Mişcarea, iulie 1919 (Anul 13, nr. 136-153)

1919-07-10 / nr. 136

MIŞCAREA Producţia Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică . Cu sacrificii şi învingând toate mize­riile de pe vremea refugiului, cu localul rechiziţionat şi vecinie cu archivele şi mo­bilierul pe drumuri, Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi, gă­­sindu-şi azil prin case particulare, şi-a continuat activitatea şi n’a stat pe loc. Focul sacru al artei nu s’a stins un mo­ment la Conservatorul din Iaşi şi meritul revine atât corpului profesoral în frunte cu Directorul d-l Antonio Cirillo, cât şi elevilor, cari cu perseverenţă s’au conti­nuat fără întrerupere activitatea, consta­tare ce vine s-o confirme în chip strălu­cit producţia anuală ce a avut loc Du­minică 23 a. c. în sala Teatrului Naţio­nal din Iaşi. Noi care venisem cu ideia de a asista la o­ producţie dată de elevi, de la care nu­ poţi cere lucruri extraordinare, plă­cută surpriză însă am avut când am as­cultat unele elemente ale clasei de vio­­lină a d-lui profesor Ath­anasie Theo­­dorini, deplin formaţi, adevăraţi con­­­­certişti de forţă şi orchestra, compusă, din elevi, condusă de d. Director An­tonio Cirillo şi care cu drept cuvânt au fost le d­ou ai acestui festival artistic. Ni se părea­ că auzim orchestra Nedbal, că asistăm la un concert dat de artişti reputaţi, iar nu la o producţie dată ele nişte elevi, din care unii încă cu cursu­rile neterminate. Programul a început cu executarea a două superbe bucăţi de concert Prelu­diu Simfonic şi România Mare, de către orchestra Conservatorului condusă atât de magistral, atât de elegant şi na­tural de d-l Director Antonio Cirillo, autorul celor două juvaeruri artistice ce se executau. Nu ştiai ce să admiri mai mult: exe­­c­uţia,atât de exactă, sau frumoasele în­suşiri artistice ale bucăţilor şi care sunt de dată recentă, căci d-1 Cirillo le-a com­pus nu de mult­, îngrijind ca să-şi facă singur întreaga orchestraţie. D-1 Cirillo a dovedit superbe însuşiri artistice, aşa cum îl cunoaştem de atâta vreme, pricepere în organizarea şi con­ducerea orchestrei care face cinste şcoa­­lei ce o conduce. Aceasta ne aminteşte de anii 1906- 1911 când fostul director d-1 At. Theo­­doriu înjghebase tot în mod ideal orche­stra Conservatorului, şi de anii 1908 până la 1911 când tot d-1 A­t. Theodoriu orga­nizase muzica de cameră tot in aceleaşi condiţiuni ca şi d-l A. Cirillo din pro­prie inţiativă şi amorul artei. De o bună inspiraţie a d-lui Director Antonio Cirillo ca s­ă continue firul în­trerupt o bucată de vreme la Conser­vatorul din Iaşi, fără a se uita la micele mizerii care se vede că-s inerente lumei artistice. Dacă d-sa a făcut atât de mult cu elevi, ce ar fi fost dacă în această orchestră s’ar lua locul şi profesorii, cât şi „mici grevişti“ care,de­şi au asis­tat la repetiţii, au găsit nimerit tocmai în ziua producţiei să lipsească ? ! Cu atât mai mare apare meritul şi succesul d-lui Cirillo de Duminica trecută. Dra. Rica Marcusson, eleva d-lui pro­fesor Emil Michail, a executat la pian „Scherzo“ în si bemol de Chopin. D-ra Marcusson e un talent dar nu trebuia să fie emoţionată. Emoţiunea contribue să dea pe alături şi să încurce măsura. Elevul Popescu’ Hristache al casei de flaut a d-lui profesor Alex. Roșea a executat frumos Concertul Suedez de V. Popp. Casa de violoncel a d-lui prof. N. Theodorescu s-a remarcat în deosebi prin elevul Mircea Bursuc care a executat „Poloneza de Concert“ de David Popper, cu mult talent, cu mult sentiment. E­vul Lupu Theodor al aceluiaş pro­­fesor a executa Partea I din „Concertul“ de Lale, în chip­ magistral. Ambii au dovedit că se munceşte cu conştiinţiozitate la acest curs. Arta Dramatică ne-a desvăluit talente care fac deosebită cinste profesorilor d. Minai Codreanu (suplinit de Dl. Radu Demetrescu) şi jd. State Dragomir. Ne-ar fi părut ’bine să-i vedem pe a­­ceşti elevi şi într’un ansamblu în care am fi putut aprecia mai bine calităţile lor dramatice. Elevii Calboreanu Gheor­­ghe, d-ra Eugenia Bănăţeanu şi d-ra Eugenia Bănăţeană ,şi d-ra Maria Vasiliu au fost toţi trei la înălţimea cuvenită. Clasa de piano a eminentei profesoa­re D-na Aspasîa Sion-Burada, s-a prezentat cu eleva Sylvia Popp din anul I superior care a executat „Con­certul în re minor“ de Bach în mod i­­reproşabil. Alături de orchestră, succesul zilei, a fost a eminentului profesor de violină d. Al. Theodorini care ne-a prezentat talente puternice. Această clasă a prezentat pe elevele Barberis Clemensa şi Bella Abra­­movici care au executat „Concertul în re minor, de Bach, cu acompaniament de piano ţinut admirabil de d-ra Marcu­­son. D-ra Barberis are multă inteligen­ţă muzicală, siguranţă, eleganţă în a purta arcuşul. Ambele eleve au frumoa­se însuşiri artistice, frazează, nuanţează şi colorează. Elevul Ludovic Acker al d-lui The­­odorini în „Concertul 19 de Kreutzer“ a dovedit că are mult temperament mu­zical. „Pour la bonne bouche“, dl. Theodo­rini, ne-a prezentat pe elevul absolvent Alexandru Garabet care a executat „Concertul în sol minor“ de Bruch, în chip strălucit entusiasmând asistenţa care i-a făcut ovaţiuni chemându-l de trei ori la rampă. Dl. Garabet, de gata format concertist de forță, un real talent, cu mult temperament muzical. Să nu uite nici­odată, Dl. Garabet, cum de sigur că nu poate uita, dl. Filip —un fost elev al d-lui Theodorini, tot atât de minunat—că sunt elevi maestru­lui Theodorini fiindu-le aceasta un titlu suficient, căci violină se face la Con­servatorul din Iaşi cum se face la alt Conservator din ţară. Au regretat că anul acesta n’am au­rit clasa de canto. Pacat! Ne deprin­sesem cu ea. Publicul a răsplătit cu chemări la rampă pe eminentul Director d. Anto­­nino Cirillo, care face cinste acestei şcoli şi artei noastre naţionale, pe d-nii St. Theodorini şi State Dragomir ai căror elevi au avut atât de mare succes. B. — Consfătuirea preoţilor.—Decla­raţiile Mitropolitului.—Eri a avut loc o consfătuire a preoţilor ieşeni, ţinut în palatul Mitropolitan, la care 1. P. S. S. Mitropolitul a comunicat cele discutate în Conferinţa de la Sinaia, la care au participat reprezentanţii autorizaţi ai bi­­sericei din România Mare. Din declaraţiile făcute ori de Mitro­polit, rezultă că la acea conferinţă s’a ajuns la ideea necesară a organizaţiei unitare a bisericei din România Mare, pornindu-se de la Statutul Organic al lui Şaguna,­cu participarea elementului laic în conducerea administraţiei bisericeşti, rămânând a se înlătura din statutul lui Şaguna, ceia ce nu mai corespunde îm­prejurărilor actuale. In privinţa învăţământului religios, membrii Conferinţei de la Sinaia, au fost de părere de a se da o mai mare ex­tindere învăţământului şi educaţiei reli­gioase în şcolile noastre, în felul cum se practică la fraţii din Bucovina şi Ardeal, în consecinţă ar trebui dată o mai mare atenţie acestui învăţământ prin o pre­dare metodică a studiului religios şi prin extinderea lui în cursul superior de li­ceu, spre a se putea aprofunda mai bine. Cu privire la organele administrative bisericeşti, I. P. S. S. Mitropolit a co­municat că este de părere ca inamovi­bilitatea, este singura măsură care ar pu­tea garanta o bună şi serioasă adminis­traţie bisericească. Cu privire la congresul bisericesc, I. P. S. S. Mitropolitul şi-a exprimat părerea că va fi de un mare folos pentru bise­rică, de­oare­ce preoţimea îşi va spune cuvântul ei în preziua organizărei defini­tive a bisericei din România Mare. Declaraţiile Mitropolitului au făcut a­­supra preoţilor cea mai bună impresie. — Comandantul militar al staţiei So­­cola este d. Aureliu Săftoiu, ci nu Şte­­făniu cum s’a anunţat în numărul tre­cut al ziarului nostru, în care am dat amă­nunte cu privire la explozia de la Socola. — D-1 I. Iordăchescu şeful brigăzei de siguranţă locale, ori pe la orele 12 i­eşind de la raport de la D-1 Prefect al poliţiei şi voind a se urca într’o trăsură pentru a se duce acasă, din cauza unui vagon de tramvai ce venea, trăsura pornind din loc, d-sa a căzut jos, fracturându’şi partea de sus a piciorului drept, ast­fel că va fi nevoit a sta în pat mai mult timp, iar conducerea brigăzei a încre­dinţat-o subşefului siguranţei d-1 Grigore Botez. — D-1 C. B. Penescu a fost procla­mat membru onorific al „ligei pentru drepturrile femeilor“ de către comitetul Cen­tral din Bucureşti. — Mâne Mercuri 9 a. c. încep la gim­naziul „Alexandru cel Bun“ examenele de absolvire a clasei 4-a. —Elevii gimnaziului „Alexandru cel Bun“ cari au de scos certificate sunt în­ştiinţaţi a se prezenta până­ la 15 iulie, ele­oarece de la această dată cancelaria va fi închisă pe tot timpul vacanţei.­­ De la Cercul de recrutare Iaşi. Conform ordinului Marelui Cartier Ge­neral n­i izye I yiy, cercul de Recrutare „Ştefan-cel-Mare“ Iaşi, aduce la cunoş­tinţa gradelor inferioare din contigente­le 1912-13-14 şi 1915 care aparţin regimen­telor 2 infanterie, cu reşedinţa la Râm­­nicu Vâlcea; 26 infanterie, cu reşedinţa la Craiova; 3 infanterie, cu reşdeinţa la Slatina; 19 infanterie cu­ reşedinţa la Ca­racal ; 9 artilerie, cu reşedinţa la Craiova ; 14 obuziere, cu reşedinţa la Slatina. Ofiţerii de rezervă căpitani, locotenenţi şi sublocotenenţi, se mobilizează până la vrâsta de 36 ani. La Compania I-a subsistenţă cu reşe­dinţa la Craiova, la Divizionul 1 Tren cu reşedinţa la Craiova, se mobilizează şi oamenii din contigentele 1908-1909. Prezenta publicaţie ţine drept ordin de chemare , acei ce nu se vor conforma în­tocmai, vor fi urmăriţi şi daţi judecăţii conform legilor militare. — La Bucureşti a încetat din viaţă Badea Cireşanu, profesor al facultăţii de teologie. — Marţi 1 Iulie s-au deschis lecţiile de pregătire a elevilor particulari, pen­tru examenele de corigenţă şi integrare din Septembrie în localul fostului­­liceu „Gh. Asachi“ din str. Tom­a Cosma No. 13, lângă Liceul Internat. Corpul profesoral e format din elita proferilor din localitate. Lecţiile sunt urmate de elevi şi eleve din toate clasele de liceu, gimnaziu şi secţia clasică­ modernă de fete. Lecţiile se ţin între orele 8—12 a. m. şi 4—8 p. m­. Imediat după închiderea cursului în şcolile primare se vor deschide şi lec­ţiile de pregătire pentru examenele de intrare în gimnaziu, liceu şi pentru e­­xamenele de burse în liceu, seminarii şi şcoli normale. — Un foc a distrus alaltăeri o casă în comuna Copou­. Focul a isbucnit în timpul nopţei. Din nefericire, au fost găsiţi arşi şi doi copii ai unui servitor, cari n’au’pu­tut fi salvaţi din cauza grabei cu care se lăţise focul. — La Prefectura de poliţie, a sosit eri o scrisoare din America, prin care domnişoara Knoch, roagă a i se răs­punde de soarta mamei şi surorelor sale. Se ştie că familia Knoch a fost una din cele mai vechi conducătoare de pen­sionare în localitate.­­ Comitetul central al Asociaţiunei generale a corpului didactic, a lansat un călduros apel către ieşeni, rugând a în­lesni găzduirea profesorilor cari vin în Iaşi, pentru congresul din zilele de 12, 13 şi 14 a liniei. — Eri la berăria Azuga, un tânăr p­­fi­er şi o domnişoară ambii ukrainieni, luau masa. La un moment dat,domnişoara încer­ca să schimbe un bilet de 1000 lei însă din întâmplare cassa nu avea. Ridicându­­se de la masă, domnişoara constată că a dispărut mia de lei ,şi toate cercetă­rile fură zădarnice. După o oră, ambii se’ntoarseră, căci ofiţerul îşi aminti, că domnişoara se tot juca cu faţa de masă, pe care tot o ri­dica şi o aşeza la loc. Faţa de masă fu rădicată şi mia de lei fu găsită. Era pur şi simplu lasată acolo de d-ra, pe când tot aşeza faţa ,de masă. — Consiliul de higienă al oraşului, ce urma să se întrunească ori, din cauza lipsei unor membri, a fost amânat pen­tru o zi ce se va desemna ulterior. — La marile serbări organizate la Paşcani pentru zilele de 12 şi 13 iulie de către „Casa Naţională“, s-a­u luat mă­suri ca vizitatorii să găsească tot con­fortul necesar precum şi mâncări cu preţuri convenabile.­­ A apărut o interesantă lucrare in­titulată „Românii, origina, trecutul şi sacrificiile şi drepturile lor“ da­torită d-lui locot.-colonel L Antonescu. Lucrarea se află depusă la toate li­brăriile din Iaşi.­ —­n şcoala primară de fete No. 7 „Elena Doamna“ din localitate se va ţi­nea curs de preparaţie în vacanţă pen­tru elevele absolvente de curs primar, care voesc a concura în şcolile secun­dare ale statului. Pentru informaţiuni a se adresa la doamnele institutoare respective în stra­da Neculai Gane No. 5 şi­­ str. sft. Ata­­nasie No. 15.­­ Azi la ora 4 după prânz are loc înmormântarea defunctei Fani Şaraga soţia d-lui Elias Şaraga librar. Toţi librari au convenit, ca la ora fixată pentru înmormântare, toate libră­riile să fie închise. — Joi 10 iulie ora 10 a. m­. va avea loc în amfiteatrul de fiziologie susţinerea tezei de doctorat a d-lui Mihai David va trata despre geografia şi geologia podi­şului moldovenesc. — Memoriul pensionarilor.­„ Pen­sionarii din oraşul şi judeţul Iaşi au tri­mes ministrului de Finanţe un memoriu prin care cer să li se acorde o nouă baza a pensiunilor. Printre altele, pensionarii din Iaşi îşi oferă serviciile acolo unde s’ar simţi ne­voia de personal, cerând însă să li se procure îmbrăcăminte, în condiţiuni mai avantajoase, să li se deie indemnizaţii pen­tru chirii şi să li se acorde reduceri pe C. F. R. . Memoriul a fost semnat de d-nii V. I. Radu şi I. V. Praja, foşti profesori şi E. Cernătescu fost conslier de Curte , ca delegaţi ai pensionarilor din Iaşi. M CW166 SfECiaCItttflil CIMEMA-SIDOLL Cea mai grandi- . oasă operă cinematografică : BIBLIA. Legendele de aur din Cartea Căr­ţilor şi Sfânta scriptură. Peste Pro­gram : Afacerea Dreyfus. GINEM­A.-ELISABETA se reprezin­tă astă­zi în matineu şi seara „Oiţa ră­tăcită“, puternică şi d­uioasă dramă în 6 acte după celebrul roman „La Brebis perdue“ de Gabriel Trarieux.—Film pa­rizian, interpretare datorită celor mai dis­tinşi artişti francezi.­­— La Terasa Cinema Orfel. „Prin­cipele Mircea“ de remarcat „Fraţii Corsicani“ cu celebrul Henry Craus. Intre acte în fiecare seară „Par Piai­­sir“ cu Jana Popovici, Calmusky—Ver­­nescu-Vâlcea, etc. De închinat Sfinţi No. 6. Una cameră bine mo­bilată în strada 40 de ION DAFIN AVOCAT 26 Str. C. A. Rosetti 26 | flflPPA *3'ne m°ttilată se închiri- VCUiiCl fA azg azj in st­radela Elena Doamna No. 4 Iaşi Staţia de tramvai. m -4____ Apararea Feftro­fe CT; A* ■' T* «.«o A n I Z­­­ila se compune din generalul ka-SSX itil 111 ill gomiroff, Roton girantul depan­r t I meniului diplomatic, Austroff p}~ IjyOO. o au ITâîlS.yeyor rfe drept politic si internap­portat trupe considera^ la Universitatea din Moscoja­hitp de ne alfp ‘fronting-Pan5e fost ministm al instn~ DIiL UC pe dilP II O III UII publice la începutul revolta spre Petrograd, pentre^­­apararea acestei oraș. Aceste trupe vor intri prinde o ofensivă serioas contra armatei de la nori Lyon.—Misiunea nnsă trimisă e ■eneralul Denikin în numele guve? ‘nului Colceag a sosit, Mercuri­e Toulon și este așteptată la Pari. Ocuparea ■ O d­ e­s­s­e Lyon.— Hatmanul Gj gorief a reluat Odessa! Aliaţii nu recunosc f vernil! lui Bela-Ko® Lyon.— Consiliul r perm al Aliaţilor a r­­entat problema Ungu i şi a recunoscut imposit un aranjament qu gyp nui lui NI el a lUiun. Consiliul a dec­­a menţine blocusul. Austria şi S­o­c­i­e­t­a­t­e­a­­S­a­ţ­l­m­o­r Lyon.— Com­isiunea Spiatei Naţiunilor a ţinut Vineri Simi­ţi­eaţă şedinţă. S’a redactat răspunsul L..oi­a austriacă cu privire da­­tea ■ Naţiunilor. ­­ratatul cu Aus­i la Paris.—A fost amânat de joi remiterea articolelor supli­mentare în tratatul cu Istria. _____" S e r v i c i u 1 e I eg t a íi c ji I a n - Berlin | ZURICH.—S’a stabilit un viciu te­legrafic direct între Milan strlin. Corespondența ziarelor itale a so­sit la Berlin. Plecarea delegați o­­toloane" PARIS. Delegaţii ţar au pără­sit ieri Parisa Wilsop la NNewyork LYON. — Wilson el aşteptat pentru Marţi la New-Yr Decorarea orașu­li Reims LYON. — Președintel­crepubiiici franceze a remis Dumirî orașului Reims crucea legumei donoare. ­. ■KW WIMW« Inspecţia generalui Mon­­denigh­­ LYON. Generalul ’lenich s’a reîntors din Helsingfor d­upă ce a inspectat armata rusă la nord. El a fost satisfăcut­ă inspecţie constatând că disciplinai armată este strictă şi ordinea celentă. Chestiunea col hi lor Lyon. — Com isi un ed i a n datelor­­coloniale se va întruni­­ Londra cu începere de la 7 Iulie s preşedin­ţia lordului Milner. Misiunea lui Oceag la Paris Tour-Eiffel.­­ Misiu­na politică rusă trimisă de general Denikin la Paris, în numele guvernat Colceak pentru a explica guvernlui franch -----—mar­mi^ A Wystefs H*. Tifosul exantemalie in Polonia Varșovia. T­­­ifosul exantemala bănuite în Polonia, ca deosebire in regimele orientate. Mortalitatea est zilnică. Sunt aproape 10,090 morți pe lună. Un nou acord franco-britaniil Lyon. — Henry Simon /mistru­] coloniilor pleacă Duminică a Lom­bra unde va conferi cu lordul Mil­kier privitor la un acord franco­li­r danie asupra Kamerunuiluil Togo. Delegaţiunea guvernu­l­ui sârb in audienţă la Gigmenceau Lyon. Clem­enceau a primiSâmi bată dimineaţă delegaţia guvaiului regatului sârb, croat şi slova. Delegaţia a expus d-lui Clmen­­­ceau situaţia economică şi finaciară a regatului. 1 . Delimitarea Poloniei O nouă comisiune -OM l.ychi. Le cre­de că se va goU­s­­o nouă comisiune însărcinată aim­­pravegherea delimităm Polonie Caderpa Tareti nu­­­oi Lyon.— După ultime știri site se confirmă că Tsaritz­e a căzut îa 26 iunie după fu . ­ “­­ Aliaţii şi Alimentarea Lyon.—De, la începutul­­arm. tiţiulm Puterile­ Aliate­ au fur^ zat 2.392.000 chintale pentru re­vilaţierea* Aus­triei. Epitropîa Generală a Casei Spi­talelor şî Ospiciilor Sff. Spiridon di Iaşi, aduce la cunoştinţa generală că î ziua de 18 iulie st. n. a. c. ora 10 a. ir se va ţinea licitaţie publică cu oferi închise, în cancelaria Epitropiei, pentru vânzarea de voci a unui loc viran din Botoşani situat în faţa Spitalului „Mal­vrom­ate“ din strada Spitalului Sf. Spir­idon în întindere de 1969 m­. p. l.­c. m­. Garanţia provizoră va fi de 1000 lei. Condiţiunile de vânzare se pot vedea­­ ori­ce zi de lucru în biroul silvic și domenial al casei. Licitația se va ţinea conform art. 72- 83 din Legea comptabilitatei generale a Statului. S’A DESCHIS RENUMITA IATA LUNGA Locul de petrecere situat î­n cea mai ini­moasă poziţie a ora sus .6, pe? partea stângă a şc­elii COPOU BREAZU Sa gîsrşte » ori ce orii cele. mai bane aperitive şi mâncăruri »!«•;«. Pui la frigare, fleici, muşchi, mititei, brânză cu­ smântână, etc. Vinuri, vechi şi noi, Şampanie, Liche­nin, etc. Cinci camere curat amenajate, orchestră la ori­ce oră, boschete îa g­âr­­dir,­ şi terasă la şosea EBere­ele Bucureşti opeta şi mai redass ea în oraş mp naTUvriv.r;T.,..TTg7t,~.'l?ynrrj-rsrnrj-rrrr,Tmrr.i vz.v,:• .eaiftrsyTnKTZxaixzi «aBĂU^ss» Doctor G.­­Pârvulescu Boale chirurgicale şi Genito-Urînaril Injecţii intravenoase (Cyanur de mercm­ şi Nfcosalvarsan). Consultaţiuni dela 2—4 p. mn. Strada Sf. Sava No. 2 colţ cu Strada Căpitan Păun No. 12. i

Next