Mişcarea, noiembrie 1922 (Anul 16, nr. 240-264)
1922-11-01 / nr. 240
Mâm**m$* «amm mm * StsHUt» «»MKM )&«# &. «kgg *—«* $■. sta MERCURI 1 NOEMBRIE 192 Ib^aAssl ST 50 ANUL XVI No. 240 PEMA Dl1 HE A FOST INFAFTHITi — Importantele declaraţii sie d-lul ministru G. G. HSrzescu — Dopd cum am anunţat, In sesiunea extraordinară a Parlamentului s’a votat legea de organizare exterioară a serviciului sanitar, prin care a’au creat In toată ţara regiunile sanitare Această lege în afara de faptul că aduce o descentralizare în administraţia organelor sanitare, mai este importantă prin faptul că este prima lege care, realizează unificarea administrativă în tot cuprinsul nouei Romă şi. Aceasta se va vedea din următoarele declaraţini pe care d. C. C. Mârzescu, ministrul sănătăţii publice, le a făcut a doua zi după votarea legelo re.— Proestul de lege, votat de Senat şi de Adunarea deputaţilor, nu este nici proectul pentru organizarea ministerului sănătăței publice, nici proectul reformei generale sanitare. Acest proect de lege are de obiect ratificarea decretelor-legi ce am întocmit în 1919, ca ministru de Interne, împreună cu regretatul dr. Sion, pentru organizarea și descentralizarea serviciilor sanitare exterioare. Este adevărat însă că am făcut acestor decrete-legi câteva modificări şi adăugiri importante, care consacă principii ce vor sta la basa viitoarei reforme sanitare. Diviziune sanitară la primul joc, m’am prtocspat cu adminiatratia sanitară că se împartă sita provincie alipite, după aceleaşi norme ca sta vechiul Regat. Căci cu toate că legea dn luie 1921, votată sub guvernul Acrescu edictă unificarea regimului sanitar pentru toate provincile atipite, totuşi, din caeza lipsei dispoziţianelor de apuicaţiune pricită, *dietaisaaţia sanitară a ţarei, a rămas sub aspectul diversitlţei de organizare din legic, decretele-regi, decreteie-regale şi decizionl.emtaîsieriaie,care o guvernau i.ână atunci. Astfel, de unde Vechiul-R,g*t e,a ^ împărţit In 7 regiuni de centalizae, provinciile slipe, şi în special, Transilvania, cu cele 22 de judeţe, formau fiecare câte A- o regiune sanitară separată, excsiv de centralizată, fără nici o legătură cu celelalte reguni şi, de mute ori, nici măcar cu direcţiunea centrală a ieriidcial sanitar.r.la această birestie organizarea sanitară a ţarei era lipsită de o unitate de direcţiune şi de control. Aş putea afirma ceva , mai mult, lipsită de orice direcţiune şi de ^ orice control. Feniu a vă îa-edera aceasta tsie «sufereat aă vi spun că in b»getul Transilvaniei se găseau sumi prevăzute şi, de fapt, txscă un întreg personal sanitar ae perior şi inferior pentra uneia înatitoţii în exis.en e s’au pectra in«titu(i.i care nu fanc(ion*a. In proectul de lege votat, dintr’o «Ingară regiune atnitară cenia*licată, am tăcut la Transilvania trei regiuni sanitare descentralizate, la care di e tiunea și controlul pe manet e«te atigurat, penUa că ne permte să Întocmim pentru txercţul viitor, na buget real. Ceatrele noilor regini din Transilvania sânt Cluj, A ad şi Braşov, la total avem 11 ririsni sâniare cu reşedinţele în Cernăuţi, Iaşi, Chşiovu, Birău, Galaţi, Bacareăti, Piteşti, Craiova şi acele trei dia Traslvaala cevem citat. „ Dispariţia veih for fruntarii.— _ la întocmirea acestor regiuni atu nesocotit TM vechile fratta rii. Şi Pru tul şi Carpaţii şi * Donărea dispar în diviziunea administraţiei sanitare, Raktita Brişovctai ceprinde Prahova după tum re giune* Craiovei cuprinde H.ntdio*r», Regliunea Iaşelui a Bălţile şi Solca, după cum regiunea Chinău la Fălci. I, regiunea Bacâu la Clacul, după cum Cernăuţii hu Hotinul, Dorohoi şi Suceava- Moldovei, regianes Gil-oţi Ismniiai şi Cahatal şi regiunea Bacoreşi, Conatanţa, Durostoru şi Căliseră. S’a ţinut seamă pietatradeei de căile de comunicaţie şl pa cât potibiî de popu aţie şl de de suprafaţă S’a uimirii o distribuţie cât mai egală şi cât mai echitabilă a asistentei sanitare. Unlffiear«£n denumirilor şl atribuţiunlior. —In *l doilea loc, proectol a’« preocupat să dea regleneior un caracter unitar. In Vechid-Regat toate regiunile aveau un caracter pur sanitar, in Basarabia inspectoratul purta denunirea de civnic- multar, iar in Transilvania aceia de inspectorat general sanitar şi de ocrotiri solide, inglobând nu numai instituţiile sanitare, dar şi a celor de asestenţă socială. Pentru a realiza cu ficareseism pe şi în această alternativă , sau şi dăm şi regiunilor din vechia Regat atribuţii de asistenţă socială, sta să amputata aceste atribuţii de la regina de din Transilvania. Ni-am oprit la această din umă soluţie nu numai pentru că ea intra la litera legei sanitare, aplicabilă tuturor provinciilor alipite, dar pentm că de la înfiinţarea Miniiteramul muncii şi ocrotirlior sociale, exista o direcţiune generală a ashtenţei sociale rare, la mod firesc are a prinitb direcţia- ea şi supraveghierea sa toate instituţiile de asistenţă socială. In acest chip, proectul de lege face un pas instate în organizarea acestui minister, grepând sub direcţiunea generală sonitară toate instituţiile cu caracter sanitar, şi sub direcţiunea generală a asistenţei sociale, toate instituţiile cu acest caracter. Toate regiunile poartă dar aceiaşi denumire şi au aceleaşi atribuţi. Dascantrallmaa gdministraflil Snlîsre.— Proectul nu şi-ar fi atins telul di că n’ar fi emancipat direcţiunile de regiuni sanitare de aab tutela excesivă a direcţunei ceatraie, mai ca veamă cern ce manifestă la inspectoratul de la Cluj. De acela proectul dă tuturor directorilor de regiuni sanitare aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca fi directorului general al serviciului sanitar, cu singura rezervă pe care legea sanitară o pune însuşi acestui director general In anei chestiuni în care cere avutul Consiliului sanitar superior, a combianei administrative şi de disciplină sau a unei coasisieri de specialitate. Directorii de regiuni sanitare vor fi definitivi şi ia amoviloni şi vor fi recutaţi din elemente de cete moi de valoare ce se vor gâsi la rââduine actualor inspectori generaii. Ne având înaintea mea decât grija de a servi cât mai le ne interesele sanitare ale fie cărei regiuni, am îngntdit în aceste nemuri a ât dreptul mn.sr u.ui cât și-al diretorului generai, Issând ca numirile să se facă după avizui Lomtalanei administrative şi de deaelptină, aleasă de staul Consiliatu! sanitar superior. Directorul sanitar, odată numit, va trebui să se ocupe numai de regiunea tai. Far cpunea mi ese incompatibilă cu alte funcţiuni: îndrumare şi supraveghere sanitarâ UhlS. Imi’o a,ta parte, proectul realisează cn deziderat de mort exprimat de autorităţile sentare superioare şi de comisiuea de unificare instituită prin*tr’.,n decret din Octombrie 1920. mg,obtarea sub acelaşi îndrumare şi supraveghere sanitară a tot ce este fancţiune medicala, igienică şi ocrotire socială. Astfel, de aci Înainte, toate ,instituţiile şi fancţiunue civile ca ca-.acter sanitar, publice sa u p I- vate, depinzând pană acum exetanv de ai te departassen e, vor fi săpase Indramărel 1 supraveghere! sanitare a mlniattralei aăn*?ă r il publice. Vă rog să notaţi „indrumărd şi supravegherei sanitare, iar nu admiaistratiami acestui minister, căci fiecare instituţie, din punctul de vedere administrat', are a rămânea ca şi pină *cam pe lângă departamentele de care depiid. Ceea ce u mar.m nu este de a scoate «rviciile de seb autoritatea adminis raţiunelor nu le ■ are funcţioneasă, ci d a le chema sâ coli borese, din punctul de vede e sanitar, sub tcţiunea unitară & directiunel generale a aer»iratai sanitar', solulaterntai sanităţei pab lce. Aceas ă d spor, tlane va avea ds tfel să împiedice îi v.ttor anomanie ca: comiiuaee deosib te-orinatiteţi aa- nitare, di-pictând de Smt, să se concurete pe pieţele streine la cumpărarea medicamentelor; ca, în combaterea epidemii or, agianele de combatere să fie dis pirate; şi ca in fancţianeie superioare ale unora din instituţiile sanitare să se găsească medici e.imlaeti de comismnea de administraţiune şi de discipolnă de pe ângă direcţiunea generală a serviciiiol sanitar. Recrutarea pmonslilul mnal ca?. — Este inadmis bli ca functianile sanitare tă te cccpe după norme dtosibice d pă iniiliaţiiie de care depind, ca şi cum interesai geneal n’ar fi acelaş. Ori, în afa ă de medicii sanitari, medicii de spitalele Staturii, comnaelor, medicii eforiei spitalelor civila sau Epitropiei Sfatului Spiridon, apospe în îoa e cele site instituţii pubice sau private,funcţiade medicae, chiar cele de tpadalitate, nu se ocupă prin concisul, ci după bunul plac al «dmtagiraţiilor, de multe ori fără nici o garanţie nici pentru bolnavi, nici pentu instituţii, nici char pentru medici. Ori în această privinţă, proectul cată să stabilească un sistem nalial de narai, pentru fancţiunile medicaie, ca îadolta preocupa ede a servi și interesele geoera e a e bolnavilor s, aceie »Ie medicilor. Avem înaintea noastră regnismente și legi *ped*Ie cu care putem do/fdi că, în cea mai mare parte dmn in*ti,utiie asui itre p&bilce șl private, cu excepţiune* celor ce v’am arătat, in afa râ de ettajenia română şi diptoma do medlină nu se cere nici o alt* condiţiuaa de numire, cicon.pr», ni i stagiu, nici specialitate nici reputaţie—nimic. Autonomia Insilltatiilor pHvate. Aceasta nu înseamnă a atinge autonomia vitunda din icundaţiile pivate. Ia afa ă de dreptul Itgai şi firesc ce statal are, faţă de toate perio»nde juridice, de a supraveghea ca for dulie si se administreze potrivit destinaţiunel ca s’a dat prin actele de fondatlane sau de acoda e a personalităţel jurdice, ministerul sănătăţel publicâ nu înţelege a se amesteca îa nici un act de admnistraţi şi a vreuneia din instituţiile sanitare private, in această privinţă, canoscaval Cap. 27 din legea sanitară rămâne neatins. N.minte de medd, în a se face ca şi până acum, potrvit actelor de fundaţiune sau regulamentelor acelor instituţii, de eforii sau de adrainistratorii lor, dar medicii ce vor numi vor trebui să întrunească condiţianle cerute de legea sanitară pentru servicii ce voisc să ocupe. Veţi recunoaşte că ministeril sănătâţei publce nu ar putea rămânea Indiferent numai de dagul feutonomei, când, la afara de condiţiunile cerute de legea sanitară i-ar trece pin minte unui administrator si numească un internist la o secţie de chirurgie, un specialist de urechi la o maternitate sau un pshiatru la o scepe genico-armată. Odată medici numiţi in conduite legei sanitare, ori onde drul ei, în instiţii pubtice sau private, trebue să-şi dobândească o sitasfie s gură, feriţi dr arb trar, supusft insă unei acţiuni din ciplinare, înaintea unei jansd cjiunl comane pentra toţi, Proiectul şl consl lui sanitar.— Aceasta este în t ă ă uni genera e proect 1. Sune fcncU că i’am putui rea.tza şi miț mnesc atât Consiliului sanitar super,o , cât şi Consiliului inspectonlor generali csre m’au jucau jo i în prezintare* lat. Mulţ&mesc colaboratoril or m i de aproape d-ror D-n Boldea şi O nca, du şi med ciior din Bucovina şi Basara bia, Gheorghian şi varzsiU ca c, an satt aut cu tărie Bedchtea pe oazele propuse. De »1 m aten unanimitatea cu care proectul a foSt pnmlt la parlament de toţi reprez-.manţii tut aror jrdţîior ţârei, dovedeşte ca proecele de uriaCsre sunt cele mai bmnt pitmvte nu numai de „regăţeni“ ci şi de toţi frapi din povincuie «lpne. -\ Unificarea organizării sanita giTîTi im &mmh ^ ii & ULTIMILE ȘTIRI TEL£roMici * Un răspuns In altă parte a ziarului pubiicăm o convorbire cu d. C. Temi preştdintele ct.msiei ntedmare în legătură cu af rmaţianlie făcute în chestiuni de adnlalitrate c minat şi altale, de către ziarul local „Snaj«“. Asa lămurisemi, credem, tdificitoare. Aici nu mai revenim asupra lor. Dar in chestaune* aceasta ziarul „Straja“ mai adaogă, şi o lecţie de ghente pe care nu o primim şi o serie de necaviteţi pe ca e le respingem. Informaţia apărută în Nodia 26 Octombrie a statului nostra era in directă egătură cu campania dosi de „Straja“ împotriva adminstratţiei comunele fi a câtorva persoane. Ea avea ca a eterul cnal râspens meriat, din partea celor vizaţi, fatţâ de nişte Ins mâri jgeitoare. Totuşi în numărul aia din armă ziarul „Siraj*“ îşi permite o serie de necaviicîte la adreaa cUrnlal „Mifcare*“ ceazurâad-ul —Iaca curios—in numele ui bonităţi fl a bunei credinţe, dar îa nişte termeni care rămen me,ea departe de toate aceste noţiuni. Reputaţa şi prestigiul aiardui nosim nu pot fi stinse de aceste procedde. Le relevăm însă psntru cl chiar pentru cd vâjl-va cititori al „Sträji“ să na iäraäaä vr-o indiilă. In ceea ce ml priveşte, ziarul „Straja” este iber sa-fi coattaue exerciţiile de stil e egant şi cavitacio”, deşi iml îa.hlpui că aceasta nu poate interesa aproape pe nimeni. Dar un lucru. Dead înainte să binevoiască ale p.bicsljcăile pentru ca să ştia dacă adioril tor me.ltă onoarea de a n se cere sztutacţie petru aceste dealtfel inutile impertinenţe. Valeria Bulgara TiXtLE SCOti,(£ IN C0.,S SECUNDAR — Infelegerea d-lul senator X* nofon Eraende.—Râ-p nsul d lul ministru dr. Angh Jescu Defsâ iura am «^untat, d-i Xenofon Er«dl de, #*n tor, in sediota sea^tmlu , pe da rodanicvre « adresat d'lui dr. C. Angh«ie*cu ministrul institut unei pubuce urmitoarea n reb ..re: I tă textul aeeatel Idterjvilărî: wmn SQkl aeesta dia eauzâ »glomer&rel elevilor şi etaveior îa şcolele neeundare dta diftrite oraşe ale ţărei p intrre e*re şl Uşii, t’a aîmţit neeesstfete«; a se erem p * ângâ elaseio ordinara şl elase paral«lâ. Com?Me şcolare d pe lângă ««est© şcoli, au găsit de cuvanţă a se pune t «x» dsir q it ţă eofoi*ie de mari, ea intrea sama de 2009 iei şi m*l mult anual la acesta «tasa paralele şi ceta ce t tt m i anormi, ci faptul că în aceste date psralart, au căzut fii şi f Ice de săteni, de fuîieţ onari, de meseriaşi etc. îa ginere mal sarad 1 Hog de pe anul Miifsru §1 instrucţiei Publice, să control«*.« «ce te taxe şi să gâsenscă soluţîunea echitabilă, pentru că nu este sdmistbea îa ae js&s» tari, o parte de e^pii ee frecventează clasele o. din rs s#p?ttea e& Ssms neînsemnate şi o p rte de copta să plătească sume enorme. Recunosc greutăţile Tin^n»Paraleletvtulal prin fnfrnţer«« acestor Clase patraieie, dar nu mal puţin adevărat că in ţara nosetră mantă «ste nevoi« se îneurjâ şl protegiu şl învăţimăntai eeeasdUr sssaprlar. In let cazai acesta, până la sotaţîonare» def mt vi a chestiune?, d* către d l Ministru al Instrucţiei Public«, rag ce copiii arătaţi mi sus, ce se dowd-.se eâ părinţii lor s&u a st r« mstrridâ s»ai d«*lista să se rg. eze taxele de inquenţâ a^elssetor paralele eu . teeie, ale claselor ordinare“, D-l,Dn C Anghel«*eu a răspuns d- ul .'senat r Er«ea de, declarând «ă a dat o .."circulară cum t t lor s tare de a picep* fx* 500 iei pencursul inferior, și 801 iei puntru sursei superior , urmând ca invalizii și sărăcii să fie scutiți dt plata acestor taxa. Pentru ziarul straja” Ziarul local „Straja* în cele cîteva numere apărute pfină acum afirmă o serie de neexactităţi cu privire la nişte chestiuni legate de administraţia comunălS. Intinînd pe d. C. Toma preşedintele Comialadei interimare, d-sa ne-a dat următoarele explicaţiani din care reiese vădita rea credinţă afirmate pină acum . Din noianul inexactităţilor la care rînd pe rînd se pare a fi renunţat chiar „Straja* la unde din tre, răspundem numai la cele susţinute in ultimul număr: 1. D. Avoat C. Mihalcescu, avocat budgetar al Comunei, îşi prestează în mod regulat serviciile sale in Iaşi, unde şi domiciliază. 2. Pentru a se economisi Comunei cheltuelile enorme ce se făceau cu trimeterea necontenit de delegaţi la Bucureşti pentru asigurarea transportului combustibilului necesar uzinelor electrice, Primăria a stabilit un delegat permanent, pe d. avocat Teodora care stă în Bucureşti, dăndu-i o Indemnizaţie de 1000 lei lunar, adică o cheltuială cam de zece ori mai mică decitcea făcuta pentru acest scop sub trecutele administraţii. 3. Porumbul şi făina de care se vorbeşte a fost distribuit in întregime la populaţie, o parte prin federala cooperativelor şi alta prin trei depozite comunale. Ca detaliu am primit numeroase piînguri di modul In care s'a făcut distribuirea prin federală. Şi cu toate intervenţiile noastre la această federală, presidată de d. Ifrim, felul cum s'a distribuit această făină, pănă acum nu avem un răspuns precis. 4. Părintele Rusnea are atribuţiunea de Inspector al cimitirelor, cea ce constitue una din obligaţiunile de supraveghere a Comunei şi care se îndeplineşte de astădată efectiv. 5. Comerţul de carne şi untură este absolut ber; cine fac porci, are şi carne şi untură. Comuna nu poate oblige nici impiedica tăerea porcilor. Numai in caz de contravenţie sunt posibile intervenţiile administraţiei. 6. In ce priveşte contractul Fischer este adevărat că Primăria a asigurat pentru populaţie prin acest contract 2600—3000 vagoane de lemne. Comuna insa nu cumpără, nu vinde, deci furnizorul eate obligat a face aprovizionarea de lemne pe socoteala sa şi a la vinde direct populaţiei cu preţul de 2800— 2930 lei vagonul după cum vinzarea se face la rampa sau in dpozit. Primăria insa are controlul. Pină acum executarea acestui contract is face in bune condiţiuni. Nu sunt excluse şi abaterile,dar la acest caz administraţia comunală ar fi recunoscătoare acelora ce i le-ar aduce la cunoştinţă, fiindcă ar fi pusă in măsură de a aplica sancţiunile necesare. De reţinut est că pe cînd la Iaşi preţul este de la 1800—2950 lei vagonul aiurea, că in Bucureşti, Chişinău etc. preţul vag. de lemne este de 6000 lei chiar mai mult. 7. Chestiunea administraţiei fondurilor Ateneului popular este de domeniu public şi se debate înaintea justiţiei. Ne referim la precizările făcute de domnii dr. Şumuleanu şi ing Bejau, faţă de care — lucru curios—d-nii de la „Straja* nu crâcnesc, iar cit priveşte birfelele aruncate la adresa d-lui Ch. Toma, justiţia a fost sesizată pentru a pedepsi pa calomniatori. N. Sa Regina și Invalizii de răsboi Cu ocaziunea serbărilor Incoronărei, d-na I. PEtROVICI, prezidenta regionalei invalizilor de război deIasi, atilinta M. Sale Regina următoarea tegramă: „Cu prilejul Incoronarei M. Voastre, invalizii de război din Moldova, vă exprimă cu C i mai profund respect, prin mine bucuria de a fi văzut ziua care ii răsplăteşte cu splendoarea ei, da toate suferinţele lor“. Li această frumoată telegramă M. Sa Regina României a nevoit a râspunie d-nei Petroviciu mătrareie: I „Castelul Pefeş. Vin mişcată de prea frumoasele şi înălţătoarele sentimente ce d-voastră ca şi inpatizii din răsboi secţia Moldovet imt exprimaţi, mulţumesc de toată inima şi fac pentru torturări ferbtaţi de bine şi sănătate * (10 Maria De asemenea d-ns Petrovici a mai trimis tot cs prezidentă şi îa tamile invalizi o ■, o telegramă de feiuiliare M. Sale Regaie Princepere moştenitor, preş-citatele de oapsie al societăţi, cu ocaziunea aniversird zilei Sale de naştere, la care A. S Regală a bine voit a răspunde printrto călduoasă telegramă de mulţumîre. Citiţi fi răspândiţi ZIARUL „MIŞCAREA*