Mişcarea, octombrie 1924 (Anul 18, nr. 223-245)
1924-10-04 / nr. 224
é r f- SAMBATA 4 OCTOMBRIE 1924anul XVIII Ro. 224 Congresul oganizaţieunei judeţene a partidului naţionist-liberal din Iaşi are loc in ziua de Duminică 5 Octombrie a. c. ora 10 dim. pentru alegerea comitetului judeţean şi a delegaţiunei permanente, şi pentru a se lua cunoştiţa de darea de seamă a activităţii politice şi administrative. Președinte G. G. MâRZESCU Viitorul guvern. Apropriedu-ne de reluarea sCUttâţii politice, şi de redeschiderea Corpurilor L’giuitoare, avtm înc’odată mai mult prilejul de a ecnatata ştirea grealâ de acalmie la Care se află toate fracţia nele politice, dornice totuşi de a pune mâna pe conducereaţă el. Am demonitrat Cu alte prilejuri C9 Le-Ce grupare poltcălcată In parte îşi asumă răspândirea, declarând că fcSte in situaţiunea de a face f»ţâ §1 tu&ţiel, dar că aceleaşi fraqiaci, dându-şi seama In Cele cin turnă eâlan asupra’s; o prea mare şl prea grei răspundere, sunt gata a încheia acorduri intre el, sscrifcând aşa zsele prinslp conductoare pentru a putea salva Intensele şl femblaknica personale. Cele ce au urmat In această materie de tratativs slaeoida !,—toate fără rezumate — dovedesc lipsa de seriozitate şl lipsa de pregătire a acestor fracţiuni gripate In jazul anor personasitafl ^izolate, In numele Cărora soCct că ar putea ia^oCa orice program de guvernământ, Incluziv puterea. Procesul acesta n’a tras Iaci In ultima fază și dacă asiâz! azistămU Incriminările reciproce ale grupărior Cari n’au putut fazi na, mâine vora azista din nou la reluarea,, tratativelor în vederea unei fuziuni. Aceasta e o realitate crudă pe Care n’o mai pot tibui nici ziarele... independente, Care îşi dau perfectă seamă că nu există o opoziie serioasă şi puternică. Ani de zile fireste zare au Încurajat acţiunele grupărilor politie şi au prezentat realitate in alte colori decât cele reale, spre a putea da o ala impresie in public. Dar totul a fost in zadar. Aşa zrere lupte pentru „răsturnarea gafeinului“ şi acfitutele extra şi Interparlamentare pa cari opoziţia le-a desfăşurat în ultimi ani, au demonstrat zi Cu zi slăbiciunea ei şi au Învederat în acelaşi cap opera Constructivă a guvernărei actuale. Şi astăzi presa Care a Încurajat opoziţia în actele ei Cele mai necugetate, exalainând din nou situaţia reală, unul ventilează ideile pe Care ie-a susţiut în favoarea grupărilor opozante ele Constată pur şi simplu, deşi nu cred. Că viitorul guvern ar urma să fie aieănut din partieul neînregimentaţi în nici una din pars ideig de opoziţie, din Vision apreciate şi necunoscute in lumea diplomatică şi fiimciarâ. Versiunea aceasta a fost şi ea desmleţită de vna şi persoanele vizite prin presa Independentă, dar ea nu poate fi tracetâ to*oş. cn ved r*a: Va să sică guvernai de mâini nu-l mal formează nici dl. Manta, nici dl. Averescu, cid dl. Lupu, nici dll lorga nici dl. Marghiloman, ci per* Banalităţi cu totul In afară de viaţa politică ? Atuncea cum remâne ea te ale a- Celffl teorii şi documentări Cu care aceiaşi presă asedia pebliCcl pentru a demonstra că succesiunea la guvern este rezervată rând pe rând, nuanțelor avereacană, ţăîăalită, ardeleană, lorghsă etc? Un proverb vechi spune: „mal b ne mal târla decât niciodată!“ Preia independentă şi-a dat seama târziu de tot, de Situaţia de fapt, dar lene Că Cel puţin a pătuns-o. Altfel ea ar fi riscat să intreţie publicul Cu aceleaşi fantezii politice, şi Să afirme aceleaşi eterne Ipoteze, spre mai marea duperare a partizanilor grupaţi in amintitele fracţiuni politice şi Cam astăzi sunt mai convinşi ca oricând, că nu pot veni la cârma ţări. Dl. Em. Manoliu și Istoria Teatrului Moldovenesc — 0 constatar* fnt@r$saitt8 — De câtva timp dl. Em. Manoliu artist pensionar și vechia publicist ieşen, publică în „Opinia“ „o privire retrospectivă asupra teatrului moldovenesc“ de la primele începutului până la 1923. Ca unii cari cetim cu o deosebită predilecţie tot ce se referă la trecutul Iaşului şi al Moldovei, atât de interesant pentru cultura generală a ţărei, am urmărit şi lucrarea de până acuma a d-lui Em. Manoliu, asupra căreia facem următoarea rezervă: Din cele ce a publicat până astăzi, dl. Em. Manoliu n’a făcut altceva decât a parafrazat lucrarea regretatului T. Burada, cuprinsă în cele două volume ale sale „Istoria Teatrului din Moldova“. Această parafrazare e atât de isbrtoare încât capitolele merg aproape paralel, an cu an, cu aceleaşi indicaţiuni, ca aceleaşi aranjamente de fapte şi întâmplări. Parafrazarea este acceptabilă în compoziţiile muzicale, dar nu în literatură, fie ea chiar istorică, în care trebuie să se vadă simburele originalităţii. De aceea relevând faptul şi atrăgând atenţiunea d-lui Em. Manoliu, ne îndeplinim o datorie faţă de opera şi memoria defunctului istoriograf T. T. Burada, şi-l rugăm pe d. Manoliu ca să nu mai continue in felul acesta. D. Manoliu, dacă nu are alt material decât cel cuprins în volumele lui Burada, ar putea începe istorisirea dela epoca unei mai nouă a teatrului, adică dela stagiunele ce au urmat în actualul teatru naţional. Şi ca o dovadă că suntem în cea mai bună intenţiune este că am nimirit şi părţile originale ale d-lui Manoliu, în portretările, (destul de scurte) pe care d-sa le face asupra actorilor mari din vechime, schiţe pe cari d. Manoliu le publică în revista locală „Sarphinema“. CITITI IN PAGINA 1j . ULTIMA QRA TELEFONICA ALARMA! Alarmismul erial fîninciara avea fei-flarați prlmsla afecta pa pa ziua da Ieri, 1 Octombrie— câid ar fi trebuit să se producă cal pufin cătava craharl comerciala pt? prog#. Nici la hst, și ulei în altă parte & țării, nu s’a produs pa ziua da Ieri—zi de plată, ultimul al (unul expirate nici un crah, sî nici măcar profitta di uctslta care ii pulsa fi Intarprataf« ca slmptomiiku pentru piața financiară. Totul a dieyn In chip normal ca si mal înainta, a*if«l că faimoasele crahuri sl prevestitoarele luin* comardetand jstrlalobsn^ara au rămas înmormântate In coioimls ziarelor cari le-au anunţat. In ci priveşte înlesnirea plaţii financiara s'a văzut din recent mic declaraţii oficiala că Banca Naţională a sporit scomptul cu însemnate sumi şl că, după declaraţiile d-lui guvernelor al Bancei recţlonale, maree seu mica industria va avea tot sprijinul financiar pe care-l solicită. msomi An relevat Uri fapta! că „Diploma" ofilită Ct» titrai Usau Patriát!mut Itratadmal*t, a fost eerisă de maettral caligraf Al. Riscalttca dia lusl. ' D-i Ros cult sau titanial dintre artiştii mod»fti dar fontit merituoşi al laşului, fiind an tatlgraf şi an dtxtmnutor exultat. Ost —foit pnetsu ai lui Emmitttu şi Creanga— estt autorul unor mudtlt du taugrafttot sau întrebuințat aut dt ehe In ssoatd, autorul unor planuri şi hărţi, şi a numeroase lucrări du arta caligrafica si detema. De târând d-l Rostu,eseu a tipărit la editura „Viaţa Românească" o interesanta sl atuă lattan pta.tra cunoaşterea litotelor şi setitrei thiritice, ea ajutorul cărtia te va putea seit şt în vtttor, cărţile s’au actele »trist eu shiritite* Profităm dt atest» reamintiri pentru a pune în tvtâetiţa frumoasa activitate pt ear» d-l Al. Roşeulescu m deefăşurare şt continuă a desfăşura în această turnură a artei. * La Praga a avut loc o expoziţie a cărţii franceze, la adam tamgaa e au asistat şi membrii guvernului. Cuvăntul festiv de deschidere a fost rostit de d-l Hathitte, emoseaiat librar tdttor ftanssz. Expoziţia tuprinas peste emel mii de volume şi numeroase avari, aparţinând ramurilor artistica, muzicale şi ştiinţifite. * Scriitorul ceh Ad Cerny a fost decorat de Regele Alexandru al Iugo-Slavil ca ordinul Sf. Seva.• Savanţii ruşi aflaţi în Ceho-Slovacia au ţinut zilele trecuta ua congres la Praga, undi au vorbi între alţii, profesorul Lonaşukov şi Pastorek, a ierta dist urmî teetotal Univeratidţit din capitala Ceha -Slovacia. Nenorocirea di» plaţi Haiet — Grimă mu Imprudență — Astă sospte pe la orele Îl •’* atzic o deiamăiufă in piața haiei. Servitorii Baldac Ghsorahe de la hasai Pudai ISoaai din str. Halei Nr. 7, sere dia some creând că tree ca e cae l«t bas. Ia nomenUl iând a eşit din csatera sa, na iadivid, pe care »’a pliat să-l vadă dra c*aea latanericaiai, l-a rus îa otihă ua revolver «pasăuda-i să-l pietreae, dapl cere a fagii spre ciratile sare se afiaa ia h ll. Ce se iaîâsapjsssie ? F«mesa Arises a MSrifitei din com. Gsileşti js bă bull sia și ea um nspuî ai ei Zabarla Iliesca, veniseră la iâ g ca aaraavatori. In timp ca aa et băiat Gh. Tarlei tot dia eom. Giăești descărca fl ei, timsea AgUea a Măiletd a tras aa foc de revolver aaspra ml, hainds-l ia obrsaal dr pî. L« Egu&aotd d«ta«ă li ei n'a sdaast lama fl sergestai S meoa Vie le ca ejatorat elterve oameni, a pmst dace cu «tare geatate U circ. IV a pe Agaes a Miriutei fi pe Zilsda Iliescu care na voiai ca aici aa o fetă-camsas. Târnul Gh. a fost dus imediat la apitalul Israelit, an da a fost pansat. La comisie, îa primai momeat femela a aegat cl a tras şl Zharia llieacn d &’a avat da diade el revolver. Leaţi Insă dia acart aa înespet al vorbeascl. Băiata! Zsharia Illesem a mărturisit că revolverai «a lui şl dl îa momeatal ciad deasărca aeraavatanle, era el-l cadă dia bosensi. Atenei l-a da femseti Pem«la Agiala a Măriuţi! la râada-l mirtariaeste c’a leat revolverai de le Ziheria I iîsca fi aeştiind că-i încărcat a tras dv coco. A‘uad revolverai a luat foc, lovisrda-l pe Tarlel Gh. Tarlei Gh. dseiarâ totaşi ci a aath !itli o pleieltari şi apol o dafaalttrfi ceia ce-l face să are.sdă că întâi revolverei b’alset foc fl că Asglaea a Mărinței a tree a doae o«ri. Servitorii de l» Hsnal Podal Iioaiel pare a recanoasta pe l iasca la Individei care l-a pae revolvemil la miel, lacra pe care Illeeca îi at agii. Dl. Snb-comlsar M. Pocfa dela comisia IV a dresat aciieia aecesacs. Cercetarile continai. JUST. Expozitja „Briese” Informații — Prin ordinul circular No. 1287 din 23 Septembrie Direcția s. f. r. a prelungit val&billtataa permisilor I b rs ale ilariștîlor pănl la 31 Decimbria 1924. — G^mHetul ®xpmtet ®g tmle din tmmnn ir&eulă data &ntpo.v, proecittaxă mgantmr§& urnit la g tmtermti&mnl de mn»tr& ce str urma să s& dătch dd ta eutal la cp eeleaşi paothtaaae. la ammsi seep membrii Comisariatului vor las maniaci cu parlamentarii laşului şi ca reprezentanta autoritâţilor locaie cu care o or conferi, cerându-le concursul necesar spre a se putea realize acest preeei’ — Conform ordtaulu! No. 57666 din 1 Octombrie 1924, la Prefesters de Județ sa va ţine In ziua de 20 Ottombile a. C. examenele de capacitate peitru aCfca Cari doresc a ocupa funcţiuni la stat. — TEATRALE.—in astă seară la Taatral Naţiuaar, MSanat«nai* ca d-ra Vrâaceaaa ft d. Damne îi rolurile principale. — Le teatral „Sidol“. In asii seară „Dame ca Camelii" ea artista Lydia Polotksia, partlaera lui A. Moraal. — La 24 Ottombria a. c. la teatru național, marele festivei pentru comemorarea lui M. Eminesci. — la carftfid trapa da revista a comicalul C. Tastase, la „Sidoli". — La Uaîreraltate, la toate f^cultățlîe, ■a iacnaeă Ie alitalisa aoshi bogat. Deaecmsnl cominiaaea dmiasrltar fi c*atfaei enivereite e, îa vederea viitoral»!aa bgeter, se ocupă aatasimiate ca alcătuirea bfifeuilai, dapseoiU certați' — D. P. Bogdai, profesor aaiversStsr, admtal si retor general al Universității, va pleca la Cepitail, pestre aestinerea nevoilor Valveraltipl, pe lingi miniatorul laitracțiian pubtice. Din cugetările unui filozof modern ! — Numai simplicitatea este eternă. — Din multe roze un fir de parfum, din multe chinuri un pic de înţelepciune. — A nu iubi niciodată în viaţă însamnă a rămânea uscat în rofiloza mărei. — Toţi suntem fericiţi şi respirăm aer; dar nimeni nu’şi cunoaşte fericirea, nimeni nu vede aerul. — Trecutul e lipsit de orice groază, de aceea el nu este atât de drag. — Există o singură teamă: teama de moarte; există o singură speranţă: speranţa în nemurire. — Cu cât pătrunzi mai mult în vieaţă, cu atâta moartea e mai aproape de tine. — Moartea e şi mai lipsită de înţeles decât 2X2*5, şi totuşi iată moartea ! — Ştim că vom muri dar n'o credem! Şi întradevăr că nici nu vom muri ! — Nemurirea nu se poate demonstra cu 2X2*4. Şi e bine ci nu se lasă a fi demonstrată; ea e îndoelnică, trebue să fie îndoelnică. — Oare ce-i dincolo de mormânt? Ace- Iaş lucra care e aici, dar iotr’o altă dimensiune. — A fî sau a nu fi ? Ciudată întrebare! Cel care o pane a şi hotărât cu anticipaţie: a nu fi! — Nu poţi dovedi că există o lume exterioară; nu poţi dovedi, deasemenea, că există un Dumnezeu. Una ca şi alta trebuiesc însă crezute, căci una ca şi alta este tot atât de posibilă şi de imposibilă. — Toate dovezile despre existenţa lui Dumnezeu nu sânt valabile, dar, cum zice Byron: „Ştia că există Dumnezeu tot astfel după cum actul magnetului ştie că există an pol I". Dară în apropierea acestui ac magnetic nu trebuie să mai fie un alt magnet, mai puternic. — Dumnezeu e atotpnainte mai întăi faţă de el, dar nu faţă de noi şi de lume. De aceea bine a zis Novalis că oamenii trebue să-l ajute pe Dumnezeu. — Pe Dumnezeu nu-l poţi căuta, cel mult îl poţi avea sau nu în tine. — In Rusia există mulţi oameni religioşi, dar nu e nici o legătură între ei: fiecare crede că numai el este religios! — In zilele noastre fiecare credincios are un aspect prostesc. De aceea există atât de puţini credincioşi, dar întotdeauna mai mulţi decât par! — Teama de ridicol şi de prostie face oamenii proşti şi ridicoli. — Dacă aş fi întrebat care e cartea cea mai liberă şi mai răzvrătitoare aş răspunde fără şovăire: Biblia. De aceea catolicii nu au voie s’o cetiască; noi însă nu cutezăm s’o cetim, sau n’o pricepem. — „Ochi pentru ochi, diate pentru dinte“, proverbul e popular, dar nimeni nu se gândeşte la el: „Când vei fatulai în cale un cuib de păsări cu ouă sau cu puişori peste care stă aşezată mama, atuncea să nu iei mama cu puişori!“. Prin aceasta se înţelege că păsările sfântului Francisc caprină întreg creştinismul. — Tragedia evreismului se petrece între om şi Dumnezeu: omul se luptă cu Dumnezeu (Israel=Luptătorul cu Dumnezeu). Tragedia creştinismului se petrece in lăuntrul omului: omul luptă cu el însuşi. — Noul Testament nu spune unuia „da“ şi altuia „nu“, dar spune tuturor „da“ şi „nu“. Noul Testament zboară pe aparentele contraziceri, pe antinomii, ca o pasere pe aripele ei. — Noul Testament, adică faptul că există o astfel de carte, nu e altă minune mai mică decât învierea lui Lazăr. — Cristos n’a răs niciodată? Se înțelege, în Noul Testament nu există nici un râset, ci un zâmbet duios și etern. — Am ajuns la Noul Testament datorită tragediilor greceşti din antichitate. Când le-am cetit am crezut că nu există nimic mai înălţător; dar când am cetit Noul Testament, am crezut că el pluteşte deasupra lor ca stelele cereşti deasupra piscurilor munţilor. — Cristos a glăsuit din luntre, fiindcă pe apă glasul sună mai limpede. Ia predica de pe munte sunt cuvinte care nici nu se pot rosti jos, pe pământ. — Muzica este uneori mai convingătoare decât logica. — Pitagorenii știau că muzica este o matematică învestmântată în tonuri. Cu saceeași exactitate cu care matematica informează lumea noastră, muzica vorbeşte de celelalte lumi. -- Creştinismul îndură un insucces după altul. Insuccese însă poate avea numai acela împotriva căruia lupţi şi numai atunci poţi lupta împotriva cuiva când acel ceva