Mişcarea, aprilie 1928 (Anul 22, nr. 77-98)
1928-04-01 / nr. 77
Pictura bisericii este Interesantă. Ea nu datează, cum crede dr. N. A. Bogdan la interesanta sa operă „Uraştil Uşi“, din anul 1842. La această dată, ea a fost restautrată numai. Operaţia aceasta a consistat în raviverea colorilor, care a alterat cu totul stilul frescelor. Spălându-se vopseaua de deasupra, s’ar scoatea iveală picturile originale, cari pot avea un deosebit interes pentru Istoria artei la noi. Dovezi că pictura este cea din secolul al XVIlI-lea sunt următoarele: 1. Deasupra uşei de intrare, In Interior se poate îttcă citi o inscripţie in limba greacă. Ea ne arată că biserica a fost zidită de Duca Vodă în zilele patriarhu- Iui Ierusalimului Dosithei, precum şi ale mitropolitului Moldovei Dosithei, in 1673. Această dată este de sigur cea a terminării lucrărilor picturii. Dedesubtul inscripţiei, se vede emblema lui Duca-Vodă, un zimbru, doi tei pe lături şi o coroană deasupra. 2) Pe peretele apusan al pronaosului la dreapta intrării, este zugrăvit în frescă un însemnat grup istoric, reprezentând, în costume de ceremonie, pe ctitorul Gheorghe Duca Vodă cu familia sa, intre cari ce disting, indicaţi prin inscripţii, Ansetas la Doamna, fiul lor Constantin şi patru fice, Gheorghe Duca îşi ţine la câini bisenci, care se recunoaşte foarte bine şi pe care o prezintă Mântuitorului. De remarc - sunt costumele: mantii lungi până la gresne şi mai ales pălării rotunde, late, cu câte un panaş pe partea dreaptă, pe care ie poartă atât domnul cât şi doamna. Iconografia frescelor n’are nimic deosebit. In nartex numai, pe peretele sudic, se află un mare panou reprezentând Arborele lui Ieseu. Intre personagii se dis-I ting §i câţiva filosofi greci, aşa cum le mai putem vedea şi la alte biserici, mai ales la cele bucovinene, de pildă la Voroneţul Suceviţa. Poate când frescele se vor spăla, să I constatăm prezenţa unor scene interesând ‘ iconografia sau evoluţia picturii din veacul al XVII Iea. I tatr’o ocniţă din dreapta pronaosului, se află mormântul Măriei, fiica lui Duca- Vodă, moartă in 1672, iar în partea stângă, sub o altă boltă, se vede o piatră funerară, care ar fi mormântul ceneral al ctitorului purtând o inscripţie din 1679. „Dar din unele date istorice, observă d. N. A. Bogdan, ştim că bătrânul Duca- Vodă ar fi murit în Constantinopol; se poate dar ca acest mormânt să fi fost numai pregătit pentru fondatorul bisericii fără lasă să se fi îngropat chiar acolo". (Oraşul Iaşi, p. 455). Din bogatele odăjdii de odinioară ale bisericii nu se mai păstrează mai nimic. Există totuşi două obiecte mai interesante: o evanghelie ferecată în argint, lucrată frumos în secolul al XVII-lea, pe care, între altele, se vede figura Sfântului Christofor cu capul de bou, precum şi un orar brodat în fir şi donat de Anastasia, d-na lui Duca Vodi, purtând data de 7177(----- 1669) şi numele ei. Câteva legende şi fapte istorice sunt legate de Cetăţuia. Poporul crede că intre aceasta şi palatul-domnesc, pe locul căruia se înalţă astăzi palatul administrativ, ar fi existat un tunel, care permitea domnului să se refugieze la mănăstire, în caz de primejdie. Aceeaş legendă se referă şi la Griata, unde li se arăta în pivneţele caselor egumeneşti un coridor cu pereţii surpaţi, care ar fi legat această mănăstire cu Cetăţuia. O altă legendă spune: Că clopotul Cetăţuei, numit de popor „la imnul lui Duca-Vodă, ar fi fost luat de acesta din Dorna de la un bogat cioban. Ca evenimente istorice în legătură cu Cetăţuia, câteva au un interes oarecare. In 1672, sultanul Mahomed IV a vizitat mănăstirea şi a admirat de pe înălţimea ei frumoasa privelişte a Iaşilor. Domnul Moldovei, Mihail Răcoviţă, găsi la Cetâţuia un adăpost destul de sigur împotriva ostașilor căpitanului ungur Ferenz Eman, care încercase să-i prindă, in 1717. O cruce din apropiere, la marginea cartierului ieșan Nicolina, comemorează lupta ce a dat trupa de husari unguri împotriva oastei ce a fost trimisă sa-i distrugă. in 1821, oștile Eteriei greceşti au produs oarecare stricăciuni sfântului lăcaş, mănăstirea Cetsţuia a fost închinată de ctitorul ei. Cum ne arată cronicarul Neculai Cotita, sfântului Mormânt. Secularizându-se averile mănăstireşti, ea a rămas cu totul uitată şi afintă parohiei Qalate. I. P. S. S. Pimeo, mitropolitul actual al Moldovei, a adus o îndreptare. Pnn stăruinţa sa, Cetsţuia a fost restaurată, dată in îngrijirea câtorva călugări şi instituită în mân&strae-modd, în care cel puţin agricultura şi viticultura sunt serios cultivate. Cetsţuia merită atenţie atât din partea turiştilor, iubitori de pitorescuşi de artă cât şi din partea istoricilor artei, cari vor găsi aici elemente interesând studiile lor. De închiriat DOUĂ CAMERE și o bucătărie situate în strada Hotin 4. A se adresa Părintelui Petrovanu la Biserica Sf. Teodor. B. I 3—1 „GHIAŢA“ S.A.R. pentru fabricarea gheţii artificiale şi utilizarea frigoriferelor Iaşi Aducem la cunoştinţă onor. public, că Primăria Municipiului Iaşi a fixat preţul gheţa loco fabrică la lei 1,70 kilogramul. Primim abonamente pentru furnizare de ghiaţă artificială la domiciliu (pentru tot anul) cu începere de la 1 Aprilie a. c. cu preţ de joi 1.95 kilogramul. Abonamente se primesc la: Biroul fabricei la Abator Iaşi, şi la Agenţia noastră din str. Ştefan cel Mare No. 36. Banca Comerţului P.Iloaiei Societate Anonimă Capital Lei 2.000.000 deplin vărsat Convocare Domnii acţionari sunt invitaţi de a lua parte la adunarea generală ordinară, care va avea loc în ziua de 22 Aprilie 1928, ora 11 a. m. la sediul Băncii noastre din Podul Iloaei, cu următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă a Consiliului de Administraţie pe anul 1927. 2. Raportul cenzorilor pe anul 1927. 3. Decizia asupra raportului cenzorilor şi asupra aprobărei bilanţului şi contului de profit şi pierdere, precum şi descărcarea Consiliului de Administraţie de gestiunea anului 1927. 4. Decizia asupra întrebuinţării beneficiului net. 5. Alegerea cenzorilor şi a supleanţilor pe exerciţiul 1928. 6. Eventuale chestiuni. Conform statutelor, cenzorii pot fi realeşi. Domnii acţionari conform statutelor, pentru a putea exercita valabil dreptul de vot, trebue să depună cel mai târziu la 12 Aprilie 1928 acţiunile d-lor la Casieria Societăţii în Podul Iloaei contra unei cărţi de legitimaţie, care trebue să conţină numele exact al depunătorului, numărul acţiunilor depuse şi cel al voturilor cuvenite. Consiliul de Administraţie ACTIV Bilanţul General încheiat per 31 Decembrie 1927 PASIV Pres. (st) Valeriu Bulgara Director (st) H. M. Ornateii Şef. Contub. procurist, S. ISonnenfeld Cont. autorizat Verificat de noi şi găsit conform cu registrele. Cenzori: (st) Vasile Matei, (st) C. Sereanu, (ss) ing. Leon Brill. TMMinn or s t »r w* Qa H n»r Ji M — Sesiunea corpurilor legiuitoare a fost prelungită până la 6 Aprilie. Convocare. Membrii societăţii pentru învăţătura poporului român sunt convocaţi pentru ziua de Duminică 1 Aprilie, în sala laboratorului de Chimie minerală,—Universitate. Se va pune în discuţie raportul cenzorilor, descărcarea consiliului de administraţie şi se va proceda la alegerea de noi membri a societăţei. Aceasta fiind a doua convocare, adunarea se va ţine cu orice număr de membri prezenţi. — Luni 2 Aprilie se pune în vânzare al 5-lea număr din «Orăşel Nostru» cu articole semnate de dnii Eug. Herovanu, prof. I. Iordan, N. A. Bogdan, Virgil Ghiorghiu, inginer Cristea, dr. Solomovici, etc. Acest număr e consacrat sărbătorirei lui Gh. Asaki şi are o îngrijire artistică deosebită: 4 lei exemplarul. In cursul săptămănei viitoare se vor anunţa data şi localul expoziţiei de caricaturi Jean Molk, care va produce mari surprize amatorilor de artă. — Mâine, Duminicii 1 Aprilie a. c. la orele 11 a. m. va avea loc o experienţă de stingere în cartea Primăriei cu aparatul de stins „Minsmax“. — In astă seară Sâmbătă şi mâne Duminică la matineu, «R. U. R.» la teatrul naţional. Mâne seara „Stane de Piatră". Iaşul şi caricaturiştii Aria diferă şi se modelea ză potrivit talentelor. Apropiata expoziţie pe care o va deschide dr. Jean Melle în localitate, vrea să exprime o manieră aparte, necunoscută publicului nostru amator de arte. Caricaturistul „Rampei" nu vrea să fotografieze tipurile şi personagiue urbei noastre ; el le schiţează fugitiv, îndemânatec şi definitiv, în câteva trăsături repezi de condeie. Expoziţia de caricaturi Jean Melle va fi o mare suspriză pentru ieşeni. Apropiatul ei vernisagiu impune deci o serioasă doză de răbdare. S’o avem. Spargerea din strada Cuza-Vodă O spargere îndrăzneaţă a fost adusă la cunoştinţa poliţiei. In cursul nopţii, probabil pe la ora 4, mai mulţi indivizi rămaşi pănă la prezent necunoscuţi, s’au introdus la magazia din curtea caselor din str. Cuza-Vodă 48, în care se aflau mărfuri proprietatea comerciantului Leon Grimberg. Cu ajutorul unnor chei potrivite, indivizii au pătruns în magazie, unde au început a strânge baloturile cu stofă, pe cari le au transportat în stradă, unde probabil aştepta o căruţă in care s’a încărcat marfa furată. Furtul a fost descoperit astăzi dimineaţă de către funcţionarii magazinului, cari au observat dispariţia mărfurilor din magazie. Cercetările începute de către poliţie, tind la descoperirea cât mai rapidă a îndrăzneţilor hoţi. — Prin spargerea unui geam, individul Nec. Holbau din str. Calarasi 14 s’a introdus In locuinţa comerciantului Const. Buznea din strada Nicolina, furând mai multe haine şi suma de 4000 lei după care a dispărut. Incepându-se cercetări de către comisarul Căpriţă numitul individ a fost arestat în urma indicaţiilor date de comerciantei, victima furtului. — A fost arestat Gh.Munteanu din Şos. Morii de Foc 51, reclamat de către un locuitor din aceeaş stradă pe care l-a bătut tnic’un mod sălbatec. — Au fost conduşi la brigadă Petru Teceiu din Hotin şi Mosscu Itca, găsiţi fără acte într’o cafenea din bulevardul Ferdinand. CONCERTUL CAROL SZRETER.— Astăzi la ora 9 seara are ioc în sala Conservatorului concertul maistrului pianist Carol Szreter. Programul este compus din Bach, Brahms, Chopin, Strauss, etc. Mâine dimineaţă la ora 9, are loc al doilea concert. Biletete „Braşcu". — D-tra Cramer din Şos. Galata 30, a fost reclamat de către locuitorul Gh. Dimitriu pentru un furt de bani şi bijuterii comis In cursul lunei trecute. Poliţia a dispus cercetarea cazului. ULTIMA ORA Regele Italiei abdică din cauza fascismului Buc. Corespondentul din Italia al ziarului „Le Cotidien", anunţă că în urma tensiunei ce domneşte între Regele Italiei şi d. Mussolini, Suveranul ar fi decis să abdice în favoarea fiului Său Umberto. Corespondentul mai adaugă că ştirea, deşi secretă, este cunoscută în toată Italia. * Regele a luat o atitudine hotărâtă, nemulţumit da doctrina fascistă. Aceasta în urma criticei făcută fascistrului de d. Siolitt, în şedinţa senatului când s’a desbitut reforma electorală, discurs în care d. Giontil a arătat că fascismul tinde a surpa constituţionalitatea. Ştirea a apărut astăzi în ediţia specială a ziarelor din Bucureşti. Sentinţa în procesul revoluţionarilor de la Uskub Buc.—Se anunţă din Belgrad că eri s’a dat sentinţa în procesul revoluţionarilor de la Uskub, acuzaţi la participarea răscoalelor macedonenilor. Acuzatul principal Milan Pauzovici zis şi Fantoma, a fost condamnat la 10 ani muncă silnică şi un complice al său la 5 ani. Ceilalţi acuzaţi au fost achitaţi. Dl. Mussolini bate în retragere Buo.— In afară de presa franceză, toate ziarele din Cehoslovacia şi Iugoslavia comentează în chip defavorabil declaraţiile făcute de d. Muso- Uni în chestia revizuirei tratatului de la Trianon. * Se anunţă din Roma că d. Mussolini a început să dea înapoi pe această chestiune. Ziarul „Giornale di Italia” publică un comunicat semi-oficios în care arată că d. Mussolini nu şi-a exprimat decât simpatia faţă de acţiunea lordului Rothermere şi aceasta, nu ca şef al guvernului, ci ca o simplă părere personală. Ziarul mai adaugă că Italia a dat o pildă pentru modul cum trebuesc respectate tratatele, iar în chestia tratatului Trianon nu a pronunțat decât o părere personală, care nu angajează guvernul. Conferinţa uniunii interparlamentare la Praga Paga (Cepo).— La Praga au cosit delegaţii diferitelor parlamente din lume spre a participa la[conferinţa Uniunii interparlamentare, care se ţine anul acesta la capitala Cehoslovaciei. Şedinţele celor trei comtatani ale Uniunii, politică, juridică şi socială, precum şi aie consiliului Uniunii au început de ieri 29 Martie şi vor dura până la 3 Aprilie, la sala Parlamentului cehoslovac. Scopul conferinţei va fi pregătirea ordineide zi a congresului ce ae va ţine la Berlin In 8 şi 9 iulie cit. La Conferinţa din Praga participă 70 membrii ai diferitelor parlamente. Prima delegaţie care a sosit la Praga este delegaţia jugoslavă, temnată din însemnaţi politicieti iugoslavi între cari dr. Kumsnudi, primarul Bolgradului şi preşedintele delegaţiei, apoi S. Ştefan Rădici ş. a. După sosirea delegaţiei iugoslave a avut loc o consfătuire cumană între parlamentarii jugoslavi cehoslovaci la care s’a stabilit ţinerea unei conferinţe interparlamentare cehoslovaco- jugoslave la Belgrad în zilele de 21—27 Mai curent. Apelurile fiscale de Luni 2 Aprilie DIMINEAŢĂ : Gh. Tome, E. Maftei, Dobriş Liska, Primăria Iaşi, M. Smirovic, I. Leiborid, Maria Bougart, R. L. Pepescu, Ciubotariu F., I. Scobsotu, I. Puică, P. Amarandei, M. Dăscălescu, M. Gurit, I. Antonescu, I. Ifrim, El. Gârka, P. Măcărescu, C. Ciobanu, Gh. Mavropol, V. Creangă, S. Bercovici, Moşt. N. Segel, Fabrica „Fermentul", G. Poatudor, V-le Botez, N. Râşcaua, Piui, G. Răileanu, N. Pricop, D. Ciobanu, N. Porumb, Da Adam, I. Morariu, N. și F. Hirisescu. DUPA-AMIAZA.—Teodor Gememi Ionescu, Petraru N., V. Tacutanu, D. Sirbelescu, G. Gâlci, T. Burghea, Camsc Madachi, F. Berman, M. Braescu, D. Bercovici, Epitr. Bis. Sf. Neculci, El. Vasiliu, C. Şerban, M. Canez, N.Neiman, M.,Retesen, El. Marcu, S. Bilci, P. Savericu, E. Sarchiau, Plut. I. Ghinaru, R. Urzică, H. Leibovici, H. S. sin Motaă, V. Banu, I. Şerban, I. Abramovici, Gh. Luca, Col. dr. Gh. Bălăceanu, M. Cludiu, P. Măcărecu. — Expoziţia de pictură Erco închizându-se, persoanele cari au reţinut tablouri sunt rugate a şi le ridica. Tipografia «Albina» Iași.—Str. Stulescu No. 1 Ministrul Afganistanului la Leningrad Moscova (Ceps).TM La Leningrad a sosit zilele acestea ministrul plenipotenţiar al Afganistanului, Mirza Muhamed Khan. In convorbirea cu corespondentul ziarului „Izvestia“ ministrul Afganistanului s-a referit la chestiunile raporturilor reciproce întreAfganistan şi Rusia Sovietică precum şi la sosirea în Rusia Sovietică a regelui Amanullah._____________________________ C'tiiomuiugrufele lașului.— Numai azi Sâmbătă și mâine Dnuntaică mai rulează pe ecranului „Teatrului Sidoli" mardie succes al filmului „Gosîa Beding" iuscemt pentru ecran după romanul scriitoarei Selma Lagurlof premiată pentru această scriere cu presului Nobel. Rolurile I principale sunt interpretate de cei mai birui artişti danezi. La teatrul „Cinema Elisabeta" «Dansul Moţei» cere de asemenea repurtează un I succes deosebit şi in care artistul suedez Gosta Eckavan şi decanul Comediei F. an■ ceze de Feredy au desăvârşite creaţii. Mişcarea în clerul eparhial al Moldovei - NUMIRI DE PREOŢI — Au fost numiţi: Gh. Vilicu, preot la parohia Honeşti jud. Dorohoiu, N. Todirescu, preot la beserica Sft. Iile, V. Găunescu, preot la parohia Pângaricios, jud. Neamţ, St. Mardrie, preot la parohia Cârjoaia, Iaşi. I Numiri de cântăreţi: I. Condurache la I biserica din Roşcani- Botoşani, IV. Coteţ, l la parohie Mădârjac-Iaşi, Gh. Croitoru la I biserica Frumoasa, D lnu Ghioria la biiserica Frmoaca-1 şi, V. Alixandrescu la biserica 40 Mucenici, A. Lonte la parohia Shitu Iaşi, E. Chinlă la parohia Gărbăneşti jud. Botoşani, V. Nabrai la parohia Joldeşti Botoşani, Vasile Salariu la parohia Louăşeni Botoşani, Ioan Berban la parohia QjfcvAneşti-Dorohoiu. : DE ÎNCHIRIAT u„ „„«tal ment, îmi odăi, bucătării*, altul \ două odăi, bucătăria Str. ELENA \ DOAMNA 49 a sa adresa d-lui : C. Toma.