Mişcarea, ianuarie 1920 (Anul 14, nr. 1-14)
1920-01-07 / nr. 6
ANUL XIV No. 6 Bani jEmSSaBSS a «MWWtH Ui a tei ftaw taah............s ... 4® tS* le! TNwi luai.............. » as tei MERCUR! 7 IANUARI# 1920 MT^TAREA Ai& A l2p uHH mkmm redacția sultaliitetrafta «te. 6. 3—0 p. b». «—f S a. m. ți Amsnctari si Reclame Se pfteigeat ta ©GndStteei wwlijiMt d&reet ta Aderiateis^rj ztataka, fssf Piața Unfr*i 6. Dmjrwm»'psta toate igassffcic de poMicitate. Apare zilnic Sub Drreciwnea unei comitet de Redacfie IU B tmmm miS&SSfSâSS^smSâmsSS^S&imMm^^F Stafii Silfii la Conierinja Picéi Peste câteva zile se va deschide la Paris a doua Conferinţă de Pace. In prealabil au avut şi vor mai avea loc întrevederi între înalţii diplomaţi cari se întrunesc din nou în conferinţă pentru a aplana neînţelegerile şi nemulţumirile nu numai între aceia cu cari pacea nu a fost încă încheiată, dar şi între acei cari au fost siliţi se semneze pacea. Intre aceştia se află şi România care a trimis nouii delegaţi cu instrucţiuni şi cu împuterniciri de a trata cu Aliaţii diversele chestiuni economice. Una dintre chestiunile principale ale României care urmează a fi soluţionate în favoarea ei, este de sigur chestiunea Dunărei. Se ştie, după o telegramă transmisă din Paris, că s’ar fi hotărât de Aliaţi ca sediul comisiunei internaţionale să fie transferat dela Galaţi la Budapesta. Nu s’au făcut cunoscut şi condiţiunile cari au determinat pe Aliaţi să ia această hotărâre. In orice caz problema Dunărei se va pune acum la a doua Conferinţă d© pace. .■ această privinţă nu este lipsită de interes şi de actualitate următoarea telegramă pe care ziarul „Le Temps“ a primit-o de la corespondentul ei din Bucureşti.„Delegaţia română a cerut Conferinţei, în ce priveşte reglementarea chestiei Dunărei, să institue fără întârziere comisia internaţională prevăzută în art. 347 al tratatului cu Germania, care se va complecta cu reprezentanţii ţărilor riverane duşmane până ieri, pe măsura în care vor fi ratificate tratatele de pace cu acestea . Să se restitue în termenul cel mai scurt posibil ţărilor riverane aliate toate vasele ce le-au aparţinut şi cari, la retragerea duşmanului, au fost transportate în sus de Turnu- Severinului. Să se efectueze imediat repartiţia definitivă intre ţările aliate, a vaselor ce au aparţinut Austro-Ungariei. Să se pună toate aparatele şi stabilimentele necesare întreţinerei canalului navigabil al Porţilor de fer la dispoziţia unei comisiuni tehnice a ţărilor riverane, care va hotărâ întrebuinţarea instalaţiunilor, conform principiului că fiecare stat riveran trebue să vegheze la administrarea navigaţiei pe o parte a Dunărei" Vom vedea din desbaterile ce vor decurge la Conferinţa Păcei cum se va soluţiona şi această chestiune, atât de importantă pentru viitorul țării noastre. POLITICA LA IAŞI Criza politică.—Abandonarea laşului.—Cei cari pleacă şi cei cari vin.—Luptele dintrenaţionalişti şî ţărănişti. Destinul laşului. Criza politică de la centru a avut repercusiuni asupra administraţiilor din provincie. Chestiunea a fost discutată şi în Parlament unde s’a arătat guvernului că reprezentanţii principali ai administraţiunilor au demisionat de multă vreme, fiind Insă siliţi să stele la posturile lor, fără a avea vre-un sprijin de la organele centrale, ba dimpotrivă fiind atacaţi de multe ori de pe banca ministerială care dădea fapte politice de suburbie în loc să fi venit în ajutorul comunelor şi judeţelor care reclamau atâtea concursuri in materie de aprovizionare. Din acest punct de vedere Iaşul se afla în cea mai critică situaţiune. Ca pretecţii demisionaţi încă de la venirea guvernului Văitoiana, cu administraţia comunală demisionată şi ea de trei ori sub regimul actual, cu eforii demisionaţi şi ei,oraşul a rămas abandonat ca desăvârşire în momente în care se impunea concursul de la centru. Ce a urmat în acest interval se ştie: oraşul n’a mai avut şi nu are nici astăzi pâinea necesară, ca toate demersurile făcute pe lângă guvern de a-i înlesni aducerea grâului cumpărat. Ii lipseşte combustibilul, sarea, şi toate articolele alimentare strict necesare. Guvernul nu a trimis nici până astăzi suma necesară de a se achita funcţionarilor Comunali sporurile de scumpete pe trimestrul Octombrie 1919, laşul a fost complect abandonat. * In intervalul acesta,—paralel cu situaţiunea gravă a laşului din punctul de vedere al alimentaţiunii, aprovizionării şi transportului—a urmat conoscuta criză politică. Chestiunea numirilor ce urmau a se face în administraţia Iaşului a deschis o luptă vie între cele două grupări guvernamentale: între nuanţa d-lui A. C. Cuza pe de o parte şi nuanţa d-lui P. Bujor pe de alta. Gruparea „ţărănistă“ care cerea primăria şi prefectura de judeţ au fost bătută de naţionalişti cari au cucerit toate locurile, inclusiv judeţul. Naţionaliştii sunt deci stăpânii situaţiunei şi la prefecturile de judeţ şi de oraş, şi la primărie, şi la eforie. Un singur factor al grupărei ţărăniste a fost numit în administraţia Iaşului, preşedintele comisiunei interimare. Dar şi aicea naţionaliştii au luat toate măsurile necesare, impunând pe ajutorul de primar şi condiţionând numirea celorlalţi membri ai comisiunei interimare. Astfel a decurs lupta dintre naţionalişti şi ţărănişti la Iaşi, prin complecta izbândă a celor dintâi, cari au adus in fruntea administraţiei laşului câţiva oameni „noai”. Cum va mai decurge armonia viitoare dintre d-nii A. C. Cuza şi Paul Bujor se va vedea, dupa cum tot viitorul va arăta dacă prin nouii demnitari al laşului s’a făcut sau nu a alegere fericită pentru împrejurările şi nevoile lui actuale. CONGRESUL „Orfanilor din război“ In cursul acestei luni se va ţine la Bucureşti congresul general al „Societăţii pentru ocrotirea orfanilor din război“. Această societate a fost înfiinţată la Iaşi prin fericita inspiraţiune a principesei Olga Sturdza, care cea dintăi s’a gândit să vie în ajutorul orfanilor din război. Societatea, înfiinţată mai întăi la Iaşi şi-a întins activitatea în toată ţara, veche şi nouă, astfel că ea are ramificaţiuni în testă România Nouă. Desigur că numai pentru a înlesni pe congresişti de a se putea aduna în număr cât mai mare s’a fixat congresul general la Bucureşti. Acolo se vor putea aduna mai lesne reprezentanţii din ţinuturile Ardealului şi din noile provincii româneşti, găsindu-se mai lesne şi adăpost pentru marele număr de congresişti. Se vor discuta toate chestiunile şi propunerile ce se vor face în legătură cu buna îndrumare a acestei Societăţi, a cărei însemnătate nu poate scăpa nimănui. Am fi dorit de sigur ca acest congres să se fi ţinut la Iaşi , dar faţă de situaţia mea critică în car® se găseşte oraşul nostru, sub toate raporturile, e mai bine că Congresul se ţine la Bucureşti. Nu putem uita totuşi că această societate a luat fiinţă la Iaşi, că sediul central este aici şi că iniţiatoarea şi sufletul acestei societăţi este una din sufletele nobile ale laşului: principesa Olga Sturdza, ocrotitoarea orfanilor din război. Şi aceasta însamnă un act de înalt patriotism şi umanitarism pe care laşul îl revendică cu cinste. Ecouri La Paris obţine frumoase succese două premiere nouă: „L’Anie en Folie“ a lui Francois de Curet la teatrul „Artelor“ şi „La Chasse à l'homme“ comedie în trei a lui Maurice Donnay la „Teatrul de varietăţi." Paderenky are■ intenţianea de a renunţa la politică şi de a se duce pentru totdeauna în America sau în Svitere, unde se va stabili definitiv.* Academia de medicină din Paris a ales ca președinte pentru anul curent pe programul Laveran, șeful institutului „Pasteur* iar ca vicepreședinte pe doctorul Richelot, profesor de chirurgie la facultatea de medicină din Paris. ■ * O seară frumoasă de artă și poesie va fi joi,—a doua zi de Crăciun—când se va juca la teatrul naţional „MARTIRA“ în minunata versiune românească a petalat M. Codreanu. Sovietele d-lni dr.Lopa Se ştie că în momentul când d-l dr. Lupu a luat departamentul internelor, a găsit pe lucrătorii de la Monitorul Oficial în grevă. Cu cravată roşie şi părul sburlit, d-rul Lupu uitând pentru un moment situaţia ce o ocupă şi mai ales răspunderea ce-î incumbă această situaţie, s’a dus în mijlocul lucrătorilor grevişti, unde sub cutele steagului roş şi în sunetul internaţionalei s’a adresat lucrătorilor cu următoarele cuvinte : „Muncitori, până acum aţi fost robi aci, de acum sunteţi stăpâni !*. Evident, greva a fost aplanată. Rezultatele. A doua zi lucrătorii din aceste ateliere s’au constituit în soviet şi au judecat pe tovarăşii lor cari n’au aderat la grevă. Parte din lucrătorî au fost condamnaţi la excluderea din ateliere iar alţii în diferite amenzi. Ministrul de interne se află astăzi în faţa acestei „ssatinţi“ ce i-a fost înmânată spre executare. Să vedem cum va scapa d. dr. Lupu din încurcături în care l-au pus concepţiile sale de guvernământ. Va aplica şi aci sistemul militarizării ca la tramvaele contantele ? Aşteptăm. Note Politice Oficiosul marghilomanist din București dă un brevet de capacitate blocului parlamentar pentru faptul că acest bloc a reabilitat prin aplauze discursul „patriotic“ al d-lui Marghiloman. Cu cunoscutul său... cavalerism politic d. Marghiloman afirmă prin „Steagul“ că actualul parlament nu mai e „novice“ ba că este chiar deci nu numai în materie de uzanţă parlamentară ci şi în materie de legiferare. D-l Marghiloman se întrece pe sine cu acest act cavaleresc!* D-l Take Ionescu care nu și-a terminat încă expozetele la Clubul Vanica, le continuă prin ziare. In „Românimea“ d. Take Ionescu arată ce fel de guvern „ne trebuie“. Acest „ne“ explică suficient ceea ce dorește d. Take Ionescu... * Oficiosul d. dr. Lupu, ministrul de interne—e vorba de „Chemarea“ d-lui Cocea—afirmă într’un articol alarmant că „Marele Cartier“ zădărniceşte pacea ca sovietele ruseşti. O fi vre-o nouă propunere de pact din partea lui Rakowski! * După cum se vede din informaţiunea pe care o publicăm astăzi, şi în alcătuirea celorlalţi membri ai comisiunei interimare, au triumfat naţionaliştii. Din toată comisiunea nu figureazădecât doi ţărănişti, d-nii doctori Zosin şi Parhon. Măsuri contra grevelor Disposiţia d-lui Dr. Lupu.—Militarizarea tramvaelor din Capitală. Regimentele de căi ferete. Netăgăduit că grevele duc la dezastrul economic al ţării. Greva muncitorească provocată de intere de breaslă bine determinate şi suficient justificate, a fost privită întotdeauna cu oarecare simpatie. De un timp însă grevele ce produc zilnic la diverse stabilimente industriale particulare și de stat, au caracter politic, împins până la bolșevism. In această lumină privite grevele, ele nu pot fi judecate cu simpatie, ba dimpotrivă ele constitue un adevărat pericol naţional. De lucrul acesta pare a se fi convins până şi actualul ministru de interne, care deşi socialist, deşi întimpinat de lucrătorii dela „Monitorul Oficial“ în sunetele Internaţionalei, când s’a isbit de recalcitranţa greviştilor dela tramvaiele comunale, nu s’a sfiit să ia cea mai drastică dintre măsurile ce Ie avea la îndămână: militarizarea întregului personal. Ne închipuim ce uragan de protestări s’ar fi ridicat, ce ploaie de invective ar fi inundat presa, dacă un ministru liberal s’ar fi încumetat să ia o asemenea măsură! Ei bine, ministrul socialist dr. Lupu a luat-o, şi-a inaugurat activitatea ministerială cu ea şi totuşi nimeni nu protestează. O simplă constatare. Pe de altă parte, tot ca o măsură împotriva grevelor, d-l Scutaru directorul regional al C. F. R. în consfătuirea directorilor ce a avut loc în Bucureşti, a făcut propunerea să se înfiinţeze patru regimente de căi ferate, câte unul de fiecare direcţiune regională, cu efectivul repartizat la mişcare, tracţiune şi întreţinere. Stagiul va fi de trei ani. D-l general Macri directorul general al C. F. R. precum şi întreg consiliul de directori au acceptat în totul propunerile d-lui Scutaru. Evident, luarea acestei măsuri nu ne p®ata entuziasma, dar în acelaş timp nu putem să nu recunoaştem că ea este dictată de necesităţi imperioase în interesul superior al Statului. Lucrătorii, precum şi întreg personalul C. F. R. au dat dovadă de un patriotism luminat, şi nu s’au asociat îa ultimii© grave demonstrative organizate de sindicatele roşii şi de aceia ne place a crede că vor face dovada inutilităţii măsurii luate. Cele patru regimente de căi ferate, pot rămâne o simplă şcoală din care să se recruteze personalul necesar, de care se simte atâta aevoe faţă de marea extensiune a reţelei noastre de căi ferate. INFORMAŢII — In numărul de mâine al ziaru-lui nostru veţ publica un fragment din piesa istorică postumă „ŢEPEŞ VODA“ a regretatului seriilor Al. Vlehuţa. Scrisă în versuri albe, piesa marelui poet rămasa în manuscris, îmbogăţeşte literatura noastră cu o opera de reală valoare dramatică şi isterică. — Biletele de liber parcurs pe căile ferate pentru ziarişti, au fost prelungite pe şase luni de zile. — Comisiunea interimară a oraşului Iaşi a fost astfel numită: D. dr. P. Zosin preşedinte, d-nii inginer Bejan şi Geanău ajutori de primari. Membri d-nii dr. C. Parhon, V. Carpus, Volanschi, preot Mihăilescu, I. V. Ionescu, N. Ştefânescu avocat, Buţureanu, căpit. Balmez, V. Bogdan, M. Wachtel, S. Diamant şi dr. L. Zilberstein. — D-nii C. Samuleanu, doctor Tanisescu şi T. Motăş au fost numiţi efori ai Cash Sf. Spiridon. Decretele de numire au sosit ieri la Epitropie. jj Nouii erort se vor prezenta astăzi pentru a lua în primire conducerea Epitropiei. j — Guvernul francez a urcat din nou I tariful pe căile ferate, numai pentru vo- I iajori şi comercianţi. Voiajorii vor plăti an plus de 55 la sută, iar negustorii de 115 la sută. — Sindicatul ziariştilor a acordat un ajutor pentru acoperirea cheltuelilor de înmormântare a ziaristului George Sta- matopol. — Moartea unui ziarist din Iaşi.— Avem durerea de a anunţa moartea lui George Stamatopol, vechiul şi cunoscutul ziarist ieşan. — Stamatopol, care urma să plece dri dimineaţă la Bucureşti, încetă subit din viaţă, pe peronul gărei. I Stamatopol a fost unul din cei mai destoinici ziarişti ieşeni şi sacrifică de multe ori situaţiuni mult mai bune, din dragoste pentru breasla gazetărească. ’ La înmormântare vor participa toţi ziariştii ieşeni. Trenul care a sositeri dimineaţă din Bucureşti, a suferit un accident, lângă Buzeu. Abia porni trenul din staţie şi lanţurile de la 2 vagoane se rupseră şi trenul se despărţii în două, o parte luând drumul fără maşină. Panica fu mare. Multe persoane săriră din tren şi se aleseră cu oarecare contuziuni. In urmă trenul a fost refăcut şi a putut ajunge în Iaşi, fără nici un alt accident. — D. General Pétin, cunoscutul general francez, a sosit azi dimineaţă în localitate împreună cu d-na Pétin. A fost primit la gară de representanţii autorităţilor militare şi civile. D. General Pétin este găzduit la d. dr. Bogdan. La biserica catolică s’a oficat un parastas în amintirea eroilor francezi morţi la Iaşi în timpul râsboiului. Au ţinut cuvântări d-nui general Pétin şi general Lupescu. A asistat un public numeros. — Eri, la ora 11 dimineaţă, după o lungă suferinţă, a încetat din viaţă d-na Iulian Teodorescu, soţia rectorului universităţei. Ceremonia înmormântării rămăşiţelor pământeşti, va avea loc mâine Marţi. — La 6 ianuarie stil vechiu, va avea loc în sala societăţii de gimnastică, balul dat de societatea filantropică „Moldova“. S’au făcută mari pregătiri. Agenţii siguranţei, au isbutit aseară să aresteze pe un individ ,Morariu, care însă nu trebue confundat cu vestitul bandit evadat din penitenciar. Se presupune însă ca acest Morariu, ar fi în curent cu păsurile omonimului său. — D. inginer C. Garem a tipărit într’un elegant volum intitulat: „Organizarea României Noui“ în care propune un „proect de lege pentru modificarea Constituţiei“. Asupra acestei lucrări a d-lui inginer ’ C. Guran vom reveni după lectură. Volumul „Organizarea României Noni“ se află depus la toate librăriile. Din trenul care a sosit azi dimineaţă în localitate, s’a întâmplat un accident în împrejurările următoare: „ Vărsându-se într’un vagon de clasa I un bidon cu gaz, şi aruncându-se din nebăgare de seamă un chibrit, gazul a luat foc. Mai multe persoane au fost grav arse. — In legătură cu marea nevoie de seminţe ce se simte în ţară—Ministerul de Domenii a însărcinat pe consilierii agricoli din judeţele : Dorohoi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Roman, Vaslui, Fălciu, Durostor şi Caliacra să rechiziţioneze imediat toate disponibilităţile de orz, ovăz, mazăre, meiu, grâu de primăvară. S-a intervenit pentru transportul urgent pe C. F. R. . La Cernăuţi a fost arestat comerciantul Emil Eckstein, care a excrocat pe mai multe persoane din Viena cu aproape 2 milioane şi jumătate coroane, oferindu-le terenuri petrolifere pe care nu le posedă. * *