Mişcarea, iulie 1919 (Anul 13, nr. 136-153)

1919-07-11 / nr. 137

ops***'*'’".................. WANULIXnrNo. T37 fi 1A Dirn tot ansamblul evenimentelor internaţionale ale ultimelor săptă­mâni,­inconştienţa opoziţiei se si­leşte să nu zărească adevărul de­cât trecut prin prisma îngustelor ei preocupări electorale. Dacă Conferinţa ciunteşte Banatul mutilând cel mai frumos ţinut ro­mânesc—„îndreptarea“ vorbeşte de castanele pe care dl Averescu n’ar vrea să le scoată din foc pentru liberali, ca şi cum întregirea neamu­­lui ar fi o simplă chestiune de or­ganizare a partidului liberal. Dacă ni se impune robia economică şi politică prin faimosul articol 5, „E­­poca“ vorbeşte de platformă elec­torală, de alegeri... Ce se pune chestiunea semnărei tratatului,­o­­poziţia unită strigă în cor acel „să semneze Brătianu“ în care nu voeş­­te să vadă decât o răzbunare a ei şi nici de cum o chestiune vitală pentru întregul neam românesc. Şi pentru a pune vârf acestei atitudini de orbi, calomniile se revarsă, acu­zând de germanofilie, de ostilitate cătră aliaţi şi lipsă de preciziune, guvernul care atât în timp de răz­­boiu că şi în pace a înţeles să a­­pere demnitatea naţională şi integri­tatea pământului strămoşesc. Lăsăm la judecata luminată şi ne­­pătimaşă a românilor din ţinuturile alipite, această atitudine de robi în afara de farisei înlăuntru. Ei şi ••posteritatea vor hotăra răspunderea acelor cari în clipe hotărâtoare pen­tru întregul neam, au dus cea mai odioasă campanie de calomnii con­tra reprezentanţilor României, cău­tând să-i arate ca pe nişte delegaţi ai unui partid, când ei sunt purtă­torii de cuvânt ai întregului Kidam. ) - --------­ ECOURI Alte două scrisori necunoscute până astăzi şi. datorite poetului­­Eminescu au /.ipat ut in noul număr al ■„Convorbirilor Literare Aceste, scrisori au fost scrise de genialul ma­­estru al versului, una in Septembre 1874, la Berlin şi alta în Noembrie apelns an la Iaşi, ambele adresate către I. AL Samurcu­s, pe a­­tunci secretarul agenţiei diplomatice a Româ­niei in Berlin intr’una din aceste scrisori se vede pasiu­nea ce o avea poetul pentru cunoaşterea­­tre­cutului nostru istoric şi cultural. * Presa din Bucovina consacră articole elo­gioase generalului C■ Frezau, care vizitează acum frontul bucovinean. * Pentru cunoaşterea legitimilor noastre re­vendicări la­ Congresul păcei, d. D­­raghi­­cescu a scos două lucrări imponante apărute la Paris: „Basarabia şi dreptul popoarelor“ şi o schiţă etnograficii asupra „Dobrogii O altă lucrare în acest sens e „ Problema Banatului“ datorită d-lui V. Mironescu. CONGRESUL Didactic din Iaşi In vechea Capitală legendară a Mol­dovei care a fost şi capitala ţărei in tim­pul războiului naţional, se vor aduna membrii corpului didactic din întreaga nouă Românie într’un congres general. Se vor discuta chestiuni de învăţământ care, în momentele hotărâtoare pentru consolidarea ţărilor româneşti unite au toată importanţa, întru­cât in dezbaterile ce vor urma se va atinge şi punctul e­­senţial a! deplinei unităţi şi­ armonii su­fleteşti întru toţi fraţii uniţi sub acelaş drapel. Se­ vor discuta şi chestiuni de ordin profesional şi motivul venit a da o mai bună îndrumare învăţământului nostru a căreia însemnătate preponderentă în îm­prejurările de astăzi este de la sine în­ţeleasă. Profesori universitari şi secundari, in­stitutori şi învăţători din­ toate colţurile României unite se vor aduna în congre­sul de la Iaşi, care se va deschide Sâm­­bătă 12 iulie a. c., la Teatrul Naţional­Pentru numeroasele delegaţiuni sosite din toate părţile, Iaşul va avea între pase matt&snetim» peţi şi repre.-^htănţi,ForS?'e36riniei din Ar­deal, Basarabia şi­ Bucovina. In cinstea acelor fraţi cari vin pentru prima oară în mijlocul nostru ca şi în cin­stea celorlalte delega­ţiini din vechiul re­gat, se cuvine ca să facem congresiştilor purtători de lumină şi cultură, o primire strălucită. Alăturea de primirea oficială a auto­rităţilor, ieşenii trebuie să sporească dra­gostea şi avântul cu care vor fi întâm­pinaţi oaspeţii Iaşului şi care trebue să fie primiţi şi găzduiţi cu toată dragostea frăţească. Ieşenii, sîmtem toată datoria, sictim­, că îşi vor far Congresele ţărăneşti DIN BASARABIA De câteva zile au început în Ba­sarabia congresele ţărăneşti. Aceste congrese se ţin pe judeţe. Ţărănimea din judeţe se adună la pla­tă pentru a lua cunoştinţă de noua reformă electorală pe baza căreia va trebui în curând să-şi a­­leagă reprezentanţii pentru parla­ment. Ţărănimea basarabeană de­şi în toiul muncei agricole, a ţinut să participe în număr cât mai mare la aceste consfătuiri exclusiv ţără­neşti arătând un interes deosebit pentru acţiunea politică, pe care o vor desfăşura în curând prin pu­nerea în aplicare a votului univer­sal. Congresele judeţene ţărăneşti din Basarabia au fost convocate de că­tre membrii „Partidului ţărănesc“ de sub preşedinţia d-lui P. Halippa. Aceasta s a făcut cu scopul de a pune în curent întreaga ţărănime basarabeană cu toate lucrurile şi operaţiunile ce se referă la­ alege­rile generale de care ne apropiem în curând. Ceea ce referă îii acum este inte­resul ţărănime» basărabene de a cu­noaşte cât snaî în amănunţime ma­rea operă democrată care’ e votul universal. Elementul basarabean care a luat parte la revoluţîunea rusă a ştiut să facă distincţiunea între bol­şevism şi democraţie. De aceia el a luptat împotriva­ bolşevismului a­­părând graniţele Basarabiei alătu­rea de fraţii de dincoace de Prut şi de aceia el manifestă un interes legitim pentru adevăratele opere democratice cum am văzut că s’a manifestat la reforma agrară şi a­­cum la reforma electorală. Avântul cu care ţărănimea basa­rabeană participă acum la congre­sele ţărăneşti, dovedeşte dragostea ei înrădăcinată pentru adevărata democraţie. Iar la aceasta se mai adaugă ferma hotărâre­­a ţărănimei basara­­bene de a lupta pe orice cala îm­potriva bolşevismului, printre articolele codului penal. Unii din ei au fost repede descoperiţi şi gratificaţi cu lovitura de picior ce-o meritau, alţii însă continuă şi azi să împrăştie minciuni cu disperarea ce le-o dă frica,de a fi în curând descoperiţi. In a doua grupă punem ziarele acelora dintri streini cari n’au priceput că nu vor putea nici odată zădărnici unirea noastră sufletească, cari cred că campa­niile lor contra vechiului regat vor putea favoriza o mişcare separatistă şi o de­­sorganizare a ţarei. Aceştia sunt acei ce ne calomniază. Dar nici un om politic serios, nici un factor răspunzător al Ardealului, nici ui­nul dintre, acei ce au făurit unirea n’a aprobat aceste nenorocite viclenii. Cât despre opinia’publică ardeleană, ea s’a dovedit la înălţimea timpurilor acestor mari, dând toată încrederea Consiliului Dirigent, singurul care cunoscând adevă­rata stare a lucrurilor poate socoti şi da sentinţe. Avem însă datoria ca să denunţăm tu­turor oamenilor cinstiţi cine sunt imacu­laţii moralizatori ai Ardealului pentru ca să luptăm cu succes contra tendinţei a­­cestei nenorocite. •­ *** DEMIGRATORII In recentul interview acordat ziarului „Românii“ din Arad, —­d-1­­. G. Duca vorbeşte cu mâhnire de tendinţa unei părţi a presei ardelene de a presenta ve­chiul Regat ca un putregaiu periculos. Domnia sa amintind opera fecundă ce s’a realizat în cinci-zeci de ani, încoronată cu reformele şi războiul pentru înfăptui­rea unităţei naţionale,—arată că acei cari duc o campanie nedreaptă pentru a ne huli şi a desbina, nu slujesc interesele ţarei.’ Am urmărit şi noi campaniile din presa ardeleană. Şi noi am văzut cu tristeţă cum câte­odată un ziar serios strecura in coloanele lui un articol ce numai fa­vorabil consolidărei naţionale nu era. Dar în general citind cu atenţie ziarele cari de predilecţie atacă închipuita stare de lucruri din Regat, am putut observa că nu necunoaşterea adevăratei situaţii, a faptelor şi împrejurărilor, nu naivitatea sau setea de progres dă naştere tuturor acestor atacuri nedrepte. Am observat că ziarele cari,—trecând peste toate con­siderentele de ordin extern şi intern ce ar trebui sa se impue o altă conduită, hulesc fără măsură calomniind la întâm­plare, — se pot împărţi în două grupe. In prima aşezăm ziarele ce sunt ardelene doar prin faptul că apar într’o localitate de peste munţi. Ele sunt redactate însă de refugiaţi ai presei române din vechiul regat, cei mai mulţi eliminaţi pentru ati­tudinea lor antipatriotică şi lipsa lor de terapuie. Aceşti moralizatori s-au împrăş­­tiat în câmpul nou de activitate ce-i o­­ferea ţările­ al­pite, dându-se drept mar­tirii „oligarhiei“ când abia se strecuraseră M. S. REGELE către d. Poincaré Cu ocazia semnărei păcii, M. S. Regele Ferdinand a trimis d-lui Poincaré, preşedintele Franţei, ur­mătoarea telegramă : 9.­in momentul când semnarea păcii cu Germania încoronează sforţările popoarelor aliate şi recompensează sacrificiile lor, suportate cu atâta eroism, ţin din toată inima să vă adresez. Domnule preşedinte, felicitările mele cele mai călduroase, pre­cum şi urările mele ca o eră de prosperitate şi fericire să se deschidă marii naţiuni fran­ceze“. ■ FERDINAND SITUAŢIA POLITICA Chestiunea externă şi opoziţia. — Consiliile de mi­niştri şi expunerea d-lui Bră­tia­nu.— Ardelenii şi tratativele. Memoriul către M. N. Regele. Chestiunea Basarabiei. Plecarea d-lui I. I. C. Brătianu de la Paris a dat loc la diverse comentarii a­­tât în presa streină cât şi în presa noastră. In timp ce în ziarele streine-, această plecare este pusă în direct raport cu problemele României supuse în desbate­­rile congresului, presa noastră este pre­ocupată de... plecarea guvernului. In jurul acestor evenimente câte­va relaţiuni. * In consiliul de miniştri ţinut alaltăieri dimineaţă la Bucureşti dl. I. I. C. Brătianu a ţinut o lungă expunere activând cum a decurs desbaterile chestume­­lor româneşti înaintea Congre­sului de pace. Dl. Brătianu a continuat a­­ceastă expunere într-o a doua şedinţă de ieri, la care au par­ticipat şi miniştrii Bucovinei şi Ardealului. Dl. V. Goldîş a salutat din partea ardelenilor acţiunea na­ţională desfăşurată de primul delegat român la Congresul Păcei. * Tot alaltăieri d-l I. I. C. Bră­tianu, în urma consiliului de miniştri, a fost primit în audienţă de Suve­ran. D-l Brătianu a presentat M. S. Regelui un memoriu amănunţit, în care arată cum a justificat la Pa­ris revendicările legale ale Româ­niei. Membrii consiliului dirigent şi mi­niştrii Bucovinei sunt în perfect a­­cord şi solidari cu acţiunea desfă­şurată de d-l Brătianu la Paris. » * Chestiunea Basarabiei a fost tranşată în mod favorabil pen­tru România. In această chestiune punctul de vedere românesc a fost sus­ţinut de d-nii Clemenceau, Bal­four, Lansing şi ceilalţi repre­zentanţi ai Marilor Puteri. Presa francesă confirmă a­­ceastă hotărâre. * In­ privinţa aceasta ziarul „Viitorul“ în buletinul de azi scrie următoarele : „Ziarele franceze de azi aduc noutăţi în legătură cu Basarabia, spunând că ascultarea n d-lor Brătianu şi Maklakoff de către consiliul de cinci, nu înseamnă că Aliaţii ar intenţiona să pună la în­doială dreptul de unire al Basarabiei cu România, ci numai că ar înţelege să in­troducă oarecari clauze în legătură cu alipirea acestei provincii. Ştirea aceasta concordă cu informa­ţiile pe cari le avem noi cum că in cer­curile aliate de la Paris s’a ajuns la convingerea că problema Basarabiei es­te deja rezolvată şi că discutarea ei ar fi inutilă. D­e altfel şi legătura care s’a făcut într’o telegramă recentă între Ba­sarabia şi pacea cu Bulgaria, nu cores­punde realităţei. Era şi firesc ca această telegramă să nu poată exista, de oarece peste Dunăre noi nu mai avem de fă­cut nici o revendicare faţă de Bulgaria cu care de­sigur, aşa fiind, nu mai a­­vem nici un motiv de duşmănie, atâta vreme cât Bulgaria înţelege bunele ra­porturi cu noi in situaţia din prezent. In consiliul de cinci d. Brătianu a fost rugat să dea numai unele lămuriri, dar fără nici o discuţie contradictorie cu d. Maklakoff. Desigur însă că telegrama care anunţă că d. Maklakoff, se referea la refuzul primului nostru ministru de a primi ca d-nii Krupenski şi Smits să fie ascultaţi în chestiunea Basarabiei, pe care în faţa Conferinţei nu o putea re­prezenta de­cât primul delegat al Ro­mâniei. De altfel cererea d-lor Krupen­­ski şi Smits de a fi ascultaţi, a şi fost refuzată de către consiliul de cinci. Du­pă toate indicaţiunile, prin urmare, pro­blema Basarabiei e o problemă deja re­­zervată potrivit votului Sfatului Ţârei de la Chişinău. ’ * Toate celelalte chestiuni cari pri­vesc România, se află în stadiul în care au rămas de la plecarea celor 4. * Astăzi,se ţine un nou consi­liu de miniştri. Dacă chestiunile în ce priveşte tratativele cu Marile Puteri se vor termina, guvernul va da un comunicat. In curând noua Românie democratiza­tă va fi chemată să se rostească în a­­legerile generale ce urmează a se face pe baza votului universal. Această mare reformă politică va fi pusă în aplicare pentru prima oară, când vor fi chemate la viaţa politică toate e­­lementele cetăţeneşti cam­ sub regimul vechei legi electorale nu putem participa la ea. Ca şi reforma agrară ale căror roade se pot­ prevedea de pe acuma, votul u­­niversal va avea o adâncă înrâurire în massele cetăţeneşti cari îşi vor face e­­ducaţia politică păşind deadreptul spre drumul adevăratei democraţii. Alegerile generale pe baza votului u­­niversal vor avea menirea de a schimba sistemul de luptă politică şi în acelaş timp de a schimba moravurile şi năra­vurile politice de până azi. Simţindu-se egali înaintea legei, fără distincţiune de colegii şi privilegii, ale­ .........J VINERI 11 UftiB 1919 ■m.xm­mmm* ms&ta/um gătorii nu vor urmări de cât ideia de a alege pe aceia cari­­represintă interesel;­ şi aspiraţiunele lor. Situaţiunea excenţională în care se a­­flă România în faţa congresului d­e pace şi faptul că are a lupta atât pe calea diplomatică cât şi pe calea armelor, au împiedecat efectuarea alegerilor, de care totuşi simţeai aproape. In­ teritoriile româneşti realipite de pa­­tria-mumă se iau de pe acum masurile necesare în vederea efectuării alege­rilor. In Ardeal consiliul dirigent lucrează-E redactarea definitivă a proeetu­lu­i de le­ge care are la­ bază principiul votului universal. * In Basarabia au început congresele ţărăneşti pe judeţe în vederea apropia­telor alegeri. In Bucovina se va decreta deasemenea reforma electorală pe baza votului uni­versal. Astfel alegerile de care ne apropiem se vor efectua în toată România pe ba­za aceluiaşi principiu al votului univer­sal. România nouă va fi deci o Româ­nie democratică care va întruni la acţiu­­nile politice toate elementele cetăţeneşti chemate a se rosti, în drepturi şi liber­tăţi egale, asupra problemelor politice şi sociale. Nu ne mai desparte multă vreme—şi vom vedea realizată şi această mare re­formă a partidului naţional-liberal în pri­mele alegeri ce se vor face pe baza vo­tului universal. ZZI. Note Politice Pe când miniştri ardeleni au ţi­nut să se solidarizeze cu toată ac­ţiunea pe care dl. Brătianu a des­făşurat-o la Paris, pentru apărarea intereselor supreme ale României, „Epoca“ anunţă că a sosit „ora so­cotelitor“ odată cu întoarcerea pri­mului delegat rohnan, împotriva că­ruia duce o campanie ăâîoatcea. Ziarul conservator dă astfel do­vadă de cât e de profund animat de problemele mare la ordinea zilei. * „îndreptarea“ Face și descoperiri naționale. Astăzi ziarul d-lui Averescu Con­stată că singurul vinovat al textu­lui articolului 5 din tratatul de pa­ce cu Austria este d. Brătianu. Nu ne va surprinde dacă într’o bună zi tot dl Brătianu va fi făcut responsabil şi de faimoasele trata­tive diplomatice dela Buftea, din 1918. Guvernul Averescu într’un nou interview, care nu-i cel din urmă, se pronunţă din nou în chestiunea externă şi internă. În chestia externă afirmă de ge­neral, „politica noastră din trecut a avut o orientare greşită“ iar în chestiunea internă revendică o po­litică de înfrăţire în jurul „ideilor de care se vor călăuzi în activita­tea lor“ partidele politice. Opinia publică este pe deplin lă­murită de ceea ce crede sau nu crede preşedintele „ligei poporului“. % FN­ d­LN­ 9 pn ■efect di­n D-l N. Maxim, poliţie, a luat azi o sumă de noui dispoziţiuni, în ceia ce priveşte găz­­duirea şi uşurarea de transport de la gară in oraş a congresiştilor profesori, cari sosesc Vineri şi Sâmbătă în localitate. D-l inspector Ştiubei va­­ supra­veghea însuşi ,ca măsurile luate sa fie aplicate în chipul cel mai mul­ţumitor. »"—Ministerul de instrucţie a acordat tuturor ce au un an de suplinire în în­văţământ, iar ca bază de studii­­ d­­isc liceale sau secundare de fer­taţi bine la inspecţie, si zenţa în­ Octombrie a. c. se va ţine pentru ajutorul de în­văţători. — E probabil că M. S. Regina, de la Paşcani să asiste şi la serbările pe care „Casa ţărănească“ le organizează la Peatra. — Ministerul de finanţe a făcut cu­noscut administraţiei financiare, că va confirma ulterior delegaţii fiscului la co­­m­isiunele de despăgubiri. Ministerul însă dispune, ca lucrările să fie înaintate tribunalelor respective, și simt nu­se poate , pre­­a concursul ce

Next