Mişcarea, aprilie 1920 (Anul 14, nr. 72-89)

1920-04-10 / nr. 73

ANUL XIV No. Membrii partidului naţional-liberal din oraşul şi din judeţul Iaşi, atît acei din organizaţia centrală cat şi acei din organizaţiile comunale rurale şi urbane nereşedinţe, sunt convocaţi în Congres judeţean, în localul clubului naţional—liberal din Iaşi, Piaţa Unirei No. 5, în ziua de Duminică 5 - 18 Aprilie a. c. (Duminica Tomdi), ora 3 după amiază, fiind la ordinea zilei: 1. Discutarea şi votarea Statutelor organizaţiilor judeţene şi comunale. 2. Alegerea Comitetului judeţean. 3. Constituire comitetelor regionale şi a comitetelor comunale. 4. Organizarea electorală și stabilrea Candidaturilor pentru alegerile parlamentare de la 25 Mai a. c. Președinte, G. G. MĂRZESCU ■■'■ / V / ■ . W E%4m$m $t Mmm&Smi si fjkssl&mt « &m& te Â4j*a4-Pfeju %#&% s®*. &. 'ek Stasrr î~*18 ». •». «i 3—e fi* «. ^iZv'.î. ■'A'i*C*1 'i '/v '.iLi . ^-.'v . .-". ©* pfi*»s*r â» cewrSjfena sraaafci tfmttWi tftotesWt ftfcjr «este *«» ttfxiam fapam al«ik S«fe Z%fe$ltea$M eiam ce«ai$®t de Rsdsacj?.* ii*'“ paaasg!::~HT3 îî ''-'i 8 'S îndărăt la tradiţie . Pentru extremiştii formulelor democraţiei de împrumut, pentru teoreticiana epocei de exagerare şi brutalitate proletară pe care o trăim astăzi,va vorbi de tradiţie şi a căuta o legătură între moştenirea trecutului politic, naţional şi cultural al ţarei şi între democratizarea, impusă de împrejurările actuale ca o necesitate vitală pentru progresul social al omenire!, este o neiertată impietate, un sacrilegiu doctrinar, o primejdie incomensurabilă... Urmăriţi zi de zi presa socialismului român, ziarele democraţiei „sui generis“, activitatea înnaintată a tuturor neofiţilor întru nivelare socială—şi veţi vedea o violenţă mereu sporită în lupta pe care o întreţin, o negare a întregului trecut politic din care a ieşit totuşi România de astăzi, o inadvertenţă nepermisă faţă de o întreagă tradiţie naţională care stă, cu toate acestea,*la baza însăşi a edificiului nostru social de astăzi. Din toate părţile se ridică glasuri de protestare, proclamaţiuni revoluţionare, declaraţii de principii - care culminează* prin adevărate blestemuri împotriva trecutului. Pentru moda zilii, pentru snobismul epocei, pentru instinctele vulgare ale unei intelectualităţi mediocre şi pătimaşe —acţiunea aceasta de defăimare şi de nihilism moral este suprema satisfacţie, întruparea cea mai desăvârşită a spiritului negativ şi obtuz care domină astăzi viaţa socială. In faţa acestui spectacol pe care-1 oferă viaţa noastră publică, a doua zi după războiul pentru unitate, se ridică însă reacţiunea realismuluitradiţional, disciplina morală a democraţiei de ordine—cari nu pot sacrifica idealurile lor de armonie socială, de idealism naţional, de solidaritate între clasele societâţei, de progres cultural,unei ageaţii de moment, răscolitoare de patimi, pernicioasă pentru existenţa statului, în dezacord cu cele mai elementare cerinţi ale evoluţiei sociale şi politice, inspirată din superficialitatea teoretică a unei dezinvolturi doctrinare care astăzi ţine loc de măsură în fixarea criteriilor de acţiune şi de judecată. Democraţia adevărată, aceia care garantează progresul sub toate formele lui, care întrupează aspiraţiile legitime ale societăţei actuale se sprijină pe tradiţie, pe respectul întregei ativităţi trecute, pe originalitatea unei evoluţii naţionale, pe transformarea înceată a unor instituţii isvorâte din necesităţile fireşti ale neamului. In concepţia oamenilor cari au datoria de a veghea la conducerea destinelor acestui popor, tradiţionalismul este punctul de plecare al democratismului sănătos care trebue să domine întreaga desvoltare a vieţei sociale şi politice. Ei se simt obligaţi să răspundă inovatorilor grăbiţi, tulburătorilor de suflete şi tuturor acelora cari scontează succese revoluţionare pe socoteala viitorului acestui neam, prin reacţiunea energică a democraţiei naţionale şi a ordinei tradiţionale care, singure, pot asigura consolidarea unităţei politice şi reorganizarea temeinică a statului. In toate ţările unde civilizaţia a stăpânit dezvoltarea vieţei politice şi sociale, democraţia a fost şi este tradiţională. anglia, Germania, Franţa—au refuzat în trecut, refuză şi astăzi tirania democraţiilor revoluţionare şi viaţa lor politică şi socială este diriguită de puternica democraţie a tradiţiei şi a instinctului naţional. De aceia, democraţilor de baricade, impostorilor vieţei sociale, snobilor şi tuturor falsificatorilor idealurilor democratice ale evremnei nu li se poate striga, in clipa de faţă, cu mai multătreptate şi cu mai multă hotărâre decât îndărăt la tradiţie, căci numai prin ea trăieşte adevarata democraţie mânltuitoare. UN ACT DE DECES inulra “ u iuri-jcvar @mm . r*. ru . Cum a clg®f fostul §t$ft?şi Ipocrizia este o armă întrebuinţată deseori în raporturile politice, ca şi in relaţiile sociale. Ea uşurează lupta împotriva adversarului,şi poate aduce cu sine biruinţa. De aceia o întâlnim la toate popoarele de pe glob, fie în viaţa lor internă, fie în legăturile cu străinătatea. In ţara noastră vom găsi poate o mică diferenţă în plus faţă de altele, adecă moravurile noastre poate că au o coloraţie mai pronunţată de ipocrizie, dat fiind că şcoala* n’a fost încă în stare să desfiinţeze cu totul moştenirea dată de epoca fanariotă. Ne gândim la guvernul trecut. Dacă oamenii care-l alcâtuiseră, s’ar fi declarat căzuţi, din cauza neputinţei lor, din cauza nepricepere! de a cârmui ţara, neam fi descoperit înaintea cadavrului, ţiind seamă ca răposatul murise într’un chip demn. Am îi uitat atunci şi zecile de milioane cheltuite de stat cu această încercare, şi timpul de 4 luni şi jumătate risipit în zădar. Epoca de frământări în care ne aflăm, te îndeamnă să încorzi ochii asupra multor păcate şi greşale făptuite chiar cu voe. Căci de ce n’am spune-o neted, fără nici un gând ascuns ? Guvernul eşit din sânul parlamentului de astă iarnă, luase cârma având de partea sa majoritatea opiniei publice: era format din oameni noi. De aceia toţi tinerii abia plecaţi de pe binaile şcoalei, sau acei oaneţii care in viata io, s’au păzit totdeauna de politică ca de ciumă, precum şi toţi acei care culeg din ziare numai informaţiile, sau nici măcar nu te cetesc, manifestau pentru guvernul Vaida un entuziasm nemărginit şi o încredere tot pe atâta de mare. Şi dacă lăsăm la o parte pe cei însetaţi de putere, apoi chiar partidele istorice priveau cu o deosebită curiozitate pe noii sfetnici ai coroanei, voind să se încredinţeze, daca politica nu cere şi ia ani îndelungaţi de ucenicie şi de Încercări. Ce s’a întâmplat mai pe urmă, o ştim prea bine. Parlamentul ţării fu pus în rândul cafenelelor, iar desbaterie din sânul lui transformate în certuri personale, însoţite de grosolănii pornite nu atât de pe băncile blocului, cât mai cu seamă coborâte tocmai de sus, de pe tribuna ministerială. I-or foştii deputaţi de tristă amintire, adecă naţionaliştii d-lui Iorga, ţărăniştii şi independenţii, în loc să şi mărturisească nevrednicia, renunţând pe viitor şi rolul de conducători, iatâ-i grupaţi într’o federaţiune care lansează un apel cătră ţară, precum că guvernul întimpinase cele mai mari greutăţi din partea partidelor vechi, care făcuseră pe Rege sa acorde disolvarea. O asemenea îndrăsneală din partea lor ne sileşte nu numai de a rămânea acoperiţi, în faţa cadavrului celui sinucis, dar încă de a publica şi certificatul care 9 9M constată cauza morţii. El porneşte de la o autoritate foarte competentă, anume de la fruntaşul da peste munţi T. Mihali, fost preşedinte al partidului naţional înainte da unire. După ce dojeneşte pe Vajda, că n’a remaniat guvernul cu bărbaţi capabili şi experimentaţi din vechiul regat, adaogă că, a mai făcut greşala di a se descuia membrii guvernând între dânşii, şi de a-şi da unul după altul demis unite, iar şeful guvernului a aflat de bine să lase conducerea ţarii unor oameni neexperţi Cetitorii se pot convinge de iutenticitatea saatului medical, cumpărând ziarul Universul de la 4 Aprilie. Declaraţiile făcute dăunăzi presei de către Aurel Vlad, care-şi motiva retragerea din cabinet pentru haosul ce domnea în sânul lui,capătă astfel o deplină confirmare. Noi însă vom complecta panegiricul guvernului îngropat pe vecie cu o altă informaţie, pentru a scoate cel din urmă pic de îndoiala din sufletul tinerilor abia plecaţi de pe băncile şcoalei, sau a oamenilor cari în viaţa lor s’au păzit de politică ca de ciumă, etc , etc., într’un cuvânt al acelor cu entusiasmul, dar şi cu incompetenţa în politică, tot atât de nemărginita. Se descomplectase cabinetul prin retragerea d-lor Vlad şi Bontescu, rămânând astfel vacante finanţele şi industria, importante cu deosebire pentru momentul de faţă. La cererea Palatului de a-i recomanda alte persoane, d. Ciceo Pop, după zile şi săptămâni de încercări desperate, merse se declare Regelui că n’are cu cine complecta ministerial. Aşa der blocul își dase întreaga m&sur'ă a puterilor lui Cu toate acestea d. Iorga, cu o figură senină, întunecată numai de barba sa cea lungă și neagră, se întreabă cu naivitate prin ziarul său și ia întruniri, de ce Măria Sa n’a acordat blocului măcar atenţia unei a doua formaţiuni, înainte de a-l expedia acasă ? I. C. — Apropos de acţiunea U. E. P. şi de scrisoarea d-lui S. Goldenthal — Scrisoarea d-lui S. Goldenthal pe care am publicat-o în numărul nostru de eri, va fi credem, edificatoare, pentru majoritatea cetăţenilor— evrei cari vor constata că unul din fruntaşii lor intelectuali, un om cu experienţa şi cu trecut politic ca d-1 avocat S. Goîdenthal—aducem, ca şi noi accîeaşî argumente pentru a combate dubla naţionalitatate pe care în ce ar fi s’o adopte aceia cari inspiră şi diriguiesc politica „Umanei Evreilor Pământeni“. D.;î acord ca d-1 S. Goîdenthal asupra deosebire dintre termenii „conaţionali“ şi „coregion*«*“, vom sublinia pasagiile esenţiale, în care D-sa vorbeşte despre politica „Uniunea Evreilor Pământeni“. Despre această acţiune—care de fapt, după convingerea noastră este condusă da câteva persoane cari urmăresc anumite scopuri şi pe cari d-l» de sigur că ia cunoaşte bine,du-1 S. Goldenthal se pronunţă categoric : „Negreşit că,odată drept stea obţinută prin recunoaşterea drepturilor contestate în mod injust unei populaţiuni autohtone c«nu-şi îndeplinea toate îndatoririle, atitudinea U. E. P. de a se erija în reprezentanţa populaţiei evreşti nu mai are raţiunea de a fi“, a D-3 S. Goldenthal cerînd ca şi noi, contopirea populaţsmiei fără deosebire de credinţă religioasă şi unirea sufletească a tuturor claselor atrage atenţiunea coreligionarilor sei din jurul U. E. P. şi se ridică hotăîfi împotriva da un „bloc separatist pe bazacredinţei religioase“ fapt pentru care combate acţianca U. E. P. din care a refuzat cu drept cuvânt că facă parte. : Socotim că,argumentările logice ale d-lui S. Goldenthal vor e&l&uza cu foton pe cetăţeni evrei cari, lipsiţi ît majoritate de experi*nţă politică, s* au putut lăsa la discreţia acelora cari conduc „U. E. P.“ şi cari se „erljază* în reprezentaţii populaţiei evreieşti. Omaaltarea Fiaafeî — Un articol al d-lui Poincaré — In marea revistă parisiană „Revue des, Deux Mondes“, d-l Riimond Poincaré, fostul preşedinte al republicei franceze, publică un remarcabil articol, din care extragem următoarele: „Dacă, în momentul armistiţiului, Antanta ar fi înţeles imediat că după ce a câştigat războiul, a câştigat şi pacea, şi că stăpânacărbunelui putea să-i dea mijloacele de a regula ea însăşi ridicarea economica a Europei, ea ar fi ocupat momentan Ruhrui şi ar fi asigurat astfel repartiţia combustibilului între toate ţările interesate, între curs şi Germania. Ea a lasat, însă, să-i scape mai multe ocaziuni de a repara eroarea sa, şi acum Franţa riscă de a nu mai primi nici macar cantităţile cu totul insuficiente de altfel, de cărbuni care-i erau expediate. In acelaş timp, armata gerrmană, a reluat cu Rinul, contactul care prohibea tratatul Mai mult ca oricând, Antanta are datoria de a se asigura pringaranţii pozitive, contra infracţiunilor care se renotasc mereu şi contra mişcărilor militare care pot, mai curând sau mai târziu, să favorizeze o reîntoarcere ofensivă a imperialismului german. In remarcabiul discurs pe care-l ţinu d-l N.tti la Montecitorio, a avut de sigur dreptate să zisă că „era necesar di a remite în valoare Germania şi Rusia“ şi că „singură putea scăpa Europa o politica implicând reconstituirea naţiunilor învinse“. Noi nuvoim să sărăcim pe nimeni. Noi vom fi foarte fericiţi ca naţiunile învoise să se ridice prin muncă şi să-şi recucerească prosperitatea. Vom vedea cu plăcere o Germanie pacifică reconstituindu-se în ordine şi în libertate. Nu e nevoa de a se face apel la clemenţa noastră. Suntem umani şi sântem drepţi. Dar nu sântem destul de bogaţi pentru a oferi prezentări acelora cari ne~au furat, şi dacă sânt demni de milă cei învinşi, poate că avem şi noi dreptul de a trăi. Hotărârea Socialiştilor din Anglia şi Belgia Contra Internaţionalei a IlI-a După hotărârea luată de către socialiştii francezi în congresul ce l-au ţinut la Strassbourg, de a respinge afiliarea la Internaţionale a III-a, telegramele de astăzi ne anunţă că şi socialiştii din Belgia şi din Anglia au adoptat aceiaşi soluţiune. Socialiştii belgieni adunaţi în congres au respins ideia de a adera la internaţionala a III-a. Socialiştii independenţi din Anglia, întruniţi la Glascow, au adoptat aceiaşi hotărâre. Din toată lumea, partidul bolşevic a putut convinge pe socialiştii revoluţionari din Bulgaria şi din Ungaria şi pe comuniştii revoluţionari de la noi conduşi de Gheorghiu-Bujor, Cristescu şi Moscovici, cari au aderat la a III-a internaţională, —şi cari au adus d-lor Iorga- Lupu-Mihaliche... lumina de la răsărit. Lichidarea administraţiilor regionale In comisiunea însărcinată cu lichidarea administraţiilor regionale, ministerul da interne a numit pentru Transilvania, d. Tănăsescu în ministerul de interne, Bucovina, D. Grigorescu, Basarabia, D. Modoleasau Moldovaiia, telegrama fiind indiscifrabilă). 11 î r 3t &■ 0 m. %3*FL,- 4L ni. — Un mare numă de alegători din oraşul şi judeţul Iaşi au depus la Tribunal candidatura pentru Cameră a d-lui G. G. Mârzescu, şeful partidului liberal din Iaşi, şi fost ministru. In aceaşî zi s’a depus şi candidatura pentr Senat a d-lui Const. Crupenschi, fost refect şi primar al Iaşului. Celelalte candidaturi ale partidului liberal ieşan se vor fixa în adunarea generală a partidului, ce va avea loc în ziua de 18 Aprilie (Duminica Tomei). Semnul candidaţilor noştri este, ca şi ,în trecut, CRUCEA (I) —CONVOCARE., D-nii membri ai partidului naţional-liberal din Iaşi sunt rugaţi sa se întrunească în localul clubului Vineri 9 Aprilie ora 4 p. m., fiind la ordinea zilei următoarele chestiuni: 1. Discuţiunea asupra modificărei statutelor. 2. Alegerea comitetului organizaţiunei oraşului Iaşi. — Fabrica de hârtie „Letca“ a făcut cunoscut prefecture de judeţi că preţul hârtiei necesară ziarelor a fost urcat de la 3.60 la 550 kg. ■ Deasemenea au fost urcate preţurile şi pe hârtia tip râsboi şi pe celelate calităţi de hârtie. Comitetul pentru ajutorarea săracilor a dispus cu ocazia sărbătorilor paştilor să se ajute săraci din oraş cu suma de 10.000 lei care au fost repartizate pe fiecare parohie. Pentru populaţia evreiască ajutoarele s’au încredinţat d-l Wachtel, iar pentru catolici s’au dat preotului Catolic. — Primim rândurile următoare : „Comitetul Cercului Didactic“, organizând câteva serate muzicale în sala Conservatorului, a înţeles ca, în cerc restrâns şi intim, să procure membrilor Cercului şi invitaţilor săi câteva ore de plăcere artistică. Un moment, macar el nu s’a gândit ca să expue criticei—cu atât mai puţin criticei publice—pe nici una din persoanele—diletanţi sau artişti—care au binevoit să-şi dea concursul lor pentru reuşita acestor serate. De aceia Comitetul Cercului Didactic dezaprobând articolul apărut în ziarul „Lumea“ sub semnătura „Drasticus“ referitor la serata de la 3 April, speră că persoanele vizate prin acele rânduri nu se vor simţi atinse de o critici nechemată şi că vor continua să dee Cercului sprijinul lor. „ O delegaţie de cetăţeni din strada Nicolina ne roagă şi intervenim pe această cale pe lângă administraţia comunală, ca să dispute cât mai grabnic să se astupe gropiie de pe acea stradă din dreptul companiei de pompieri, pentru a asigura circulaţia populaţiunei din acea regiune. S’a raportat prefecturei de judeţ că în comuna Scobinţi, femeia Anica Ţurcanu cu fiul ei Gr. Ţurcanu şi fata Elena Mândrescu, scoţând lut dintr’o iutărie s’a risipit un mal omorându-i pe toţi. — Ministerul a invitat prefectura de judeţ să facă cunoscut sătenilor că împroprietările se vor face preferându-se acei sate care vor fi făcut mai întinse înseminţâri. — Prefectura de judeţ a primit ordi- nul ministerului prin care i se face cunoscut că prin noul buget sporul de scumpete la funcţionarii rurali s’a redus la jumătate. — Solemnitatea deschiderei „Ateneului Popular“ din Tataraşi, s’a amânat pentru Duminica Tomei.’ — Inseminţările făcute până acum în judeţul Iaşi, sunt pe o întindere de peste 3000 ha. — Următorii inspectori şcolari din Iaşi au fost rechemaţi la catedrele lor d-nii: Gh. Gheorghiu, V. Munteanu, Gr. Buţureanu şi I. Mitru. — Sindicatele naţionale din Iaşi, s-au declarat nemulţumite de arbitrajul care a stabilit să se plătiască greviştilor de la regie o parte din zilele de grevă. Sindicatele au cerut instituirea unei noui comisiuni de arbitraj.