Mişcarea, iunie 1928 (Anul 22, nr. 124-148)
1928-06-01 / nr. 124
ARUL XXII Ro. 124 uşa ABONAMENTE: Un an ...... 600 lei Şase luni................... 300 lei Autorităţi, Bănci etc. un an 1200 lei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Iaşi, Raţa Unirei No. 6 oarele de binion: 9—12 a. m. şî 3—5 p. m. ANUNCIURI ŞI RECLAME: Se primesc la condiţiuni avantajoase direct la administraţia ziarului Iaşi, Piaţa Unirei 6. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate APARE ZILNIC Sub direcţiunea unui comitet de redacţie Dl. N. Iorga, şi naţional-ţârăniştii Marele nostru istoric d. N. Iorga nu poate fi trecut în numărul prietenilor noştri, ci, din potriva, d-sa ne-a fost şi nu este adversar hotărât. Cu toate acestea nu putem tăgădui că d. Iorga deşi adversar politic, şi încă din cei mai îndârjiţi, n'a căzut niciodată în marea greşală de a duce lupta contra partidului naţional-liberal cu furia sălbatecă cu care o duc naţionalţărăniştii. D-sa ara alte concepţii despre lupta politică de cum o are partidul în fruntea căruia se găsesc d-nii Mihalache, Maniu şi Madgearu. Oricât a fost de drastic d. N. Iorga la adresa partidului naţonal liberal, niciodată d-sa n’a căutat să exagereze stările interne de lucruri de la noi, nici n’a apelat la Societatea Naţiunilor, cum a fâcut partidul d-lui Maniu, care a ameninţat şi mai ameninţă încă, cu revoluţia, îndreptându-şi atacurile nu numai asupra guvernului şi partidului lberal, dar atăcând chiar Regenţa şi factorii constituţionali. Dl. Iorga plecase din ţară, ducându-se în străinătate unde a ţinut arsuri la diferite Universităţi, lăsând în urma sa în ţară aceiaşi atmosferă de opoziţie în care prietenii săi politici continuau lupta contra guvernului. Reîntorcându-se însă, în ţară, d. Iorga, nădâjduia să vadă partidul naţional-ţârănesc revenit la simţul realităţilor şi ale nevoilor adevărate ale ţării. Denluzia sale, este destul de mare, pentru că se vede silit să publice următoarele la „Neamul Românesc“, luând drept pretext campania ce se duce în străinătate împotrivă României. D-sa spune cu toată sinceritatea, cele ce urmează: — „Am pe biroul meu un maldăr de publicaţii ungureşti lângă care se strecoară articolul înveninat al tiranilor deposedaţi din Basarabia. „Răspund şi eu cum pot. Ştiu bine că răspunsul meu nu va avea nici o publicitate—la de astea se pricep ceilalţi! , dar, în marginile în care continuă a osândi soarta ca simplul cetăţean ce sânt, îmi fac datoria mea. „Ar fi bine să ni-o facem toţi. Şi să avem şi organizarea sforţărilor noastre. Poate atunci am curăţi atmosfera de minciuni şi de calomniile cari ne facenjură ţara. „Până atunci, am avea măcar un lucru de făcut: să nu ducem luptele de partid până acolo încât să furnizăm noi înşine cele mai preţioase materiale ofensivei contra Românie“. Se referă de sigur d. Iorga şi la presa de la noi care nu cunoaşte margini în alimentarea campaniei vrăjmaşe prin ştirile false cărora Ie dă o largă ospitalitate în coloanele ei, se referă de sigur şi la oamenii politici şi la partidele cari prin acţiunea lor nesocotită în luptele interne dintre partide, crezând să lovească în adversari politici, furnizează de fapt „cele mai preţioase materiale ofensivei contra României“. Trebue de adăugat însă, că sfaurile aşa de cuminţi ale d-lui proesor Iorga vor rămânea fără ecou, le avem în privinţa aceasta certitudine, — în partidul în care ura de clasă a d-lui Mihalache, răutatea d-lui Madgearu şi lipsa de ferimă hotărâre a d-lui Maciu au cuvânt hotărâtor la conducerea partidului naţional-ţăănesc. D. Iorga în ultimul număr din „Neamul Românesc“ mai spune că „Regenţa trebue să judece care e re’ gimul capabil de a succeda celui liberal. Noi n’avem nici un pact cu nimeni; nici nu l-am cerut, nici nu ni s’a oferit. Ducem o luptă pe căi ’ cari pot fi deosebite, şi aşteptăm un rezultat care nu atârnă numai dela noi, ori ce am crede şi orice am spune fiecare. Iar atitudinea noastră la deschiderea succesiuni nu poate fi decât aceea care va fi reclamată de interesele ţării, reprezentate de adevărata opinie publică, cea luminată şi formulată de regenţă Credem că ajunge pntru a fi înţeleşi de cei cari ar trebui să-şi vină în fire şi să înţeleagă. Un dar făcut Academiei Române Academia Română a primit, în şe-dinţa de Marţi, din partea casei „The ! Gramophone Company His Master’s Voice* Compania Gramofonului „Vo- cea Stăpânului“ din Hayes Middlesex, Anglia, un gramofon şi o minunată casetă din lemn de trandafir cu plăci, în care s’au înregistrat două discur- suri ale marelui om de stat şi mem- ■ bru de onoare al Academiei Române : Ion I. C. Brătianu. Primul disc cuprinde cuvântarea „Despre cultura naţională", rostită în româneşte, iar celălalt disc cuprinde cuvăntarea în franţuzeşte, adresată „Presei Latine“, cu prilejul congresu-lui ţinut în Bucureşti, la Octombrie 1927. Preşedintele Academiei, dl. prof. Emil Racoviţă, în numele celei mai de seamă instituţii culturale a ţării a mulţumit, într’o scurtă cuvântare, d-lui Henry Conrad, director al Casei His Master’s Voice, care a prezentat dania şi colegului nostru Emil Ciucianu care a fost iniţiatorul ,înregistrărilor acestora, precum şi Companiei Gramofo- nului din Anglia pentru frumosul dar făcut, cu care Academia Română în- temeiază o secţie de documente vocale, amintitoare a marilor oamei ai ţării. D. Emil Ciucianu, autorizat de d. Henry Conrad, directorul casei gramofonice, a comunicat apoi, că această casă oferă Academiei Române imprimarea gratuită a unor discursuri, cu cântecele populare caracteristice şi cu graiurile dialectale din deosebitele ţiţ nuturi, rugând pe membrii Academiei I să pregătească şi să hotărască până la octombrie, când se vor face aceste [ imprimări, materialul şi persoanele, cari să rostească. D. preşedinte Emil Racoviţă, în a- ' plamele tuturor membrilor Academiei Române, a mulţumit, în cuvinte entusiaste şi pentru această nouă danie făcută de The Gramophone Company „His Master’s Voice“, menită să îmbogăţească cu un nou tezaur colecţiile preţioase ale Academiei Române. Discurile acestea vor fi executate nu- i mai pentru arhivele Academiei. Solemnitatea s-a sfârșit la ora 6 d. a. — Servidiei genific ai jadeţului a faregteirat trei cazuri noul de tifos exantesuatic. Maladia îasâ nu prezintă sub o frenă mai puţin gravă. S’au lost seriose măsuri de dezinfectare. La spitalul de izolare focal se mai găsesc internaţi încă 6 bolnavi de tifos exantematic. Cinci dintre ei simt recenții bolnav), cărora în aceiași zi li s’au declarat primele simptome ale exanteristicului. Inconsequent al d-lui Maniu «K«? * împrumutul este pe drumul rea- \ Sizăref. Stabiljaiba Ia fel. Adevărul @ că d. Iuliu Maniu se menţine în echivoc şi pe chestia împrumutului extern, arm se menţine în echivoc şi în chestiunea ccontituţionaiiă. Căci îa cuvântările sale se ciocnesc părerile personala ale şe -ului cu acelea ale fruntaşilor mai răsboinici. Amintim, bunăoară, că în şe- dinţa Camerei de la 27 Ianuarie, obligat fiind de d. Vintilă Brătianu preşedintele Consiliului, d. luiu Matin a trebuit să se pro- nunţe categoric. „In ce priveşte realizarea îm- prumutului, am citit—spune şeful naţional-ţirăcist—o declaraţie ca re nu era altceva decât o urmare logică a politicei noastre. «Noi, însă, nu combatem îm- prumutul şi nu suntem anarhici să nu recunoaştem împrumutul când el reuşeşte“. D. Vinnilă Brătianu, preşedin- tele consiliului a răspuns astfel: „Mă mulţumesc şi iau act de declaraţia exprimată în numele partidului naţional-ţărăniii:laţii, că ori de cine s’ar face, împrumutul este un împrumut al ţărei şi va fi respectat. Dar acţiunea ticăloasa de azi nu are decât o ţintă . Întreaga ac- | ţiune din ultimul timp şi înăun- j tru şi în afară e o acţiune de si- ] hotare a împrumutului şi conso- lidărei. Acesta este adevărul. Fiindcă îşi dau însă seama că asemenea acţiune e împotriva sim- j ţîmiatelor unanime ale opiniei pu- j blice şi intereselor mici ale populaţiuneî şi statului nostru, naţional-ţărăniştii n’au curajul s’o spună făţiş, cum o fac oamenii cinstiţi. De aceea, daci nu sunt contra împrumutului, care nu e al uniui partid politic ci al ţârei, di. îuiut Maniu s’o spună clar. Echivocul n’are ce căuta nici jac, nici în chestiunea constituțională. Ea exclude numai de o guver- nare pe cei care i practici. ECOURI Din Kkw se snunţă că doamna dr. Cernova a descoperit microbul scarlatine. Ea va prezenta un raport suspra acestei chestiuni la Conferinţa internaţională pentru studiul scarlatinei, ce se întruneşte , 11 Iunie la Koenigsberg. O societate din Berlin a fost însărcinată cu titlu de despăgubiri, cu lucrările de mărire a portului Bordeaux. La Bruxelles a avut loc o mişcătoare solemnitate în onoarea iiveliziior francezi cari vizitează Belgia. Ia piaţa centrală din Bruxelles au fost remise decoraţiile invalizilor înşiraţi la două rânduri cu cărucioarele lor, uni toţi fiind dintre cei cari au suferit grele imputări de picioare şi braţe. * S’a pus sub presă partea II-a din „Iaşul Culturii şi Social“ de colegel nostru dl. Ion Dafin. Acest volum cuprinde întreaga mişcare cu ciaralâ şi facială de la începutul secolului şi până în prezent. — Ministerui! Iastrgeţiu aui face cunoscut că cererile pentru autorzaţiuni de deschidere de cursuri de preparaţii pe timpul Verd să se adreseze numai inspectoratelor şcolare respective cari îşi vor da avizul. NOTE Un premiul literar de patru milioane Un premiu de 25.000 dolari (aproximativ pstrsa milioane Iri) este oferit de «The American Legion Monthly», revista oficială a unei Companii americane de edituri, pentru autorul unui roman «cel mai interesant şi cel reai bine scris», având o acţiune, care se petrece în timpul marelui război şi având ca subiect tot marele război». Romanul trebue depus pănă la 1 Mai 1929 la compania americană de editură. Condiţiile concursului a dat emitearere: romanul trebue ‘ scris la limba engleză, cu toate că persoane de toate naţionalităţile pot supune unui ssaum multe manuscrise, trebue să aibă mai mult de 70.000 cuvinte şi să fie dactilografiat pe o parte numai pe hârtie format comercial. Romanul premiat va fi publicat şi în revista «The American Legion Monthly» şi în volum; celelalte romane vor putea fi cumpărate pe preţ curent. In plus de premiu de 25.000 dolari, un beneficiu de 25 cenţi la livra sterlină va fi atribuit autorului pentru toate volumele vândute în America. Drepturile pentru cinematograf şi teatru rămân rezervate autorului; manuscrisele vor fi citite cu atenţiune şi acelea, cari eu vor fi reţinute, vor fi daspoite autorului în cel mai scurt timp. Membrii juriului sunt: Alice Onor Miller romancieră, generala major James Harbord, Dichard Likie, John Wiatercy şi Ferruy Quetulei. Douăzeci şi cinci mii dolari? Cifra pare exactă. Este cel mai mare premiu literar din lume. Va putea oare procura o capodoperă ? Informaţii — Ministerul Instrucţiunei face cunoscut membrilor corbului didactic de toate gradele, din învăţăm&ntul particular, că ie este interzis să exercite *f*ceri de comerţ sm profesiuni Incompatibile cu demn tstea de profesor şi cu inditud iii funcţiunii lor. — Sâmbătă, 2 Iunie curent la orele 6 d. a., Academia Română, întrunită în sesiune generală, va ţine şedinţă publică solemnă pentru comemorarea marelui poet naţional Vasile Alecsandri. La şedinţă vor asista Maiastatea Sa Regina Maria, A. S. R. Principesa Mamă, înalta Regenţă şi membrii Guvernului. După salutul d-lui Preşedinte Em. Racoviţă d. Octavian Goga va rosti o cuvântare despre Vasile Alecsandri. — Ia urma reclamaţiund unui comercial din bulev. Ferdinand, d. comisar Ionescu a dispus arestarea lui Virile Savin din stradela Trei Galii 14. Acesta este kvinult de furtul sumei de 5000 iei și un ceas de argint. — Profira Ursini a fost condusă la brigada de urmăriri, deoarece angajânduse la un comerciant din atr. Ștefan cel Mare, ca servitoare, a dispărut furând tengsrii și două costume. Nusaia este cercetată de către d. comhil Ionescu. — Epidemia de scarlatină a făcut în cursul ultimilor două săptămâni, vre-o 20 victime. De unde la mijlocul lunei Msiu, se afla internaţii spitalul de izolare numai vre-o 28 bolnavi de scarlatină, astăzi numărul a ajuns la 58. Timoul exantematic a făcut deasemeni 6 victime. Serviciul sanitar a luat cele mai severe măsuri pentru izolarea bolnavilor şi dezisfectarea locurilor pe tinde as focuti. Autort arestaţi indivizii Vasile Bulaga şi Sevastiţa Bulaga din str. Cizmăriei, cari fiind în stare de ebrietete cu provocat cri un enorm scandal în strada Ştefan cel Mare. Conduşi la poliţie, au fost recunoscuţi ca doi vestiţi hoţi cari au dat mult de lucru autorităţilor poliţieneşti. A fost condus la poliţie Ion Iliescu şofeur, care fiind în stare de ebrietate, a condus maşina cu mare viteză făcând primejdioasă parcurgerea străzilor. VINERI 1 IUNIE 1928 D-na Aglae Pruteanu Cu ocazia reintrarea în teatru a mard arritte d-na Aglaia Pruteanu, credem că va interesa pe cetitori, reproducând următoarele rânduri din „Iaşul Cultural şi Scrişi“ de dl. Ioan Dafin, închinate distinsei artiste . A vorbi despre această artistă, înseamnă a fece Istoria Teatrului nostru Naţional de acumpatruzeci de ani şi până astăzi. Ne vom mărgini însă, la câteva cuvinte numai, pentru că altfel ar trebui să facem un adevărat stadiu, deoarece e prea mare personalitatea artistici a aceste femei, şi intenţia noastră este de a vorbi, după cum se constetă din lucrarea de faţă, în mod sumar, despre mişcarea culturală şi socială a hşului în rettimpul acestor patruzeci de ani din urmă. D-na Aglaia Puleanu este îninte de toate, personificarea desăvârşită a actorului. Talent extraordinar, inteligenţi vie, cultură adâncă, de-o frumuseţă răpitoare, Dumnezeu pare că anume a creiat-o, după cum am spus şi altă dată, pentru a fi o mare şi desăvârşită artistică. Numai acei cari au văzut-o jucând pot să-şi deie seamă de superioritatea acestei ilustre artiste nu numai a Iaşului, dar a ţării întregi. Nenorocirea, poate, a fost că dânsa n’a căutat să se înstrăineze de oraşul pe care L’a iubit şi î l iubeşte cu o adâncă pasiune, şi si se ducă prin alte părţi, unde de sigur succesele Far fi adus pe lângă gloria artistică şi o recompensă materială care ar fi pui-o pe adăpost de orice griji. D-??fi Aglaia Pruteanu s’a mulţumit să rămână la Iaşi şi să-fi desvăluie pe scena Teatrului nostru Naţional superbele-i aptitudini artistice care a consacrat-o de cea mai strălucită actriţă, alături de mult regretata Aristitza Romanescu, a neamului românesc. Numerosul repertor pe care l-a interpretat în cursul atâtor ani, creaţiunile atâtor roluri şi chipul în care-şî manifesta riarile ei calităţi pe scenă, sunt o dovadă şi mai mult că teatrul ieşe», putea să rivalizeze cu multe din principalele teatre de peste hotare. Când apărea pe scenă, d-na Pruteanu părea că o stăpâneşte cu totul şi toţi cei din jurul ei par’că nu mai existau. Privirile şi atenţia spectatorilor erau concentrate numai asupra ei. Dânsa, nu era la multe din celelalte artiste care să se mulţutuiască că ştie rolul perfect pe de rost şi să-l repete papagaliceşte, fără să-şi fieie seamă de toate nuanţele îa rostire şi da starea sufletească a personajului ce-i interpreta. Cultura ei aleasă şi sistematică dublată pria o inteligenţă şi bun simţ neasemuite, apoi, fizicul ei de-o proporţionalitate admirabilă, ca şi simpatia ce radia dla întreaga et alură cu care se prezenta, ii dădeau acea marţantite ce numai o artistă desăvârşită o poate avea. Ia marele repertor creat ca şi în cel modern, precum şi în cel românesc, din ea nu făcea nici o deosebire. Ea ştia numai şi joace, făcând din rol, chiar dacă era neînsemnat, o creaţiune proprie, întunecând cu totul pe acei cari jucau rolul principal din piesă. Având norocul să aibă colegi şi colege o pleiadă de actori buni şi conştiincioşi, o generaţie din care astăzi n’a mai ramas aproape nimeni, dm Pruteanu ridică prestigiu! teatrului moldovenesc dându-i o aprecie strălucită. Totul căuta par’că să se ’ntreacă lu această artistă : talent, frumuseţe, dicţiune, simpatie, inteligenţă, bun simţ, toate în sfrşit, toate marile daruri cu care poate fi înzestrată o fiinţă omenească superioară. Am avut şî îa vremuri mai vechi actriţe mări cari h® strălucit in epoca lor, dar nici una nu se poate ridica de înălţimea artistică a d-nii Aglaia Pruteanu. Nu sunt laude cele ce spun despre dânsa, e purul adevăr care nu poate fi niciodată la îndoială pus. A vorbi despre această artistă, ar însemna să se facă un studiu îatrg care ar cuprinde atâtea amănunte încât ar fi peste putinţă de a le reda câteva pagini. Noi nu facem decât să ne mărginim numai de nişte psii de aprecieri despre personalitatea artistică a acestei neîntrecute stele a scenei româneşti. , Primăria Municipiului a contractat cu o societate din Cucuteni, să se procure nisipul necesar pentru repararea străzilor. Vor fi astfel expediate la Iași 5 vagoane cu nisip.