Mişcarea, ianuarie 1927 (Anul 21, nr. 2-22)
1927-01-18 / nr. 12
ANUL XXI No. 12 v. nmm m* 83» •. 2 LEI NUMĂRUL 149 SU I wtă* 4b Wîtoc ! 9—TR a. a. 7D tei i?' $i 3—L n. Bsemam p m&MM&t & «BâSg^5B«i «R3^Witea‘4 lua fe4L îNgfc «M?* & â® fK&ttetMs MARȚI 18 IANUARIE 1927 m«ssk mm. 44b' iifeagfsassgs sa»«retartbH de redacție Miniştrii Iaşului şi interesele ieşene Sunt doi—dar ca şi cum n’ar exista nici unul. Ministrul lucrărilor publice este fericit că soarta Ta favorizat ca să-şi închee viaţa politică la vârsta lui Matusalem—când era convins, cu un deceniu în urmă, că nu mai avea rost într’o acţiune politică... La ce bun dară săşi mai amărască fericitele bătrâneţe cu demersuri de acele care cer energie şi voinţă nestrămutată, şi uneori sacrificii personale ? Să-i mai cerem dară d-lui Meisner să ameninţe guvernul cu demisia dacă nu se apără interesele Iaşului şi ale Moldovei ? Celălalt, ministrul instrucţiunei, e atât de încântat de sine, încât nici nu,mai calcă pe pământ... Răspunsurile pe cari le-a dat uneori în Parlament, când a fost pus în faţa unor fapte care-i caracterizau nepregătirea şi uşurinţa, sunt edificatoare. Dl. Petrovici se pretinde a fi un temperament. Se poate, dar nu şi un caracter. Un tenor bun nu-i şi un organizator bun,mai ales când e pus să organizeze şi să administreze... Dl. Petrovici va fi având talent oratoric, dar îi lipseşte un singur lucru ca să fie şi un om de stat: nu este ceea ce crede că este şi mai ales ceea ce pretinde a fi, iar profesoratul pe care-l invoacă în anumite situaţii, ca să aibă autoritatea de care lipseşte, nu-i poate complecta această lipsă. De aceea, de multe ori cu absenţa şi neştiinţa involuntară a d-lui I. Petrovici, care patronează totul cu aerul de a fi întotdeauna respingător, la ministerul instrucţiei se petrece lucruri şi fapte cari nu s-au petrecut niciodată în trecut, şi de aceea d. Petrovici, pierdut în speculaţiuni filosofice, răspunde şi se apără cu aceiaşi uşurinţă cu care săvârşeşte toate greşelile. Dl. I. Petrovici în orgoliul său discret, s-a distanţat atât de mult de Iaşi, încât şi-a creat o catedră specială pentru universitatea din Bucureşti, unde voeşte a se stabili definitiv, dominat de un miraj ce obsedează ca o idee fixă.... Ca şi prea veneratul său coleg de la lucrări publice, d. Petrovici nu are a se ocupa de interesele laşului şi ale ieşenilor, pentru că nu voeşte să tulbure armonia din guvern, şi nici nu are obiceiul de a se ambiţiona pentru atari interese. De aceea loviturile îndreptate împotriva Iaşului se succed sistematic,în totala indiferenţă a actualilor miniştri ieşeni. Alte vremuri, alte obiceiuri. Până astăzi laşul avea, sub diferite guverne, numai un ministru şi interesele sale mari au fost întotdeauna aparate şi salvate; sub fericitul regim actual laşul are doi miniştri, şi pentru prima dată d-nii Meisner şi Petrovici ne arată ca nu trebuie să dăm crezare vechiului dicton popular, «unde-s doi puterea creşte». Cei doi miniştri ai Iaşului nu numai că nu fac cât unul singur, dar colaborează amândoi în perfectă armonie cu ceilalţi membri ai guvernului, ca să ignoreze şi uneori să lovească direct în interesele Iașului. DELA CAMERA DE COMERŢ Dl. Cerkez atacă pe d. Petrea — Nouile taxe şi comercianţii — In localul Camerei de comerţ, s’a ţinut Duminică 16 Ianuarie a. c., între orele 10—12 a. m. şedinţa Camerei de comerţ din localitate, sub preşidenţia d-lui Cerkez. Dl. I. Adace, luând cuvântul subliniază situaţia grea creiată comercianţilor prin nouile taxe comunale şi în special prin trecuta taxă «ad valorem» care de acum potrivit legei va reveni complect primăriei. Tot în această direcţie mai vorbesc d-nii Zamfir, Laufer, St. Cojocariu, Solear, Dolojan, Moscovici, Herş, Rozenthal etc. La sfârşit luând cuvântul şi d. Cerkez, potrivit unei tactici curioase, pe care d-sa o întrebuinţează în ultimul timp, subliniază situaţia intolerabilă şi doleanţele tuturor, rostind fulgerătoare tirade la adresa d-ui N. Petrea. Modul brutal în care a înţeles preşedintele Camerei să apostrofeze pe primarul municipiului, chiar dacă rămâne un semn de întrebare pentru mulţi, îşi are însă o imediată explicaţie. De când d. Cerkez a înţeles să garanteze «fondul refacerei» în modul cunoscut şi mai ales de când evenimentele din ultimul timp au scos într’o lumină fatală situaţie „acei generale", d-sa caută toate prilejurile pentru aşi evidenţia buna credinţă, atăcând atunci când nevoile o cer pe însuşi amicii poliţei. Aceste manevre lasă dacă se vor repeta, îi pot deveni fatale d-lui Cerkez. Convocare.—Marţi ora 6 p. m. are loc adunarea săptămânală a secţiunii culturale a Cercului de studii la care suntrugaţi cu stăruinţă să ia parte şi toţi domnii profesori universitari şi secundari, membri ai partidului liberal din Iaşi. NOTE „FIGURI IEŞENE“ Intr’o elegantă plachetă imprimată în atelierele „Vieţii Româneşti, colegul nostru de redacţie şi cunoscutul publicist ieşan dl. I. Dafin prezintă prima serie din adnotările şi caracterizările sale asupra personalităţilor reprezentative din lumea politică, artistică şi culturală ale Iaşului şi ale ţării. D. I. Dafin portretează în această lucrare „figuri" deosebite ca P. Poni, dr. V. Negel, prof. dr. G. Bogdan, dr. Emil Puşcaru şi dr. Zosin, —ca oameni de ştiinţă al căror nume a trecut de barierile oraşului în care au trăit sau trăiesc, —scoţând în relief însuşirile lor alese şi fapte deosebite cu care şi-au ilustrat activitatea. Iaşul artistic este reprezentat prin pictorul G. Popovici, artista dramatică şi distinsa societară a teatrului naţional, d-na Aglaea Pruteanu şi State Dragomir, iar în ce priveşte pe literaţii ieşeni, găsim în acest album pe N. Gane, M. Codreanu, G. Ibrăileanu, I. Botez, epigramistul Giordano şi Buduşcă. De asemenea Iaşul cultural este reprezentat prin Gh. Gh. Nădejde, I. Petrovici, Xenofon Gheorghiu, defunctul S. Haliţa, iar în ce priveşte pe fruntaşii vieţii politice avem portretele lui Gh. Gh. Mârzescu, D. Greceanu, A. A. Bădărău, A. C. Cuza, C. Stere, P. Fîntînaru şi Victor Iamandi, pe lângă portretele juriştilor D. Volanschi şi prof. E. Herovanu. D. I. Dafin are darul de a zugrăvi aceste „figuri ieşene“ cu un meşteşug deosebit, nuanţând părţile caracteristice inerente acestui gen literar şi trezind interesele lectorului prin diferite amintiri, reminiscenţe, fapte şi întâmplări cari sunt legate de însăşi desvoltarea succesivă a Iaşului cultural. Astfel fiind, „silueta" devine o lucrare literară iar scopul urmărit de acest gen este imediat atins: cetitorul face cunoştinţa acestor „figuri" reprezentative şi prin ele cunoaşte pagini interesante din trecutul Iaşului cultural. „Figurile ieşene" ale d-lui I. Dafin mai au şi valoarea că sunt scrise de un contemporan care a cunoscut îndeaproape pe acei pe care i-a portretat cu artă şi talent, dar şi cu discernământ , sufletesc şi deplină obiectivitate. IAR. Dispariţia directorului Băncii Generale — Fondul Refacerei şi mai grav ameninţat. Responsabilităţile d-lor C. Cerchez şi N. Petrea Dacă d. Cerchez ,mai avea o umbră de speranţă că va putea scoate de la „Banca Generală“ suma ce a depus’o şi care aparţine fondului de refacere—de astă dată i s’a spulberat orice vis. De câteva zile circulă persistent svonul că d. S. Weinrauch, directorul „Băncei Generale“ a dispărut. Faptul a fost adus şi la cunoştinţa parchetului din Iaşi care anchetează cazul. Nu se ştie anume cu ce sumă a dispărut directorul băncei d-lor C. Cerchez & M. Negruţi. Partea gravă este că însuşi administratorul-delegat al acestei bănci este alarmat şi face investigaţiile necesare pentru a afla urmele dispărutului. In cercurile financiare şi comerciale din localitate se afirmă că odată cu directorul Băncei Generale a mai dispărut şi un frate al său, în directă legătură cu operaţiunile financiare ale băncii. D. C. Cerchez a mistificat întreg comitetul de administrare a fondului de refacere, obţinând un termen de graţie care expiră mâine. In intervalul acesta s’au produs diferitele proteste de cecuri în contra Băncei Generale şi acum în urmă dispariţia directorului băncei. Situaţia e destul de lămurită. Fondul de refacere e perdut, şi d. C. Cerchez remâne personal responzabil, de suma ce a înstrăinat-o. Mai remâne respoozabil şi d. N. Petrea primarul caşului care n’a luat măsurile unu hrartruestru asigurător, și a făcut jocul d-lui Cerchez. Vom reveni. ADNOTĂRI POLITICE Pe când generalissimul „partidului poporului“ tratează din nou o înţelegere cu partidul naţional-ţărănesc, deci cu dl. Maniu şi cei o sută,dl. Oct. Goga îşi adună toate atacurile pe care ani de zile le-a îndreptat, cu atâta pasiune şi vehemenţă, prin „afara noastră“ împotriva „partidului naţional“, într’un volum pe care l’a botezat cu un titlu björnsonian: «Mustul care fierbe». Vor fierbe deci de mânie dl. Maniu şi cei o sută cari mai întreţin conversaţii în vederea unei noui fuziuni... Dl. Sergiu Niţă s’a reîntors la Chişinău şi a declarat amicilor politici că a primit asigurări formale că dl. general Râşcanu „comisarul superior“ al Basarabiei nu se va amesteca în atribuţiile ce le are „ministrul Basarabiei“. In realitate dl. Niţă a dat înapoi, satisfăcut că deocamdată mai rămâne cu leafa de ministru. întrunirea liberală din sectorul Sft. Andrei Ieri la orele 3 p. m. a avut loc în localul clubului naţional liberal dat. sectorul Sft. Andrei, sub preşidenţia d-lui Colonel C. TULLEA o întrunire a membrilor partidului din acel sector fiind la ordinea zilei numeroase chestiuni privind interesele şi nevoile cetăţeneşti. Au vorbit d-mi X. Eraclide, colonel C. Turlea C. Petrescu şi mai mulţi membri ai acestui club, subliniind greutăţile ce au survenit prin enorma scumpire a traiului şi mărirea simţitoare a tuturor impunerilor. Totodată s-au făcut şi numeroase înscrieri de noui memori. Întrunirea ia sfârșit la orele 7 p. m. într’o atmosferă plina de entuziasm. Au fost arestaţi indivizii Alex. Miron din şos. Ţuţora No- 141 şi V. Ciuba str. Vasile Lupu 36 can au furat femeii Maria Nicolaescu un ceas de buzunar şi mai multe lucruri cari le-au vândut unui necunoscut în Hală. Poliţia cercetătii. ÎNTRUNIREA „CORPULUI DIDACTIC“ Discuţia ante-proectului de salarizare.— Discuţia ante-proectului de organizare al învăţământului secundar.—Doleanţelor ieşenilor. In localul „Corpului Didactic" din str. Vasile Conta, a avut loc ieri dimineaţă, între orele 11 . 1, sub preşidenţia d-lui prof. universitar I. Borcea, întrunirea corpului didactic din localitate. Se dă întăl cetire memoriului adresat în numele corpului didactic de toate gradele din învăţământ, relativ la ante-proectul de salarizare. Iaşul se solidarizează cu mişcarea din Bucureşti. In acest scop se redactează un memoriu asemănător şi se trimite o telegramă de adeziune. Aderă totodată la memoriul „Asociaţiei Şcolilor Secudare" şi Fac. de Ştiinţă locală, prin glasul d-lui decan prof. Buţureanu, intrându-se în discuţiunea ante-proectului de salarizare, dl. prof. Diaconescu, luând cuvântul, arată că în ce priveşte echivalarea lefilor profesorilor secundari cu şi comandanţilor de sergenţi, discuţia comportă numai personalul poliţienesc al Capitalei. Totodată se ridică contra nepregătiţilor cari ocupă posturi în învăţământ, depreciind autoritatea morală a profesorilor. Dl. Profesor Petrovanu cere să se acorde o salarizare echitabilă şi pentru activitatea suplimentară a profesorilor. In general se constată trista situaţie, că dascălii titraţi şi cu pregătiri speciale sunt puşi alături, prin ridicole salarii de funcţionarii de grade inferioare, aceasta în contra idealistelor prevederi ale d-lui subsecretar de stat la finanţe, Manoilescu. Trecându-se la discuţia celui de al 2-lea ante-proect, referitor la noua organizare a învăţământului secundar, operă personală a d-lui ministru I. Petrovici, se hotărăşte ca până la data de 25 ianuarie a. c. să se înainteze Ministerului de Instrucţiune un memoriu privind observaţiunile şi părerile corpului profesoral din localitate. Se dă aceasta în seama unei comisiuni speciale, compusă din d-nii prof. I. Borcea, v. Butureanu, Em. Diaconescureferant, Culianu, Petrova»« Prăji Dl. prof. I. Borcea, în calitate de preşedinte, face o scurtă expunere asupra lacunelor ante-proectului. D-sa relevă prea marea amploare dată învăţământului filozofic şi religios, fixându-se cursuri de metafizică, estetică, apologetică etc. De asemeni caracterul pur teoretic şi prea greu pentru mitirea elevilor de liceu a unor studii, precum «teoria generală asupra materiei» în Fizică şi Biologia, cu studiul problemelor nebuloase asupra «eredităţei» şi «originei vieţei pe pământ». Toate acestea exagerează programul şcolilor secundare, într’un mod simţitor. In al doilea rând d-sa nu găseşte potrivită măsura unui an preparator pe lângă universităţi, această atribuţie intrând din infinite motive în cadrul învăţământului liceal (ca ex. Colegiile—un fel de şcoli intermediare,—existente in Americ») şi în fine se ridică contra măsurei de a supune posturile directorilor de şcoli «Consiliului Inspectorilor» cari sunt toţi instrumente politice, întrunirea ia sfârşit la ora 1, rămânând ca discuţia asupra ante-progrimui referitor la organizarea învățământului secundar, să se continue în tot cursul acestei săptămâni. REP. DL. V. GOLDIŞ ŞI INSTITUŢIILE ARTISTICE DIN IAŞI — Cazul de la Conservatorul de muzică.—O anchetă nejustificată.— întâmpinarea corpului profesoral şi a comitetului şcolar.— Suspendarea d-lui N. Teodorescu. Toate ziarele din localitate şi ziarele din Bucureşti au semnalat din timp lovitura ce se prepara la ministerul artelor pentru înlocuirea ilegală a d-lui N. Teodorescu din direcţia Conservatorului. Faptele au decurs aşa cum ele au fost anunţate anticipat. După ce ministerul artelor—graţie inconştienţei d-lui Qoldiş şi a camarilei ce înconjoară—au instituit tot soiul de anchete administrative din care n’a rezultat nici o culpabilitate, dl. Teodorescu a fort suspendat, dându-se delegaţie d-lui E. Mezetti de-a gira afacerile până după judecarea procesului înscenat în contra d-lui Teodorescu. Trebue să aratăm că întreg corpul profesoral al Conservatorului este solidar cu dl. Teodorescu, după cum rezultă din următoarea întâmpinare ce s-a adresat d-lui Goldiş. DOMNULE MINISTRU, Subsemnaţii profesori al Conservatorului de Muzica şi Artă Dramatica din Iaşi, vă solicitam şi pentru anul acesta înaltul djjVoastra sprijin, cu ocaziunea punent în apucare a noului budget, aşa fel ca programul de activitate al d-lui Director al Conservatorului dl. profesor N. Teodorescu sa poată fi realizat pe deaîntregul. In adevar, dela venirea d-sale în fruntea acestei înstriuţiuni a adus cele mai folositoare înbunataţiri atât din punct de vedere artistic, material, cât şi ca ordine şi disciplină. D-sa a înzestrat biblioteca şcoalei cu note din repertoriul modern, atât pentru clasele instrumentate, cat şi pentru orchestra ; a achiziţionat direct de la mares fabrica de piane Bechstein, un piano de concert în cele mai avantajoase condiţiuni ; a reparat toate instrumentele cari erau aproape inutilizabile încă dinainte de razboiu; a înzestrat şcoala cu mobilier nou ; a fondat două căminuri şi în fine a reuşit să înjghebe o orchestră, care prin concertele ce a dat, a dovedit câ poate foarte bine înlocui fosta orchestră filarmonică şi a fi folositoare educaţiunei elevilor şi publicului. In sensul acesta mai ales că cerem DOMNULE MINISTRU spnjimnul d-voastrâ, prin mărirea subvenţiunei acordată în budgetele trecute precum şi solicitudinea D-VOASTRA, pentru realizarea intenţiunior d-lui Director N. Theodorescu, atat de utile şcoalei şi care fac parte din programul ce D-sa şi l-a fanut, când a venit in fruntea acestei instituţiuni. Va rugam sa fiţi convinşi DOMNULE MINISTRU că toate cererile noastre sunt pornite din experienţa ce o avem—întrucât majoritatea suntem vechi profesori ai aceste şcoale care a fost condusă de oameni ca MUZICESCU, CĂNDELA şi MEZZETTI—fără rezervă afirmăm că actualul Director ne face tot atât de mare cinste, ca şi precedesorii D-Sale pomeniţi mai sus şi cari au luptat pentru realizarea progresului acestei şcoale prin îndeplinirea datoriei şi a menţinerei ordinei, disciplinei şi colegialităţii în şcală. Primiţi vă rugăm DOMNULE MINISTRU asigurerea consideraţiunei ce vă purtăm. Memoriul este semnat de : D-nele Agatha Bârsescu, Aspazia Sion Burada, D-nii N. Răcoare, C. Nosec, C. Georgescu, Al. Aurescu, N. Enciulescu, R. Constantinescu, I. Vasilescu, S. Teodorescu, D-ra Rodica Nestorescu, A. Roşea, M. Codreanu, Ludovic Acker, I. A. Nosec, M. Bârsan, V. Danu. Deasemeni comitetul şcolar al Conservatorului a înaintat d-lui ministru al artelor următoarea adresa : «Subsemnaţii Preşedinte şi membrii ai comitetului Eforiei Conservatorului de muzică şi arta dramatica din Iaşi, luând cunoştinţă de memoriul ce vi se prezintă de profesorii acestei şcoale, ţinem sa vă încredinţăm de absolut externarea celor cuprinse în acel memoriu, la care înţelegem să ne asociem şi noi rugându vă pe deoparte să apreciaţi memer şi truda depusa de actualul director N. Teodorescu, pentru progresul instituţiei , iar pe de altă pane sa acordaţi şcoalei noastre aceiaşi solicitudine ca şi în trecut. Primiţi vă rugăm domnule ministru încredinţarea în alte noastre sume. Semnat: d. C. Toma preşedintele comitetului , şi d-nii R. Suţu, Colonel Durău, Al. Roşca şi O. Senon membri. Totuşi d. Goldiş a pus aceste adrese la dosar—şi a suspendat pe d. Teodorescu. Noi ştim dacă d. E. Mezzetti va primi delegaţiunea ce i s’a dat—ca unul care fiind profesor al Conservatorului, nu poate da seama de ilegalitatea săvârşită de ministrul artelor... — Mâne seară are loc la teatrul naţional o premiera interesată. Se va reprezenta «ANUŢA» comedie dramatica de salon a d-rei Petrescu, piesa care a obţinut un frumos succes pe scena teatrului naţional din Bucureşti. Punerea în scenă, la Iaşi, o face artistul Radu Demetrescu, piesa fiind jucată de cele mai principale elemente ale teatrului.