Mişcarea, ianuarie 1920 (Anul 14, nr. 1-14)

1920-01-07 / nr. 6

ANUL XIV No. 6 Bani jEmSSaBSS a «MWWtH Ui a tei ftaw taah............s ... 4® tS* le! TNwi luai.............. » as tei MERCUR! 7 IANUAR­I# 1920 MT^TAREA Ai& A l2p uHH mkmm redacția su­ltaliitetrafta «te. 6. 3—0 p. b». «—f S a. m. ți Amsnctari si Reclame Se pfteigeat ta ©GndStteei wwlijiMt d&reet ta Aderi­­atei­s^rj ztataka, fssf Piața Unf­r*i 6. Dmjrwm»'psta toate igassffcic de poMicitate. Apare zilnic Sub Drreciwnea unei comitet de Redacfie IU B tm­­mm miS&SSfSâSS^smSâmsSS^S&imMm^^F Stafii Silfii la Conierinja Picéi Peste câteva zile se va deschide la Paris a doua Conferinţă de Pace. In prealabil au avut şi vor mai avea loc întrevederi între înalţii di­plomaţi cari se întrunesc din nou în conferinţă pentru a aplana neîn­ţelegerile şi nemulţumirile nu numai între aceia cu cari pacea nu a fost încă încheiată, dar şi între acei cari au fost siliţi se semneze pacea. Intre aceştia se află şi România care a trimis nouii delegaţi cu ins­trucţiuni şi cu împuterniciri de a trata cu Aliaţii diversele chestiuni e­­conomice. Una dintre chestiunile principale ale României care urmează a fi so­luţionate în favoarea ei, este de si­gur chestiunea Dunărei. Se ştie, după o telegramă trans­misă din Paris, că s’ar fi hotărât de Aliaţi ca sediul comisiunei inter­naţionale să fie transferat dela Ga­laţi la Budapesta. Nu s’au făcut cunoscut şi condiţiunile cari au de­terminat pe Aliaţi să ia această ho­tărâre. In orice caz problema Dunărei se va pune acum la a doua Conferinţă d© pace. .■ această privinţă nu este lipsită de interes şi de actualitate urmă­toarea telegramă pe care ziarul „Le Temps“ a primit-o de la corespon­dentul ei din Bucureşti­­.­­„Delegaţia română a cerut Con­ferinţei, în ce priveşte reglementa­rea chestiei Dunărei, să institue fără întârziere comisia internaţională prevăzută în art. 347 al tratatului cu Germania, care se va complecta cu reprezentanţii ţă­rilor riverane duşmane până i­eri, pe măsura în care vor fi ratificate tra­tatele de pace cu acestea . Să se restitue în termenul cel mai scurt posibil ţărilor riverane aliate toate vasele ce le-au aparţinut şi cari, la retragerea duşmanului, au fost transportate în sus de Turnu- Severinului. Să se efectueze imediat repartiţia definitivă intre ţările aliate, a vase­lor ce­ au aparţinut Austro-Ungariei. Să se pună toate aparatele şi stabilimentele necesare întreţinerei canalului navigabil al Porţilor de fer la dispoziţia unei comisiuni teh­nice a ţărilor riverane, care va ho­­tărâ întrebuinţarea instalaţiunilor, conform principiului că fiecare stat riveran trebue să vegheze la admi­nistrarea navigaţiei pe o parte a Dunărei" Vom vedea din desbaterile ce vor decurge la Conferinţa Păcei cum se va soluţiona şi această chestiune, atât de importantă pentru viitorul țării noastre. POLITICA LA IAŞI Criza politică.—Abandonarea laşului.—Cei cari pleacă şi cei cari vin.—Luptele dintre­­naţionalişti şî ţărănişti. Destinul laşului. Criza politică de la centru a avut re­percusiuni asupra administraţiilor din provincie. Chestiunea a fost discutată şi în Parlament unde s’a arătat guvernului că reprezentanţii principali ai adminis­­traţiunilor au demisionat de multă vre­me, fiind Insă siliţi să stele la postu­rile lor, fără a avea vre-un sprijin de la organele centrale, ba dimpotrivă fiind atacaţi de multe ori de pe banca minis­terială care dădea fapte politice de sub­urbie în loc să fi venit în ajutorul co­munelor şi judeţelor care reclamau atâ­tea concursuri in materie de aprovizio­nare. Din acest punct de vedere Iaşul se a­­fla în cea mai critică situaţiune. Ca pretecţii demisionaţi încă de la ve­nirea guvernului Văitoiana, cu adminis­traţia comunală demisionată şi ea de trei ori sub regimul actual, cu eforii demi­sionaţi şi ei,oraşul a rămas abandonat ca desăvârşire în momente în care se impunea concursul de la centru. Ce a urmat în acest interval se ştie: oraşul n’a mai avut şi nu are nici as­tăzi pâinea necesară, ca toate demersu­rile făcute pe lângă guvern de a-i în­lesni aducerea grâului cumpărat. Ii lip­seşte combustibilul, sarea, şi toate arti­colele alimentare strict necesare. Guvernul nu a trimis nici până as­tăzi suma necesară de a se achita func­ţionarilor Comunali sporurile de scum­pete pe trimestrul Octombrie 1919, laşul a fost complect abandonat. * In intervalul acesta,—paralel cu situa­­ţiunea gravă a laşului din punctul de vedere al alimentaţiunii, aprovizionării şi transportului—a urmat conoscuta cri­ză politică. Chestiunea numirilor ce ur­mau a se face în administraţia Iaşului a deschis o luptă vie între cele două grupări guvernamentale: între nuanţa d-lui A. C. Cuza pe de o parte şi nuanţa d-lui P. Bujor pe de alta. Gruparea „ţărănistă“ care cerea pri­măria şi prefectura de judeţ au fost bă­tută de naţionalişti cari au cucerit toate locurile, inclusiv judeţul. Naţionaliştii sunt deci stăpânii situa­­ţiunei şi la prefecturile de judeţ şi de oraş, şi la primărie, şi la eforie. Un singur factor al grupărei ţărăniste a fost numit în administraţia Iaşului, preşedin­tele comisiunei interimare. Dar şi aicea naţionaliştii au luat toate măsurile ne­cesare, impunând pe ajutorul de primar şi condiţionând numirea celorlalţi mem­bri ai comisiunei interimare. Astfel a decurs lupta dintre naţiona­lişti şi ţărănişti la Iaşi, prin complecta izbândă a celor dintâi, cari au adus in fruntea administraţiei laşului câţi­va oa­meni „noai”. Cum va mai decurge armonia viitoare dintre d-nii A. C. Cuza şi Paul Bujor se va vedea, dupa cum tot viitorul va arăta dacă prin nouii demnitari al laşului s’a făcut sau nu a alegere fericită pentru împrejurările şi nevoile lui actuale. CONGRESUL „Orfanilor din război“ In cursul acestei luni se va ţine la Bucureşti congresul general al „Societăţii pentru ocrotirea orfani­lor din război“. Această societate a fost înfiinţată la Iaşi prin fericita inspiraţiune a principesei Olga Sturdza, care cea dintăi s’a gândit să vie în ajutorul orfanilor din război. Societatea, înfiinţată mai întăi la Iaşi şi-a întins activitatea în toată ţara, veche şi nouă, ast­fel că ea are ramificaţiuni în testă România Nouă. De­sigur că numai pentru a în­lesni pe congresişti de a se putea aduna în număr cât mai mare s’a fixat congresul general la Bucureşti. Acolo se vor putea aduna mai­ lesne reprezentanţii din ţinuturile Ardea­lului şi din noile provincii româneşti, găsindu-se mai lesne şi adăpost pentru marele număr de congresişti. Se vor discuta toate chestiunile şi propunerile ce se vor face în le­gătură cu buna îndrumare a aces­tei Societăţi, a cărei însemnătate nu poate scăpa nimănui. Am fi dorit de sigur ca acest congres să se fi ţinut la Iaşi , dar faţă de situaţia mea critică în car® se găseşte oraşul nostru, sub toate raporturile, e mai bine că Congre­sul se ţine la Bucureşti. Nu putem uita totuşi că această societate a luat fiinţă la Iaşi, că sediul central este aici şi că iniţia­­toarea şi sufletul acestei societăţi este una din sufletele nobile ale laşului: principesa Olga Sturdza, ocrotitoarea orfanilor din război. Şi aceasta însamnă un act de înalt patriotism şi umanitarism pe care laşul îl revendică cu cinste. Ecouri La Paris obţine frumoase succese două premiere nouă: „L’Anie­ en Folie“ a lui Fran­cois de Curet la teatrul „Artelor“ şi „La Chasse à l'homm­e“ comedie în trei­ a lui Maurice Donnay la „Teatrul de varietăţi."­­ Paderenky are■ intenţianea de a renunţa la politică şi de a se duce pentru totdeauna în America sau în Svitere, unde se va stabili definitiv.* Academia de medicină din Paris a ales ca președinte pentru anul curent pe pro­gramul Laveran, șeful institutului „Pasteur* iar ca vicepreședinte pe doctorul Richelot, profesor de chirurgie la facultatea de me­dicină din Paris. ■­­ * O seară frumoasă de artă și poesie va fi joi,—a doua zi de Crăciun—când se va juca la teatrul naţional „MARTIRA“ în minunata versiune românească a petalat M. Codreanu. Sovietele d-lni dr.Lopa Se ştie că în momentul când d-l dr. Lupu a luat departamentul in­ternelor, a găsit pe lucrătorii de la Monitorul Oficial în grevă. Cu cravată roşie şi părul sburlit, d-rul Lupu uitând pentru un moment situaţia ce o ocupă şi mai ales răs­punderea ce-î incumbă această si­tuaţie, s’a dus în mijlocul lucrăto­rilor grevişti, unde sub cutele stea­gului roş şi în sunetul internaţiona­lei s’a adresat lucrătorilor cu ur­mătoarele cuvinte : „Muncitori, pâ­nă acum aţi fost robi aci, de acum sunteţi stăpâni !*. Evident, greva a fost aplanată. Rezultatele. A doua zi lucrătorii din aceste ateliere s’au­ constituit în soviet şi au judecat pe tovarăşii lor cari n’au aderat la grevă. Parte din lucrătorî au fost con­damnaţi la excluderea din ateliere iar alţii în diferite amenzi. Ministrul de interne se află as­tăzi în faţa acestei „ssatinţi“ ce i-a fost înmânată spre executare. Să vedem cum va scapa d. dr. Lupu din încurcături în care l-au pus concepţiile sale de guvernă­mânt. Va aplica şi aci sistemul milita­rizării ca la tramvaele contantele ? Aşteptăm. Note Politice Oficiosul marghilomanist din București dă un brevet de capacitate blocului par­lamentar pentru faptul că acest bloc a reabilitat prin aplauze discursul „pa­triotic“ al d-lui Marghiloman. Cu cunoscutul său... cavalerism poli­tic d. Marghiloman afirmă prin „Steagul“ că actualul parlament nu mai e „novice“ ba că este chiar deci nu numai în ma­terie de uzanţă parlamentară ci şi în ma­terie de legiferare. D-l Marghiloman se întrece pe sine cu acest act cavaleresc!* D-l Take Ionescu care nu și-a termi­nat încă expozetele la Clubul Vanica, le continuă prin ziare. In „Românimea“ d. Take Ionescu a­­rată ce fel de guvern „ne trebuie“. Acest „ne“ explică suficient ceea­ ce do­rește d. Take Ionescu... * Oficiosul d. dr. Lupu, ministrul de in­terne—e vorba de „Chemarea“ d-lui Co­cea—afirmă într’un articol alarmant că „Marele Cartier“ zădărniceşte pacea ca sovietele ruseşti. O fi vre-o nouă propunere de pact din partea lui Rakowski! * După­ cum se vede din informaţiunea pe care o publicăm astăzi, şi în alcă­tuirea celorlalţi membri ai comisiunei in­terimare, au triumfat naţionaliştii. Din toată comisiunea nu figurează­­de­cât doi ţărănişti, d-nii doctori Zosin şi Parhon. Măsuri contra grevelor Disposiţia d-lui Dr. Lupu.—Militarizarea tramvaelor din Capitală. Regimentele de căi ferete. Netăgăduit că grevele duc la dezastrul economic al ţării. Greva muncitorească provocată de in­tere de breaslă bine determinate şi sufi­cient justificate, a fost privită întotdea­una cu oare­care simpatie. De un timp însă grevele ce produc zilnic la diverse stabilimente industriale particulare și de stat, au caracter politic, împins până la bolșevism. In această lumină privite grevele, ele nu pot fi judecate cu simpatie, ba dimpo­trivă ele constitue un adevărat pericol naţional. De lucrul acesta pare a se fi convins până şi actualul ministru de interne, care deşi socialist, deşi întimpinat de lucrătorii dela „Monitorul Oficial“ în sunetele Inter­naţionalei, când s’a isbit de recalcitranţa greviştilor dela tramvaiele comunale, nu s’a sfiit să ia cea mai drastică dintre măsurile ce Ie avea la îndămân­ă: mili­tarizarea întregului personal. Ne închipuim ce uragan de protestări s’ar fi ridicat, ce ploaie de invective ar fi inundat presa, dacă un ministru libe­ral s’ar fi încumetat să ia o asemenea măsură! Ei bine, ministrul socialist dr. Lupu a luat-o, şi-a inaugurat activitatea minis­terială cu ea şi totuşi nimeni nu protes­tează. O simplă constatare. Pe de altă parte, tot ca o măsură îm­potriva grevelor, d-l Scutaru directorul regional al C. F. R. în consfătuirea di­rectorilor ce a avut loc în Bucureşti, a făcut propunerea să se înfiinţeze patru regimente de căi ferate, câte unul de fie­care direcţiune regională, cu efectivul repartizat la mişcare, tracţiune şi între­ţinere. Stagiul va fi de trei ani. D-l general Macri directorul general al C. F. R. precum şi întreg consiliul de directori au acceptat în totul propunerile d-lui Scutaru. Evident, luarea acestei măsuri nu ne p®ata entuziasma, dar în acelaş timp nu putem să nu recunoaştem că ea­ este dic­tată de necesităţi imperioase în interesul superior al Statului. Lucrătorii, precum şi întreg personalul C. F. R. au dat dovadă de un patriotism luminat, şi nu s’au asociat îa ultimii© grave demonstrative organizate de sin­dicatele roşii şi de aceia ne place a crede că vor face dovada inutilităţii măsurii luate. Cele patru regimente de căi ferate, pot rămâne o simplă şcoală din care să se recruteze personalul necesar, de care se simte atâta aevoe faţă de marea ex­tensiune a reţelei noastre de căi ferate. INFORMAŢII — In numărul de mâine al ziaru-­­­lui nostru veţ­ publica un fragment din piesa istorică postumă „ŢEPEŞ VODA“ a regretatului seriilor Al. Vlehuţa. Scrisă în versuri albe, piesa ma­relui poet rămasa în manuscris, îm­bogăţeşte literatura­ noastră cu o opera de­­ reală valoare drama­tică şi isterică. — Biletele de liber parcurs pe căile ferate pentru ziarişti, au fost prelungite pe şase luni de zile. — Comisiunea interimară a oraşului Iaşi a fost astfel numită: D. dr. P. Zosin preşedinte, d-nii in­giner Bej­an şi Geanău ajutori de pri­mari. Membri d-nii dr. C. Parhon, V. Car­pus, Volanschi, preot Mihăilescu, I. V. Ionescu, N. Ştefânescu avocat, Buţu­­reanu, căpit. Balmez, V. Bogdan, M. Wachtel, S. Diamant şi dr. L. Zilber­­stein. — D-nii C. Samuleanu, doctor Tani­­sescu şi T. Motăş au fost numiţi efori ai Cash­ Sf. Spiridon. Decretele de numire au sosit ieri la Epitropie. jj Nouii erort se vor prezenta astăzi pentru a lua în primire conducerea Epi­­tropiei. j — Guvernul francez a urcat din nou I tariful pe căile ferate, numai pentru vo- I iajori şi comercianţi. Voiajorii vor plăti an plus de 55 la sută, iar negustorii de 115 la sută. — Sindicatul ziariştilor a acordat un ajutor pentru acoperirea cheltuelilor de înmormântare a ziaristului George Sta-­ matopol.­­ — Moartea unui ziarist din Iaşi.—­­ Avem durerea de a anunţa moartea lui George Stamatopol, vechiul şi cunoscu­tul ziarist ieşan. — Stamatopol, care urma să plece dri­­ dimineaţă la Bucureşti, încetă subit din viaţă, pe peronul gărei. I Stamatopol a fost unul din cei mai destoinici ziarişti ieşeni şi sacrifică de­­ multe ori situaţiuni mult mai bune, din­­ dragoste pentru breasla gazetărească.­­ ’ La înmormântare vor participa toţi ziariştii ieşeni.­­­­ Trenul care a sosit­eri dimineaţă din Bucureşti, a suferit un accident, lân­gă Buzeu. Abia porni trenul din staţie şi lanţu­rile de la 2 vagoane se rupseră şi tre­nul se despărţii în două, o parte luând drumul fără maşină. Panica fu mare. Multe persoane să­riră din tren şi se aleseră cu oare­care­­ contuziuni. In urmă trenul a fost refăcut şi a pu­tut ajunge în Iaşi, fără nici un alt ac­cident. — D. General Pétin, cunoscutul general francez, a sosit azi dimi­neaţă în localitate împreună cu d-na Pétin. A fost primit la gară de re­­presentanţii autorităţilor militare şi civile. D. General Pétin este găzduit la d. dr. Bogdan. La biserica catolică s’a oficat un parastas în amintirea eroilor francezi morţi la Iaşi în timpul râs­­boiului. Au ţinut cuvântări d-nui general Pétin şi general Lupescu. A asistat un public numeros. — Eri, la ora 11 dimineaţă, după o lungă suferinţă, a încetat din viaţă d-na Iulian Teodorescu, soţia rectorului uni­­versităţei. Ceremonia înmormântării rămăşiţelor pământeşti, va avea loc mâine Marţi. — La 6 ianuarie stil vechiu, va avea loc în sala societăţii de gimnastică, ba­lul dat de societatea filantropică „Mol­dova“. S’au făcută mari pregătiri.­­ Agenţii siguranţei, au isbutit asea­ră să aresteze pe un individ ,Morariu, care însă nu trebue confundat cu vesti­tul bandit evadat din penitenciar. Se presupune însă ca acest Morariu, ar fi în curent cu păsurile omonimului său. — D. inginer C. Garem a tipărit în­tr’un elegant volum intitulat: „Organi­zarea României Noui“ în care propune un „proect de lege pentru modificarea Constituţiei“. Asupra acestei lucrări a d-lui inginer ’ C. Guran vom reveni după lectură. Volumul „Organizarea României Noni“ se află depus la toate librăriile. D­in tren­ul care a sosit azi dimineaţă în localitate, s’a întâmplat un accident în împrejurările următoare: „ Vărsându-se într’un vagon de clasa I un bidon cu gaz, şi aruncându-se din nebăgare de seamă un chibrit, gazul a luat foc. Mai multe persoane au fost grav arse. — In legătură cu marea nevoie de se­minţe ce se simte în ţară—Ministerul de Domenii a însărcinat pe consilierii agri­coli din judeţele : Dorohoi, Botoşani, Su­ceava, Neamţ, Roman, Vaslui, Fălciu, Durostor şi Caliacra să rechiziţioneze imediat toate disponibilităţile de orz, o­­văz, mazăre, meiu, grâu de primăvară. S-a intervenit pentru transportul ur­gent pe C. F. R. . La Cernăuţi a fost arestat comer­ciantul Emil Eckstein, care a excrocat pe mai multe persoane din Viena cu a­­proape 2 milioane şi jumătate coroane, oferindu-le terenuri petrolifere pe care nu le posedă. * *

Next