Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)
1923-03-01 / nr. 46
V b w 7 ANUL XVII No. 46 I 1 LEU ABONAMENTE: Un an........................ 260 tel Şase luni........................140 tel Trei luni ..... 70 tel REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Iaşi, Piaţa Unirei No. 6 oarele de bluron: 9—12 a. m. şi 3—5 p. m. mvx mvmcBV ANUNCIURI ŞI RECIAME : Se primesc la condiţîuni avantajoase direct la administraţia ziarului Iaşi, Piaţa iMrei 6. Deasemettea prin toate agenţiile de publicitate mgmt APARE ZILNIC Sub directionea urmi comitet redacţie I HIllJ SICATIE IN SAGA Multe şi mărunteTM Cunoscutul myzogin, d-l Costlel Faur, se va retrage din barou, motivat de faptul ci legea avocaţilor acorda femeii dreptul de a pleda in fata instanţelor judiciare. Un confrate anunţa ei mieelarii ieşeni s'au dscurat mulţumiţi de nonile preturi fixate petru carne... Cum ai nu fie, daci pe un kilogram de carne iţi la pielea... rf Se anunţi iareşi unacord deplin« Intre tiraniţii g ardeleni, sa ne aşteptim dăm la o serie de comunicate oficiale emanate de la smble grupa. 1, prin care se desminte o atare... nascosire. Un domn, adus din Franţa,—unde era simplu puitor la pegnâ la an ziar—spre a Conduce o mare gazetă moderni. Ce spiritul de progres a! unii Instituţii financiare vroia cu ori ce preţ tă hrazsrscă ţării noastre—a devenit dinţi’o dstâ obiectul Indignării societăţii bcureştene. Acest personaj, care timp de doi ani, profitase de un contract fabulos pentru a trăi la noi la imbelşugare, ba chiar isbutind să devină proprietarul unei Cafe I« Şosea,şi care profitase iarăşi de larga şi de multe ori nejjfttiffcata exagerare a ospitalităţii româneşti,—a crezut de Cuinţă să dele insfârşit la Iveală părerile sale, 558«pra ţâri! ş! oamenilor In mijlocul cărora trăiese şi huzurise atâta vreme. D-l J Hubert, a publicat zilele a* acesîea un roman In limba franceză mtiteki: „Fe mei neruşinate“ Iar ca subtitlu: Miravuri româneşti. E^oil Cărţi!, păcătoşi, desfrânaţi, lipsiţi de orice licărire, morală sunt reliefaţi de un peisouigsu, care acesta are toate virtuţle, dar e... francez. Scenele, tipurile, care s'ar fi putut localiza măcar fn Cercurile «Cele restrânge Ce se găsic drept o caracteristică internaţională a vieţii de lux, de riuipă şî de lens—sunt prezentate însă Ca moravuri româneşi, fără Cruţare şi fără dintincţie. Aceasta a jignit adânc. Revolt« sentiiemul public s’a manifestat prin toată preş»; guvernul & ordanst conf scares cânţli şi expulzarea individului. D-l Joubert, găseşte curajul să se explice aratând cu arguţii de negaitor, că n’a Înţeles să generalizeze o expresie in „moravuri româneşti“ şi Că adevăraţii cunoscători ai limbii franceze vor admite că ne aflăm la faţa unei opere ca de pildă de genul lui Flaubert sau a lui Balzac. Autorul „uimit de atitudinea luată Contra lui “regretă totuşi că „n'a fost înţeles“, regretă supărarea Ce a produs şi făgâdueşte ci va distruge singur exemplarele operei sale. Luăm get de aceste seuze. SCotim că ne aflăm în faţa unei tentative nereuşite de comerţ de librărie, cu scrieri Injurioase şi îndrăzneţe, pe socoteala societăţii nosstre. Goana după sâşig—şi lupta de Cuviinţă —lată Ciace stă la baza faptei d-l ul Jevubcit. Dar lumea noastră, cu deosebere cea din capitală, Cată să tragă o Învăţăme din acest incident. Şi asume că valoarea oamenlor pe care ii imbrăţişeazâ deobicee cu stâta grabă nu trebuie să fie constituit numai prin titlul de străin. Ş! cu atât maî puţin este nimerit Ca oamnii dintr'uCefîî», luaţi adese de pe druiiuri—să fie introduşi în Cele mai alese cercuri Cu atâta uşurinţă şi cu atâta prietenie, pentru a răstălmăci apoi afecţiunea:ce purtăm patriei lor, sau pentru a’ne ba fi pentru păcate a căror pildă şi origine o ştiu că nu vine de la noi. Joulent a scris chiar la România şi s'au putut lua măsuri. Dar Câţi alţi Imundă presa Internaţională cu Infami?, dur ce au plecat de la noi sărbătoriţi, cu banchete, cu distincţii înalte ş! cu autografe Regle. O societate nu poate trăi fără onoare şi nici un popor fâră mândrie. Reacţiunea sănâtoasâ care s’a produs in acest caz trebue să continue. Dar tocmai pentru a impune străinilor să ne respecte, trebue să ne respectăm noi Cei dintăii. Şi să nu le dăm noi exemplul insultelor, Calomniilor şi neadevărurilor, vorbire şi scrise mai ales cu atâta uşurinţâ, de care prea adesea vor putea continua a scoate Încă, asemenea schiţe „de moravuri româneşti”. V. B. finanţa şi cdltdra — O Inffliilvă liud&blia — la adunarea generală de fine de an a „Bănet! Inşilor*, după propunerea d-lu! Ion Botez, &’a luat iniţiativa de a se aduna suma necesarâ pentru imprimaree operei d.lui Al. Pfiltlppide detpre „Qilgfmls ps port. LI roman". Această imitat luă cinsteşte tastttufiunea financiare le moară şi pe directorii ei general, şi este menită a da o pilda şi un îndemn tnstttuftunelor similare ca şi marilor tetrept-dri Industriale pentru încurajarea şi sprijinirea act tatta fti culturale. Schimbarea radicală a situaunei economice de la râsboi lscoase, a pus in inferioritate şi inir’un adevărat impas pe cărturarii noştri, cert nu numai câ suportă cu mare greutate scumpete a traiului, dar sunt in imposibilitate de a-şi imprma lucrările. Eminentul profesor universitar d-l Al. Phhrtipîde a terminat monumentala sa operă despre „ Origina poporului român" după o muncă laborioasă de ani de zile, și a rămas in imposibilitate de a o putea imprima, din cauza scumpetei enorme a tiparului. Propunerea și inițiativa d-lui Ion Botez este dată dim acest punct de vedere damna de toată lauda și arta ea nădăjduim că se vor determina celelalte institufii financiare să ia exemplu in această direcţiune. Față de martie beneficii pe cari Ie realizează, bancîîe ca şi toate marile societaft pe acţiuni, anonime, şi în genere orice alte întreprinderi industriale, au astăzi menirea dă a contribui la sprijinirea cultura româneşti, greu topita din cauza prefacerilor economice. Semnalând dară lăudabila iniţiatica a „Bancet Iaşilor" am don să vedeai finanţa, comerţul şi industria in plin progres - participând la susţinerea căminulor studenţeşti şi a nevoilor sedinţimei. Exemplul d-lul Vasiliu-Bolnavu este sugestiv. UN PROFESOR UNIVERSITAR Natolit« «Sful îoa L*®frî9 cv profesor t.tal ar la est dra J® drept eoauerelei de la f*«alt*t«a novstrft juridici, & fost Intiiapfn tti pr«tutuutani ca o deosebitii eati«faetbme. CMI p?i«i a, Ltatif, tavă (iar tatul universitar ieşam se îmbogăţvşte ftit.ăzi eu o v .stft erud ț note, o eugetsft?© elashi si *u frus.usețes? raeru-uf gin talent. Avc«tt,-țl ngmaî tivo-ast,—prta * ex®r®ifiul ae®ât*i profesiaa?, in &ee$!»ț*difee sa înalţi şi superioară, d Ltalrls a câştigat si er. sl fa«taa j«rissoH*ultulou si prastigiu! cmalui d* stioțk. Dta gri dina iaHonti a baroului, în care s’a relevat ea un« din etle w*i străSueite pod ^ ba, d sa a fost Ies pentru » iapsdobs și catedra univers tară. Scut t de ori care dia cerințele farksaie, lacadrat în-. tr'Adav&r in artieol«181 pe care d. Ministru ai tastrnet unsi s'a ^ piu at ta spiritul wlu imțiai unu! ®S*m«nt da o mar® v«ioare, d. Leatris pA- şsşt® prrgal ucrarsftâtli eu g®eieşi de®n s*te ca care dtprtas n-l urmări in toate msuitestărlie visfii sale. Ls faenitst^a de drept, nuvoie cu dsenblra astlx«, profesorul «st® men t si «ibft o atftt de multipli ei dt sarirfstesre fnrâur re, d I Leatris a dat« iubirii dreptUGi fl a drsput f, învăţată din r«»Uit»te Ai» vieţii şi d n nobleţtn profesiunii Ie» Dar mal sduse acei spirit din, cugetarea stpsrioară şi dl»trasă~!şi cu drO Ib re ma reduce, astăzi, sufletul siu i depărtat de pri m patimi, c*»e Fa impun dr*go»t$fi şi respectului nostru, ca o figură destat, elegantă și senină, Academ. Guvernul ghram fsl raanime politica sa Berlin 26 (Rador)Agnnfia Wotf ananţd din cercurile oficiale că ştirile publicate de presa americană despre intermediul unui stat neutral In conieiul franco-german nu sunt cunoscute la Berlin. Agenţia germană constată că cercurile oficiate n- au schimbat politica armată până acum și că nu poate fi vorba de o schimbare a guvernului. mm PĂRERI Şl FAPTE TAlâTUTA — Educătoarea bolcevicilor — Dacă soldatul Chîrpinlakov, cura am văzut în cronica de ieri a fost cel imăr comandant al detaşamentelor ruseşti bolcevizate, in prima fază a revoluţiei ruseşti,din preajma detronărei Împăratului şi a ucidere! lui Rasputin; dacă contesa Panina a fost cea dintâi femeie-ministru în guvernul revoluţionar al neosocialistului Chereoschi, Ll-I Leon Donici, in dramatica sa istoriografie despre .Revoluţia Rusă* no phsîntă şi pe cea dliHal fimeie răsvrătită care a luat iwrte la slngeroasele lupte dintre armadă şi ofiţeri, la Petrograd. , Obsedat da ideia de a prinde şi pătrunde desfăşurarea acestei revoluţii spontane, d. Donici care a luat parte la epocalele episoade ce s’au desfăşurat în cele dintăi zile de grandoare şi decadenţă a foastei împărăţii ruseşti, a păstrat scenele cele mai grozave, pe care le descrie în trăsături generale dar caracteristice precenddu-ne o adevărată galerie de tipuri revoluţionare, care de care mai interesante, mai problematice. Cea dintăi femeie bolşevică a fost o domnişoară, numită Taratuta, care a venit in mijlocul soldaţilor răsculaţi să facă propagandă. D-l Donici ne-o presintă astfel: „Un regiment de mitraliere de laOranienham, care făcuse 37 de relate,ajunsere la Dumă obosit şi îngheţat. Rodziacco entuziasmase totuşi soldaţii prin cuvântarea lui. După plecarea acestuia visa, între şirurile de soldaţi, se ivi o domnişoară cu numele de Taratuta, social democrată. Şi ea începu sa vorbească soldaţilor indrumându-i să nu aibă încredere in Rodzianco, căci dansul era burghez care vorbia mereu despre necesitatea de a apară patria, iar apărarea patriei nu înseamnă altceva decât apărarea moşiilor proprietarilor ca Rodzianco Acestea se petreceau dupâ-ce răsboiul a nimicit pretutindenia ideile şi acţiunea socialiştilor ceior mai înaintaţi cari tocmai se simţeau atraşi de idela dragostei de patrie şi care se puseseră In serviciul ei de apărare-cum au făcut teoretician!! socialişti din Franţa, Germania Propagandista Taratuta, venită In mijlocul soldaţilor ruşi cari au numit întregul front, tot argumentă pedoriile zăpăcind pe soldaţii revoluţionari cu teoriile lui Marx, despre care d. Donici pare a ne arata tă n'avea ideie.. lată după d. Donici cum vorbia Taratuta : — »Karl Marx spune*, „Karl Marx ne învaţă*... „lupta claselor* se auzia mereu intre şirurile de soldaţi obosiţi cari nu înţelegeau sensul cuvintelor domnişoarei*. Şi pentru a ironiza sarcastic această propaganda,—care ne aminteşte pe comuniştii noştri inculţi, dezordonaţi şi Interesaţi)—d. Donici dă următoarea anecdotă: La un moment datTuratura spune soldaţilor: „— înţelegeţi tot ce v’am spus? Dacă cineva nu înţelege, să întrebe, eu voi răspunde cu mare plăcere. — Se poate să vă Întreb eu ? rosti un soldat bătrân. — Chiar te rog, te rog. — Im dați voie să vi întreb: unde aveți latrina aiei . Tablou i* lată o sarcastică caracterizare a propagandei comuniste pentru oameni Inocenți cari habar n’avea de Marx și de propaganda Taratutei. ARALD Redactarea definitivă a Constituţiei — Şedinţa de eri ■*— Comitetul delegajilor Camere! şl Senatului pentru redactarea difiaîtlvă a proectuîui de Constitutiv a ţinct eri şedinţă, prezidată de d. Buzdugar. D-l I. TH. FLORESCU Citeşte modificarea «Uniatului privitor la competenţa instanţelor la Ce priveşte delictele de presă. D-l CHIRCULESCU icre Introducerea cuvântului „directe* în fraza referitoare Ia „Indemaurite directe la asasinat şi rebeliune*. D-l I. TH. FLORESCU adaugă la acest text „în cazul Ia care nu sunt urmate de execuţi*“• D-l FERERIJI In partea referitoare la responsabilitatea autorului cere să se prevadă ca autorul să fie responsabil de articolele semnate, iar în celelalte cazuri sa fie responsabil directorul sau redactorul ziarului sau revistei, proprietarul sau editorul. D-l G. MARZESCU susţine să se menţie textul articolului 27, arătând că in materi«aCrasta rămâne responsabil ziarul, autorul, editorul şi apoi tipograful. Pubficaţ unilor periodice şi ziarelor nu li se restrânge libertatea oasa se »tableşte responsabiiltatea autorului. D-ofi DISSESCU şl CHIRCULESCU Cer responzibilitatea autorului. Se admite propunerea d-lei Mârzescu. D-l IOANIŢESCU la delictele de presă cere menţinerea textului vechiu. D-l CONTE MOLDOVEANU se raliza la această propunere. D-l IONEL BRĂTINU cere menţinerea textelor nou aşa precum a fost redactat. D-l COSMA Cern restrângerea libertâţei presei după cum sunt legile existente în Austria şî Ungaria. D 1 CHIRCULESCU combate acest punct de vedere. D 1 BUZDUGAN spune ca restrângerea libertăţii presei trebue făcută în interesul siguranţei statului şi nu în interesul persoanelor private. Si admite modificarea propusâ de d-l Florescu, prin care îndemnările la asasinate şi rebeliune, când nu sânt urmate de rezultate, ca şi delictele de Calomnie să fie judecate de instanţele judecătoreşti (tribunale şi curţi). La articolul 25 privitor la gratuitatea iavăţâmântului, se admite dezideratul prin care statul, judeţul şi comuna vor da ajutoare elevilor săraci la toate gradele din învăţământ. JOI 1 MARTIE 13 LA ORDINEA ZILEI Şoselele din judeţul Ieşi legăturft cu refacerea orăşelul ii In a'se ci «1 două ţiri şi ans tas Angi t şi America—cari an o imensă circulaţie bio* motoare (îs America asni p*c 13 milioane de »doiBcbile de int «e sd cei? ce revine o mafîuă îa 9 Jocotícji) bjî dat ce» mai mare atenţie «cearfi pobSeme şi sa întrepris» stadi «erioase coniiatus sistematice spra a ajacge ha?s«m« de construcţie cât mal sgu e — aţa Ia cât să fie asigurate atât întreţinerea tot ma utosră a şose'd iftt şi circnScţia rea mai iesssiclotsă pe orice Vierse Datorit« mondi perseverente urmărită Io continss ia SjCtiaşi direcţie, a »juna Anglia ai abi celts m,j bune dr^ani din lume. Sac ii cine enorme făcate de imperial b iienic îh terastâ drei.țle sunt dia belssg răfplttite p ia cea mti iof or'toa e arare ecosomîci. Ca aât dăm uîi txsmp u de modal aerjo* t urn e privită îa Aisg iî problems fosilelor vom irita ci num*i pemrs Importai materialului de Întreţinere din Sardas (grafit qu»t s! porfir) Angih , cheitacst? peste 30 milioane Hte sie ! ne acual, csf* ca ia va na acleală a auas ră înşeală 30 nad arde. In construtţia ciail şosele are o importanţă co tţltoare materi*lul de n*a;ă întrebuinţat, in priviaia uş rințel circu aţld. Asî-fel experitDte faette in America ca o ct.rnţă înţărcată ţi trasă de doca) a dst următoarele rezesate: Pe o şosea da beton :sf*I*aU resis enț* pe tonă a fost de 125 kTr. Pe o şosea eu piatră b r.e clinddfă, rezistenţa pe tonă a fost ds. 292 kg r. Pe o şosea ca pîeitif boe cîlid «t, ntisienţs pa tonă a fost d* 37.3 kg'. Pe o şosea cu pietriş Io re* aa c («a înaâ ca ta cot) resUtenţ* pe tonă & fast de 1194 kgr. Vedeţi prin urcare ca difarenţe enorm«' obţinem îa rejdsîe. ţs j# tracţiune pe şosele diferite atât pisa materialei de întreţinere cit şi prin starea ’ar. O rensieri|i mică la tractuse ae iridare îi fciteaaa »altiple fi amvat: pasibuioitte« da a încărca la na segar trsnsport o centitaf« mat mai mtre dî materids— o cseri car mai mică a vehrsiain! şi a bsroâ|«m»~ taini—o oboseală mal mică a snlmeisitul de tracţiune, en t mp mal scsrt peavrn parcurgerea dUtmțci etc. isr 1» trassjssrtarise suioniotoaîe un consum nul mic de btnsisă, o aesră urai m.că ta caachccsrt și ia ni*fin£, fi cn timp întesnsf câfti-j gat—timp, care dacă la orientaiismul nostru economic nu jastă aproape nici an rol sre mare l»port»Hţfi în ţările tu o vie fi puternică visţi economîră. După ce e aratsie, cred că este inutii de a iad Insista asupra foîoaaelor mu-tiple, pe care o şosea b!se întreţineţi eî le procură mai sie» când stare« d j ^e! a şoselelor atât de desaatraoa^ă, n* dl o atât de dureroasă costlrmare. Dr K^e/ărariie acestea au fost pireni! și ingiuTii noatri înainte de răsboin fi îa anii de pase Vs arjsl it dcstgi'de perseverent crearea dt epi toseie șl imbttnătstna ceior exliteeie. Această operă care tindea de a vxloiif«e* ia maximum b; gi|Vre astsrats enorme ele țârei possie s’* lovit de malte geatSji şi îs speria! de lipsuri badgitare şi de neînţe eg&tts 'oosse/or conducătoare, căci ori când ca vorba de a ee face economii—aecesiigieds raip*. deofck-Eâtă făcută în site direcţii, se t*!a !» capitole] material și se «acdfîca- Iscră lie—ansânâadn-«e peatra vremi m«î b^ne, Aja rsa celebră vorbi—materbiui na țpS. Ca toate «ceste» ioiate da rlsbola aveam șesele *tf,deste pentru vt*țt ecolomică d' #faeci și îa m j ••rnistea I«r îa ®snă *t«re. lasaficieața şi s’ihidanea lor nu apărea decât îa perioada de satemificare a transportaţilor îa speci*! de cereale — paadpsi* bogăţie » ţârii, tctod aproape .;to*te şoferele din jaraî marilor centra de producţie şi de desficere—se degrada?,— dtgradă-1 cari îcsâ erau departe de a stirge starra de m-, Robului pertra îatregirca netsmalsi — când toste transporturile sa f j«t intensifică«« atât pe «ofeie câ şi pe căie ferate şi îa special creştete» dia ce îaf» mat sccesitsata a circulaţiei autocaodoifcaeilor—precum fi totals iipsa de Î2îrEiaei« a ruinai ca desăvârşire «of«rele nitastie ev desffed silbictanea lor cotopiecSă. Ia adevăr peatra ca o sosea să epissU- tae, un eigar şi permssest msjoc de comunicaţiei ea trebuie să fie astfel qonaţruitâ încât eă perm.it o sporire însemn«tâ i circulaţiei obişnuite fără a se degrada, în