepţ­o­­nale, care prevede că se pedepseşte cu 15 zile până la 3 luni închisoare şi de la 50—1000 lei amendă acei cari se vor dovedi culpabili că au cumpărat, vân­dut, cedat, sau care vor fi încercat de a cumpăra, vinde sau ceda orice fel de monedă având curs legal în România, pe un preţ mai mare sau mai mic de­cât valoarea lor legală, a dat următoa­rea hotărâre: „Judecata condamnă pe inculpatul La­­zăr Eskenasy, deţinut în arestul prefec­­turei­­ Poliţiei Capitalei la 3 (tr­i) luni închisoare corecţională pentru delictul de acaparare prevăzut şi pedepsit de art. 30 al. 6 din Legea măsuri­lor excep­­ţionale şi să plătească 10­0 (u­a d­e) lei amendă în fondul Ministerului de In­­dustrie şi Comerţ“. Camera de Comerţ din Bucureşti a ce­rut Camerei de Comerţ din Iaşi de a-i tri­mite o listă de principalii comercianţi şi in­dustriaşi din circumscripţia Iaşi, aceasta în vedere importului. „ Consiliul Facultăţei de Medi­cină s’a întrunit aseară sub in­ci­­denţ­ia d-lui decan dr. Negel Consiliul faţă de retractări e d­or d-ni Mezincescu şi Ş­ef­­escu Ga­laţi, atât pentru cele de lanve ver­bale şi scris, a declarat incidentul închis. Consiliul a ascultat apoi expu­nerea d lui dr. Reiner, care a de­clarat că în a­devăr a ţinut sub o­­cupaţie 12 demonstraţiuni de ana­tomie pentru studenţii germani, dar că aceasta s’a făcut n urma cererei comandamentului german şi cu aprobarea d lui dr Pi­trini. d­eanul facultăţei de Medicină din Bucureşti, din cauza împreju­rări­­i excepţional în care se găsia In ceia ce priveşte pe d. dr Ri­­egler consiliul va fi convocat pen­tru ca d-sa să poată semna în faţsa întregului consiliu procesu verbal cu retractarea afirmaţiuni­or din * Parlament relativ la profesorii uni * tarsitari şi medicii francezi. * Direcţia generală a vămilor a a­­dresat o circulară punctelor de frontieră prin care se face cunoscut că se permite călătorilor cari pleacă In străinătate să aibă asupra îo r pană În maximum 2000 tei la hârtie monetă a Băncei Naţionate * firă aotorizaţie specială din partea «r­ I if

Next