Mişcarea, ianuarie 1927 (Anul 21, nr. 2-22)

1927-01-18 / nr. 12

ANUL XXI No. 12 v. nmm­­ m* 83» •­­. 2 LEI NUMĂRUL 149 SU I wtă* 4b Wîtoc ! 9—TR a. a. 7D tei i?' $i 3—L n­­. Bsemam p m&MM&t & «BâSg^5B«i «R3^W­­itea‘4 lua fe4L îNgfc «M?* & â® fK&ttetMs MARȚI 18 IANUARIE 1927 m«ssk mm­. 44b' iifeagfsassgs sa»«r­etartbH de redacție Miniştrii Iaşului şi interesele ieşene Sunt doi—dar ca şi cum n’ar e­­xista nici unul. Ministrul lucrărilor publice este fericit că soarta Ta favorizat ca să-şi închee viaţa politică la vârsta lui Matusalem—când era convins, cu un deceniu în urmă, că nu mai avea rost într’o acţiune politică... La ce bun dară săşi mai amă­rască fericitele bătrâneţe cu de­mersuri de acele care cer energie şi voinţă nestrămutată, şi uneori sacrificii personale ? Să-i mai ce­rem dară d-lui Meisner să amenin­ţe guvernul cu demisia dacă nu se apără interesele Iaşului şi ale Mol­dovei ? Celălalt, ministrul instrucţiunei, e atât de încântat de sine, încât nici nu,mai calcă pe pământ... Răs­punsurile pe cari le-a dat une­ori în Parlament, când a fost pus în faţa unor fapte care-i caracterizau nepregătirea şi uşurinţa, sunt edi­ficatoare. Dl. Petrovici se pretinde a fi un temperament. Se poate, dar nu şi un caracter. Un tenor bun nu-i şi un organizator bun,­mai ales când e pus să organizeze şi să adminis­treze... Dl. Petrovici va fi având talent oratoric, dar îi lipseşte un singur lucru ca să fie şi un om de stat: nu este ceea ce crede că este şi mai ales ceea ce pretinde a fi, iar profesoratul pe care-l invoacă în anumite situaţii, ca să aibă au­­toritatea de care lipseşte, nu-i poa­te complecta această lipsă. De aceea, de multe ori cu ab­senţa şi neştiinţa involuntară a d-lui I. Petrovici, care patronează totul cu aerul de a fi întotdeauna respingător, la ministerul instruc­ţiei se petrece lucruri şi fapte cari nu s-au petrecut niciodată în tre­cut, şi de aceea d. Petrovici, pier­dut în speculaţiuni filosofice, răs­punde şi se apără cu aceiaşi uşu­rinţă cu care săvârşeşte toate gre­şelile. Dl. I. Petrovici în orgoliul său discret, s-a distanţat atât de mult de Iaşi, încât şi-a creat o catedră specială pentru universitatea din Bucureşti, unde voeşte a se sta­bili definitiv, dominat de un miraj ce­­ obsedează ca o idee fixă.... Ca şi prea veneratul său coleg de la lucrări publice, d. Petrovici nu are a se ocupa de interesele laşului şi ale ieşenilor, pentru că nu voeşte să tulbure armonia din guvern, şi nici nu are obiceiul de a se ambiţiona pentru atari interese. De aceea loviturile îndreptate împotriva Iaşului se succed siste­matic,în totala indiferenţă a ac­tualilor miniştri ieşeni. Alte vremuri, alte obiceiuri. Până astăzi laşul avea, sub di­ferite guverne, numai un ministru şi interesele sale mari au fost în­totdeauna aparate şi salvate; sub fericitul regim actual laşul are doi miniştri,­­ şi pentru prima dată d-nii Meisner şi Petrovici ne ara­tă ca nu trebuie să dăm crezare vechiului dicton popular, «unde-s doi puterea creşte». Cei doi miniştri ai Iaşului nu numai că nu fac cât unul singur, dar colaborează amândoi în per­fectă armonie cu ceilalţi membri ai guvernului, ca să ignoreze şi uneori să lovească direct în inte­resele Iașului. DELA CAMERA DE COMERŢ Dl. Cerkez atacă pe d. Petrea — Nouile taxe şi comercianţii — In localul Camerei de comerţ, s’a ţinut Duminică 16 Ianuarie a. c., între orele 10—12 a. m. şedinţa Camerei de comerţ din localitate, sub preşidenţia d-lui Cer­kez. Dl. I. Adace, luând cuvântul subliniază situaţia grea creiată comercianţilor prin nouile taxe comunale şi în special prin trecuta taxă «ad valorem» care de acum potrivit legei va reveni complect primăriei. Tot în această direcţie mai vorbesc d-nii Zamfir, Laufer, St. Cojocariu, Solear, Dolojan, Moscovici, Herş, Rozenthal etc. La sfârşit luând cuvântul şi d. Cerkez, potrivit unei tactici curioase, pe care d-sa o întrebuinţează în ultimul timp, subli­niază situaţia intolerabilă şi doleanţele tuturor, rostind fulgerătoare tirade la a­­dresa d-ui N. Petrea. Modul brutal în care a înţeles preşedintele Camerei să a­­postrofeze pe primarul municipiului, chiar dacă rămâne un semn de întrebare pentru mulţi, îşi are însă o imediată explicaţie. De când d. Cerkez a înţeles să garan­teze «fondul refacerei» în modul cunos­cut şi mai ales de când evenimentele din ultimul timp au scos într’o lumină fatală situaţie „acei generale", d-sa caută toate prilejurile pentru aşi evidenţia buna cre­dinţă, atăcând atunci când nevoile o cer pe însuşi amicii poliţei. Aceste manevre lasă dacă se vor repe­ta, îi pot deveni fatale d-lui Cerkez. Convocare.—Marţi ora 6 p. m. are loc adunarea săptămânală a sec­ţiunii culturale a Cercului de studii la care­ sunt­­rugaţi cu stăruinţă să ia parte şi toţi domnii profesori u­­niversitari şi secundari, membri ai partidului liberal din Iaşi. NOTE „FIGURI IEŞENE“ Intr’o elegantă plachetă imprimată în atelie­rele „Vieţii Româneşti, colegul nostru de redac­ţie şi cunoscutul publicist ieşan dl. I. Dafin pre­zintă prima serie din adnotările şi caracteriză­rile sale asupra personalităţilor reprezentative din lumea politică, artistică şi culturală ale Ia­şului şi ale ţării. D. I. Dafin portretează în această lucrare „fi­guri" deosebite ca P. Poni, dr. V. Negel, prof. dr. G. Bogdan, dr. Emil Puşcaru şi dr. Zosin, —ca oameni de ştiinţă al căror nume a trecut de barierile oraşului în care au trăit sau trăiesc, —scoţând în relief însuşirile lor alese şi fapte deosebite cu care şi-au ilustrat activitatea. Iaşul artistic este reprezentat prin pictorul G. Popovici, artista dramatică şi distinsa societară a teatrului naţional, d-na Aglaea Pruteanu şi State Dragomir, iar în ce priveşte pe literaţii ieşeni, găsim în acest album pe N. Gane, M. Codreanu, G. Ibrăileanu, I. Botez, epigramistul Giordano şi Buduşcă. De asemenea Iaşul cultural este reprezentat prin Gh. Gh. Nădejde, I. Petrovici, Xenofon Gheorghiu, defunctul S. Haliţa, iar în ce pri­veşte pe fruntaşii vieţii politice avem portretele lui Gh. Gh. Mârzescu, D. Greceanu, A. A. Bă­­dărău, A. C. Cuza, C. Stere, P. Fîntînaru şi Victor Iamandi, pe lângă portretele juriştilor D. Volanschi şi prof. E. Herovanu. D. I. Dafin are darul de a zugrăvi aceste „fi­guri ieşene“ cu un meşteşug deosebit, nuanţând părţile caracteristice inerente acestui gen literar şi trezind interesele lectorului prin diferite­ a­­mintiri, reminiscenţe, fapte şi întâmplări cari sunt legate de însăşi desvoltarea succesivă a Ia­şului cultural. Astfel fiind, „silueta" devine o lucrare literară iar scopul urmărit de acest gen este imediat a­­tins: cetitorul face cunoştinţa acestor „figuri" reprezentative şi prin ele cunoaşte pagini inte­resante din trecutul Iaşului cultural. „Figurile ieşene" ale d-lui I. Dafin mai au şi valoarea că sunt scrise de un contemporan care a cunoscut îndeaproape pe acei pe care i-a por­tretat cu artă şi talent, dar şi cu discernământ , sufletesc şi deplină obiectivitate. I­AR. Dispariţia directorului Băncii Generale — Fondul Refacerei şi mai grav ame­ninţat. Responsabilităţile d-lor C. Cerchez şi N. Petrea Dacă d. Cerchez ,mai avea o um­bră de speranţă că va putea scoate de la „Banca Generală“ suma ce a depus’o şi care aparţine fondului de refacere—de astă dată i s’a spulbe­rat ori­ce vis. De câteva zile circulă persistent svonul că d. S. Weinrauch, directo­rul „Băncei Generale“ a dispărut. Faptul a fost adus şi la cunoştinţa parchetului din Iaşi care anchetează cazul. Nu se ştie anume cu ce sumă a dispărut directorul băncei d-lor C. Cerchez & M. Negruţi. Partea gravă este că însuşi administrator­ul-dele­­gat al acestei bănci este alarmat şi face investigaţiile necesare pentru a afla urmele dispărutului. In cercurile financiare şi comer­ciale din localitate se afirmă că o­­dată cu directorul Băncei Generale a mai dispărut şi un frate al său, în directă legătură cu operaţiunile finan­ciare ale băncii. D. C. Cerchez a mistificat întreg comitetul de administrare a fondu­lui de refacere, obţinând un termen de graţie care expiră mâine. In in­tervalul acesta s’au produs diferitele proteste de cecuri în contra Băncei Generale şi acum în urmă dispariţia directorului băncei. Situaţia e destul de lămurită. Fon­dul de refacere e perdut, şi d. C. Cerchez remâne personal responza­­bil, de suma ce a înstrăinat-o. Mai remâne respoozabil şi d. N. Petrea primarul caşului care n’a luat măsurile unu hrartruestru asigu­rător, și a făcut jocul d-lui Cerchez. Vom reveni. ADNOTĂRI POLITICE Pe când generalissimul „partidului poporului“ tratează din nou o înţele­gere cu partidul naţional-ţărănesc, deci cu dl. Maniu şi cei o sută,­dl. Oct. Goga îşi adună toate atacurile pe care ani de zile le-a îndreptat, cu atâta pasiune şi vehemenţă, prin „afa­ra noastră“ împotriva „partidului na­ţional“, într’un volum pe care l’a bo­tezat cu un titlu björnsonian: «Mustul care fierbe». Vor fierbe deci de mânie dl. Maniu şi cei o sută cari mai întreţin conver­saţii în vederea unei noui fuziuni... Dl. Sergiu Niţă s’a reîntors la Chi­şinău şi a declarat amicilor politici că a primit asigurări formale că dl. general Râşcanu „comisarul superior“ al Basarabiei nu se va amesteca în a­­tribuţiile ce le are „ministrul Basara­biei“. In realitate dl. Niţă a dat înapoi, satisfăcut că deocamdată mai rămâne cu leafa de ministru. întrunirea liberală din sectorul Sft. Andrei Ieri la orele 3 p. m. a avut loc în lo­calul clubului naţional liberal dat. sectorul Sft. Andrei, sub preşidenţia d-lui Colonel C. TULLEA o întrunire a membrilor par­­tidului din acel sector fiind la ordinea zi­lei numeroase chestiuni privind interesele şi nevoile cetăţeneşti. Au vorbit d-mi X. Eraclide, colonel C. Turlea C. Petrescu şi mai mulţi membri ai acestui club, subliniind greutăţile ce au survenit prin enorma scumpire a traiului şi mărirea simţitoare a tuturor impune­rilor. Tot­odată s-au făcut şi numeroase îns­crieri de noui memori. Întrunirea ia sfârșit la orele 7 p. m. într’o atmosferă plina de entuziasm. ­ Au fost arestaţi indivizii Alex. Mi­ron din şos. Ţuţora No- 141 şi V. Ciu­ba str. Vasile Lupu 36 can au furat fe­meii Maria Nicolaescu un ceas de buzu­nar şi mai multe lucruri cari le-au vândut unui necunoscut în Hală. Poliţia cerce­­tă­ti­i. ÎNTRUNIREA „CORPULUI DIDACTIC“ Discuţia ante-proectului de salarizare.— Discuţia ante-proectului de organizare al învăţământului secundar.—Doleanţelor ieşenilor. In localul „Corpului Didactic" din str. Vasile Conta, a avut loc ieri dimineaţă, între orele 11 . 1, sub preşidenţia d-lui prof. universitar I. Borcea, întrunirea cor­pului didactic din localitate. Se dă întăl cetire memoriului adresat în numele corpului didactic de toate gra­dele din învăţământ, relativ la ante-pro­­ectul de salarizare. Iaşul se solidarizează cu mişcarea din Bucureşti. In acest scop se redactează un memoriu asemănător şi se trimite o telegramă de adeziune. Aderă tot­odată la memoriul „Asociaţiei Şcolilor Secuda­­re" şi Fac. de Ştiinţă locală, prin glasul d-lui decan prof. Buţureanu, intrându-se în discuţiunea ante-proec­tului de salarizare, dl. prof. Diaconescu, luând cuvântul, arată că în ce priveşte echivalarea lefilor profesorilor secundari cu şi comandanţilor de sergenţi, discuţia comportă numai personalul poliţienesc al Capitalei. Tot­odată se ridică contra ne­pregătiţilor cari ocupă posturi în învăţă­mânt, depreciind autoritatea morală a profesorilor. Dl. Profesor Petrovanu cere să se acorde o salarizare echitabilă şi pentru activitatea suplimentară a profesorilor. In general se constată trista situaţie, că dascălii titraţi şi cu pregătiri speciale sunt puşi alături, prin ridicole salarii de funcţionarii de grade inferioare, aceasta în contra idealistelor prevederi ale d-lui subsecretar de stat la finanţe, Manoilescu. Trecându-se la discuţia celui de al 2-lea ante-proect, referitor la noua organizare a învăţământului secundar, operă perso­nală a d-lui ministru I. Petrovici, se ho­tărăşte ca până la data de 25 ianuarie a. c. să se înainteze Ministerului de Instruc­ţiune un memoriu privind observaţiunile şi părerile corpului profesoral din locali­tate. Se dă aceasta în seama unei comi­­siuni speciale, compusă din d-nii prof. I. Borcea, v. Butureanu, Em. Diaconescu­­referant, Culianu, Petrova»« Prăji Dl. prof. I. Borcea, în calitate de pre­şedinte, face o scurtă expunere asupra lacunelor ante-proectului. D-sa relevă prea marea amploare dată învăţământului filozofic şi religios, fixân­­du-se cursuri de metafizică, estetică, a­­pologetică etc. De asemeni caracterul pur teoretic şi prea greu pentru mitirea ele­vilor de liceu a unor studii, precum «teo­ria generală asupra materiei» în Fizică şi Biologia, cu studiul problemelor nebu­loase asupra «eredităţei» şi «originei vieţei pe pământ». Toate acestea exage­rează programul şcolilor secundare, în­­tr’un mod simţitor. In al doilea rând d-sa nu găseşte po­trivită măsura unui an preparator pe lân­gă universităţi, această atribuţie intrând din infinite motive în cadrul învăţământu­lui liceal (ca ex. Colegiile—un fel de şcoli intermediare,—existente in Am­eric») şi în fine se ridică contra măsurei de a supu­ne posturile directorilor de şcoli «Consi­liului Inspectorilor» cari sunt toţi instru­mente politice, întrunirea ia sfârşit la ora 1, rămânând ca discuţia asupra ante-progrimui referi­tor la organizarea învățământului secun­dar, să se continue în tot cursul acestei săptămâni. REP. DL. V. GOLDIŞ ŞI INSTITUŢIILE ARTISTICE DIN IAŞI — Cazul de la Conservatorul de muzică.—O anchetă nejustificată.— întâmpinarea corpului profesoral şi a comitetului şcolar.— Suspendarea d-lui N. Teodorescu. Toate ziarele din localitate şi ziarele din Bucureşti au semnalat din timp lovi­tura ce se prepara la ministerul artelor pentru înlocuirea ilegală a d-lui N. Teo­dorescu din direcţia Conservatorului. Faptele au decurs aşa cum ele au fost anunţate anticipat. După ce ministerul ar­telor—graţie inconştienţei d-lui Qoldiş şi a camarilei ce­­ înconjoară—au instituit tot soiul de anchete administrative din care n’a rezultat nici o culpabilitate, dl. Teodorescu a fort suspendat, dându-se delegaţie d-lui E. Mezetti de-a gira afa­cerile până după judecarea procesului îns­cenat în contra d-lui Teodorescu. Trebue să aratăm că întreg corpul pro­fesoral al Conservatorului este solidar cu dl. Teodorescu, după cum rezultă din următoarea întâmpinare ce­ s-a adresat d-lui Goldiş. DOMNULE MINISTRU, Subsemnaţii profesori al Conservatoru­lui de Muzica şi Artă Dramatica din Iaşi, vă solicitam şi pentru anul acesta înaltul djjVoastra sprijin, cu ocaziunea punent în apucare a noului budget, aşa fel ca pro­gramul de activitate al d-lui Director al Conservatorului dl. profesor N. Teodo­rescu sa poată fi realizat pe deaîntregul. In adevar, dela venirea d-sale în frun­tea acestei înstriuţiuni a adus cele mai folositoare înbunataţiri atât din punct de vedere artistic, material, cât şi ca ordine şi disciplină. D-sa a înzestrat biblioteca şcoalei cu note din repertoriul m­odern, atât pentru clasele instrumentate, cat şi pentru orchestra ; a achiziţionat direct de la mares fabrica de piane Bechstein, un piano de concert în cele mai avantajoase condiţiuni ; a reparat toate instrumentele cari erau aproape inutilizabile încă dina­inte de razboiu; a înzestrat şcoala cu mobilier nou ; a fondat două căminuri şi în fine a reuşit să înjghebe o orchestră, care prin concertele ce a dat, a dovedit câ poate foarte bine înlocui fosta orches­­tră filarmonică şi a fi folositoare educa­­ţiunei elevilor şi publicului. In sensul acesta mai ales că cerem DOMNULE MINISTRU spnjimnul d-voa­­strâ, prin mărirea subvenţiunei acordată în budgetele trecute precum şi solicitudi­nea D-VOASTRA, pentru realizarea in­­tenţiunior d-lui Director N. Theodore­­scu, atat­ de utile şcoalei şi care fac par­te din programul ce D-sa şi l-a fanut, când a venit in fruntea acestei instituţiuni. Va rugam sa fiţi convinşi DOM­NULE MINISTRU că toate cererile noastre sunt pornite din experienţa ce o avem—întru­cât majoritatea suntem vechi profesori ai aceste şcoale care a fost condusă de oameni ca MUZICESCU, CĂNDELA şi MEZZETTI—fără rezervă afirmăm că ac­tualul Director ne face tot atât de mare cinste, ca şi precedesorii D-Sale pomeni­ţi mai sus şi cari au luptat pentru reali­zarea progresului acestei şcoale prin în­deplinirea datoriei şi a menţinerei ordi­­nei, disciplinei şi colegialităţii în şcală. Primiţi vă rugăm DOMNULE MINI­STRU asigurerea consideraţiunei ce vă purtăm. Memoriul este semnat de : D-nele Agatha Bârsescu, Aspazia Sion Bu­­rada, D-nii N. Răcoare, C. Nosec, C. Georgescu, Al. Aurescu, N. Enciulescu, R. Constantinescu, I. Vasilescu, S. Teo­dorescu, D-ra Rodica Nestorescu, A. Roşea, M. Codreanu, Ludovic Acker, I. A. Nosec, M. Bârsan, V. Danu. Deasemeni comitetul şcolar al Conser­­vatorului a înaintat d-lui ministru al arte­lor următoarea adresa : «Subsemnaţii Preşedinte şi membrii ai comitetului Eforiei Conservator­ului de muzică şi arta dramatica din Iaşi, luând cunoştinţă de memoriul ce vi se prezintă de profesorii acestei şcoale, ţinem sa vă încredinţăm de absolut externare­a ce­lor cuprinse în acel memoriu, la care în­ţelegem să ne asociem şi noi rugându vă pe deoparte să apreciaţi mem­er şi truda depusa de actualul director N. Teodores­­cu, pentru progresul instituţiei , iar pe de altă pane sa acordaţi şcoalei noastre aceiaşi solicitudine ca şi în trecut. Primiţi vă rugăm domnule ministru în­credinţarea în alte noastre sume. Semnat: d. C. Tom­a preşedintele co­mitetului , şi d-nii R. Suţu, Colonel Du­­rău, Al. Roşca şi O. Senon membri. Totuşi d. Goldiş a pus aceste adrese la dosar—şi a suspendat pe d. Teodorescu. Noi ştim dacă d. E. Mezzetti va primi delegaţiunea ce i s’a dat—ca unul care fiind profesor al Conservatorului, nu poate da seama de ilegalitatea săvârşită de mi­nistrul artelor... — Mâne seară are loc la teatrul naţio­nal o premiera interesată. Se va reprezenta «ANUŢA» comedie dramatica de salon a d-rei Petrescu, pie­sa care a obţinut un frumos succes pe scena teatrului naţional din Bucureşti. Punerea în scenă, la Iaşi, o face artis­tul Radu Demetrescu, piesa fiind jucată de cele mai principale elemente ale tea­trului.

Next