Mişcarea, iunie 1928 (Anul 22, nr. 124-148)

1928-06-01 / nr. 124

ARUL XXII Ro. 124 uşa ABONAMENTE: Un an ...... 600 lei Şase luni................... 300 lei Autorităţi, Bănci etc. un an 1200 lei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Iaşi, Raţa Unirei No. 6 oarele de binion: 9—12 a. m. şî 3—5 p. m. ANUNCIURI ŞI RECLAME: Se primesc la condiţiuni avantajoase direct la administraţia ziarului Iaşi, Piaţa Unirei 6. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate APARE ZILNIC Sub direcţiunea unui comitet de redacţie Dl. N. Iorga, şi naţional-ţârăniştii Marele nostru istoric d. N. Ior­­ga nu poate fi trecut în numărul prietenilor noştri, ci, din potriva, d-sa ne-a fost şi nu este adversar hotărât. Cu toate acestea nu putem tă­gădui că d. Iorga deşi adversar politic, şi încă din cei mai îndâr­jiţi, n'a căzut nici­odată în marea greşală de a duce lupta contra partidului naţional-liberal cu furia sălbatecă cu care o duc naţional­­ţărăniştii. D-sa ara alte concepţii despre lupta politică de cum o are par­tidul în fruntea căruia se găsesc d-nii Mihalache, Maniu şi Mad­­gearu. Oricât a fost de drastic d. N. Iorga la adresa partidului naţ­onal liberal, niciodată d-sa n’a căutat să exagereze stările interne de lu­cruri de la noi, nici n’a apelat la Societatea Naţiunilor, cum a fâcut partidul d-lui Maniu, care a ame­ninţat şi mai ameninţă încă, cu re­voluţia, îndreptându-şi atacurile nu numai asupra guvernului şi parti­dului l­beral, d­ar atăcând chiar Re­genţa şi factorii constituţionali. Dl. Iorga plecase din ţară, du­­cându-se în străinătate unde a ţi­nut arsuri la diferite Universităţi, lăsând în urma sa în ţară aceiaşi atmosferă de opoziţie în care prie­tenii săi politici continuau lupta contra guvernului. Reîntorcându-se însă, în ţară, d. Iorga, nădâjduia să vadă partidul naţional-ţârănesc revenit la simţul realităţilor şi ale nevoilor adevă­rate ale ţării. Denl­uzia­­ sale, este destul de mare, pentru că se vede silit să pu­blice următoarele la „Neamul Ro­mânesc“, luând drept pretext cam­pania ce se duce în străinătate împotrivă României. D-sa spune cu toată sincerita­tea, cele ce urmează: — „Am pe biroul meu un mal­dăr de publicaţii ungureşti lângă care se strecoară articolul înveninat al tiranilor deposedaţi din Basara­bia. „Răspund şi eu cum pot. Ştiu bi­ne că răspunsul meu nu va avea nici o publicitate—la de astea se pri­cep ceilalţi! , dar, în marginile în care continuă a osândi soarta ca simplul cetăţean ce sânt, îmi fac da­toria mea. „Ar fi bine să ni-o facem toţi. Şi să avem şi organizarea sforţări­lor noastre. Poate atunci am curăţi atmosfera de minciuni şi de calom­niile cari ne facenjură ţara. „Până atunci, am avea măcar un lucru de făcut: să nu ducem lup­tele de partid până acolo încât să furnizăm noi înşine cele mai pre­ţioase materiale ofensivei contra Ro­mânie“. Se referă de sigur d. Iorga şi la presa de la noi care nu cunoaşte margini în alimentarea campaniei vrăjmaşe prin ştirile false cărora Ie dă o largă ospitalitate în coloa­nele ei, se referă de sigur şi la oamenii politici şi la partidele cari prin acţiunea lor nesocotită în lup­tele interne dintre partide, crezând să lovească în adversari politici, furnizează de fapt „cele mai pre­ţioase materiale ofensivei contra Ro­mâniei“. Trebue de adăugat însă, că sfa­­urile aşa de cuminţi ale d-lui pro­­esor Iorga vor rămânea fără ecou, l­e avem în privinţa aceasta certi­tudine, — în partidul în care ura de clasă a d-lui Mihalache, răuta­tea d-lui Madgearu şi lipsa de fer­­i­mă hotărâre a d-lui Maciu au cu­vânt hotărâtor la conducerea par­tidului naţional-ţă­ănesc. D. Iorga în ultimul număr din „Neamul Românesc“ mai spune că „Regenţa trebue să judece care e re­­’ gimul capabil de a succeda celui li­beral. Noi n’avem nici un pact cu­­ nimeni; nici nu l-am cerut, nici nu ni s’a oferit. Ducem o luptă pe căi ’ cari pot fi deosebite, şi aşteptăm un rezultat care nu atârnă numai dela noi, ori ce am crede şi orice am spune fiecare. Iar atitudinea noastră la deschi­derea succesiuni nu poate fi decât aceea care va fi reclamată de inte­resele ţării, reprezentate de adevă­rata opinie publică, cea luminată şi formulată de regenţă Credem că ajunge p­ntru a fi înţeleşi de cei cari ar trebui să-şi vină în fire şi să înţeleagă. Un dar făcut Academiei Române Academia Română a primit, în şe-­­­dinţa de Marţi, din partea casei „The ! Gramophone Company His Master’s Voice* Compania Gramofonului „Vo-­­ cea Stăpânului“ din Hayes Middlesex,­­ Anglia, un gramofon şi o minunată­­ casetă din lemn de trandafir cu plăci,­­ în care s’au înregistrat două discur-­­ suri ale marelui om de stat şi mem- ■ bru de onoare al Academiei Române : Ion I. C. Brătianu.­­ Primul disc cuprinde cuvântarea­­ „Despre cultura naţională", rostită în­­ româneşte, iar celălalt disc cuprinde­­ cu­vă­ntarea în franţuzeşte, adresată­­ „Presei Latine“, cu prilejul congresu-­­­lui ţinut în Bucureşti, la Octombrie­­ 1927. Preşedintele Academiei, dl. prof. E­­mil Racoviţă, în numele celei mai de seamă instituţii culturale a ţării a mul­ţumit, într’o scurtă cuvântare, d-lui Henry Conrad, director al Casei His­­ Master’s Voice, care a prezentat dania­­ şi colegului nostru Emil Ciucianu care­­ a fost iniţiatorul ,înregistrărilor aces­­­tora, precum şi Companiei Gramofo-­­ nului din Anglia pentru frumosul dar­­ făcut, cu care Academia Română în-­­ temeiază o secţie de documente vocale,­­ amintitoare a marilor oamei ai ţării. D. Emil Ciucianu, autorizat de d. Henry Conrad, directorul casei gramo­­fonice, a comunicat apoi, că această casă oferă Academiei Române impri­marea gratuită a unor discursuri, cu cântecele populare caracteristice şi cu graiurile dialectale din deosebitele ţi­­ţ nuturi, rugând pe membrii Academiei I să pregătească şi să hotărască până­­ la octombrie, când se vor face aceste [ imprimări, materialul şi persoanele, cari să­­ rostească.­­ D. preşedinte Emil Racoviţă, în a- ' plamele tuturor membrilor Academiei Române, a mulţumit, în cuvinte entu­­siaste şi pentru această nouă danie făcută de The Gramophone Company „His Master’s Voice“, menită să îm­­­­bogăţească cu un nou tezaur colecţiile­­ preţioase ale Academiei Române. Discurile acestea vor fi executate nu- i mai pentru arhivele Academiei. Solemnitatea s-a sfârșit la ora 6 d. a. — Ser­vidiei genific ai jadeţului a fare­­gteirat trei cazuri noul de tifos exante­­suatic. Maladia îasâ nu prezintă sub o f­­r­enă mai puţin gravă. S’au lost seriose mă­suri de dezinfectare. La spitalul de izolare focal se mai gă­­sesc internaţi încă 6 bolnavi de tifos e­­xantematic. Cinci dintre ei simt recenții bolnav), că­rora în aceiași zi li s’au declarat primele simptome ale exanteristicului. Inconsequent al d-lui­­ Maniu «K«? * împrumutul este pe drumul rea- \ Sizăref. Stabiljaiba Ia fel. Adevărul @ că d. Iuliu Maniu se menţine în echivoc şi pe ches­tia împrumutului extern, arm se menţine în echivoc şi în chestiu­nea ccon­tituţionaiiă. Căci îa cuvântările sale se cioc­nesc părerile personala ale şe -­u­lui cu acelea ale fruntaşilor mai­­ răsboinici. Amintim, bunăoară, că în şe-­­ dinţa Camerei de la 27 Ianuarie,­­ obligat fiind de d. Vintilă Bră­­tianu preşedintele Consiliului, d.­­ lu­iu Ma­tin a trebuit să se pro-­­ nunţe categoric. „In ce priveşte realizarea îm­-­­ prumutului, am citit—spune şeful­­ naţional-ţirăcist—o declaraţie ca­­­ re nu era altceva decât o urmare­­ logică a politicei noastre. «Noi, însă, nu combatem îm-­­ pru­mutul şi nu suntem anarhici­­ să nu recunoaştem împrumutul­­ când el reuşeşte“. D. Vinnilă Brătianu, preşedin-­­ tele consiliului a răspuns astfel:­­ „Mă mulţumesc şi iau act de­­ declaraţia exprimată în numele­­ partidului naţional-ţărăniii:­laţii, că ori de cine s’ar face, împru­mutul este un împrumut al ţărei­­ şi va fi respectat. Dar acţiunea ticăloasa de azi­­ nu are decât o ţintă . Întreaga ac- | ţiune din ultimul timp şi înăun- j tru şi în afară e o acţiune de si- ] hotare a împrumutului şi conso-­­ lidărei. Acesta este adevărul. Fiindcă îşi dau însă seama că­­ asemenea acţiune e împotriva sim- j ţîmiatelor unanime ale opiniei pu- j blice şi intereselor mici ale po­­pulaţiuneî şi statului nostru, na­­ţional-ţărăniştii n’au curajul s’o spună făţiş, cum o fac oamenii cinstiţi. De aceea, daci nu sunt contra împrumutului, care nu e al uniui partid politic ci al ţârei, di. îuiu­t Maniu s’o spună clar. Echivocul n’are ce căuta nici j­ac­, nici în chestiunea constitu­țională. Ea exclude numai de o guver-­­ nare pe cei care i practici. ECOURI Din Kkw se snunţă că doamna dr. Cernova a descoperit microbul scarlatine. Ea va prezenta un raport suspra acestei chestiuni la C­onferinţa internaţională pen­tru studiul scarlatinei, ce se întruneşte , 11 Iunie la Koenigsberg. O societate din Berlin a fost însărci­nată cu titlu de despăgubiri, cu lucrările de mărire a portului Bordeaux.­­ La Bruxelles a avut loc o mişcătoare solemnitate în onoarea iiveliziior francezi cari vizitează Belgia. Ia pi­aţa centrală din Bruxelles au fost remise decoraţiile inva­lizilor înşiraţi la două rânduri cu căru­cioarele lor, uni toţi fiind dintre cei cari au suferit grele imputări de picioare şi braţe. * S’a pus sub presă partea II-a din „Ia­şul Culturii şi Social“ de colegel nostru dl. Ion Dafin. Acest volum cuprinde întreaga mişcare cu ciaralâ şi facială de la începutul secolu­lui şi pân­ă în prezent. — Ministerui! Iastrgeţiu aui face cunoscut că cererile pentru autorzaţiuni de deschi­dere de cursuri de preparaţii pe timpul Verd să se adreseze numai inspectorate­lor şcolare respective cari îşi vor da a­­vizul. NOTE Un premiul literar de patru milioane Un premiu de 25.000 dolari (aproxima­tiv pstrsa milioane Ir­i) este oferit de «The American Legion Monthly», revista ofi­cială a unei Companii americane de edi­turi, pentru autorul unui roman «cel mai intere­sant şi cel re­ai bine scris», avâ­nd o acţiune, care se petrece în­ timpul mare­lui război şi având ca subiect tot marele război». Romanul trebue depus pănă la 1 Mai 1929 la compania americană de edi­tură. Condiţiile concursului a dat emitea­­rere: romanul trebue ‘ scris la limba en­gleză, cu toate că persoane de toate na­ţionalităţile pot supune unui ssau­­m mul­te manuscrise, trebue să aibă m­ai mult de 70.000 cuvinte şi să fie dactilografiat pe o parte numai pe hârtie format co­mercial. Romanul premiat va fi publicat şi în revista «The American Legion Monthly» şi în volum; celelalte romane vor putea fi cumpărate pe preţ­ curent. In plus de premiu de 25.000 dolari, un beneficiu de 25 cenţi la livra sterlină va fi atribuit au­torului pentru toate volumele vândute în America. Drepturile pentru cinematograf şi tea­tru rămân rezervate autorului; manuscri­sele vor fi citite cu atenţiune şi acelea, cari eu vor fi reţinute, vor fi daspoite autorului în cel mai scurt timp. Membrii juriului sunt: Alice Onor Mil­ler romancieră, generala­ major James Har­­b­ord, Dichard Li­kie, John Wiatercy şi Ferruy Quetulei. Două­zeci şi cinci mii dolari? Cifra pare exactă. Este cel mai mare premiu li­terar din lume. Va putea oare procura o capod­operă ? Informaţii — Ministerul Instrucţiunei face cunoscut membrilor corbului didac­tic de toate gradele, din învăţăm­&n­­tul particular, că ie este interzis să exercite *­f*ceri de comerţ s­m pro­fesiuni Incompatibile cu demn tstea de profesor şi cu inditud iii func­ţiunii lor. — Sâmbătă, 2 Iunie curent la orele 6 d. a., Academia Română, întrunită în sesiune generală, va ţine şedinţă publică solemnă pentru comemorarea marelui poet naţional Vasile Alecsan­­dri. La şedinţă vor asista Maiastatea Sa Regina Maria, A. S. R. Principesa Mamă, înalta Regenţă şi membrii Gu­vernului. După salutul d-lui Preşedinte Em. Racoviţă d. Octavian Goga va rosti o cuvântare despre Vasile Alecsandri. — Ia urma reclamaţiund unui comer­­cial din bulev. Ferdinand, d. comisar Ionescu a dispus arestarea lui Virile Sa­vin din stradela Trei Gali­i 14. Acesta este kvinult de furtul sumei de 5000 iei și un ceas de argint. — Profira Ursini a fost condusă la brigada de urmăriri, deoarece angajându­­se la un comerciant din atr. Ștefan cel Mare, ca servitoare, a dispărut furând tengsrii și două costume. Nusai­a este cercetată de către d. co­­mhil Ionescu. — Epidemia de scarlatină a făcut în cursul ultimilor două săptămâni, vre-o 20 victime. De unde la mijlocul lunei Msiu, se a­­fla internaţi­i spitalul de izolare numai vre-o 28 bolnavi de scarlatină, astăzi nu­mărul a ajuns la 58. Timo­ul exantematic a făcut deasemeni 6 victime. S­erviciul sanitar a luat cele mai severe măsuri pentru izolarea bolnavilor şi de­­zisfectarea locurilor pe tinde as focuti.­­ Au­tort arestaţi indivizii Vasile Bu­­laga şi Se­vastiţa Bulaga din str. Cizmă­riei, cari fiind în stare de ebrietete cu provocat cri un enorm scandal în strada Ştefan cel Mare. Conduşi la poliţie, au fost recunoscuţi ca doi vestiţi hoţi cari au dat mult de lucru autorităţilor poli­ţieneşti.­­ A fost condus la poliţie Ion Iliescu şofeur, care fiind în stare de ebrietate, a condus maşina cu mare viteză făcând pri­mejdioasă parcurgerea străzilor. VINERI 1 IUNIE 1928 D-na Aglae Pruteanu Cu ocazia reintrarea în tea­tru a mard arritte d-na Aglaia Pruteanu, credem că va interesa pe cetitori, reproducând ur­mătoarele rânduri din „Iaşul Cultural şi Scrişi“ de dl. Ioan Dafin, închinate dis­tinsei artiste . A vorbi despre această artistă, înseam­nă a fece Istoria Teatrului nostru Naţio­nal de acum­patru­zeci de ani şi până astăzi. Ne vom mărgini însă, la câteva cuvinte numai, pentru că altfel ar trebui să facem un adevărat stadiu, de­oare­ce e prea mare personalitatea artistici a aceste fe­mei, şi intenţia noastră este de a vorbi, după cum se constetă din lucrarea de faţă, în mod sumar, despre mişcarea culturală şi socială a hşului în rettimpul acestor patru­zeci de ani din urmă. D-na Aglaia P­uleanu este îninte de toate, personificarea desăvârşită a acto­rului. Talent extraordinar, inteligenţi vie, cul­tură adâncă, de-o frumuseţă răpitoare, Dumnezeu pare că anume a creiat-o, după cum am spus şi altă dată, pentru a fi o mare şi desăvârşită artistică. Numai acei cari au văzut-o jucând pot să-şi deie seamă de superioritatea acestei ilustre artiste nu numai a Iaşului, dar a ţării întregi. Nenorocirea, poate, a fost că dânsa n’a căutat să se înstrăineze de oraşul pe care L’a iubit şi î l iubeşte cu o adâncă pasiune, şi si se ducă prin alte părţi, unde de sigur succesele Far fi adus pe lângă glo­ria artistică şi o recompensă materială care ar fi pui-o pe adăpost de orice griji. D-??fi Aglaia Pruteanu s’a mulţumit să rămână la Iaşi şi să-fi desvăluie pe scena Teatrului nostru Naţional su­perbele-i ap­titudini artistice care a consacrat-o de cea mai strălucită actriţă, alături de mult regretata Aristitza Romanescu, a neamului românesc. Numerosul reper­tor pe care l-a inter­pretat în cursul atâtor ani, creaţiunile a­tâtor roluri şi chipul în care-şî manifesta riarile ei calităţi pe scenă, sunt o dovadă şi mai mult că teatrul ieşe», putea să ri­valizeze cu multe din principalele teatre de peste hotare. Când apărea pe scenă, d-na Pruteanu părea că o stăpâneşte cu totul şi toţi cei din jurul ei par’că nu mai existau. Privi­rile şi atenţia spectatorilor erau concen­trate numai asupra ei. Dânsa, nu era la multe din celelalte artiste care să se mulţutuiască că ştie ro­lul perfect pe de rost şi să-l repete pa­pagaliceşte, fără să-şi fieie seamă de toate nuanţele îa rostire şi da starea sufleteas­că a personajului ce-i interpreta. Cultura ei aleasă şi sistematică dublată pria o inteligenţă şi bun simţ neasemuite, apoi, fizicul ei de-o proporţionalitate ad­­mirabilă, ca şi simpatia ce radia dla în­treaga et alură cu care se prezenta, ii dă­deau acea marţ­an­tite ce numai o artistă desăvârşită o poate avea. Ia marele repertor creat ca şi în cel modern, precum şi în cel românesc, din ea nu făcea nici o deosebire. Ea ştia numai şi joace, făcând din rol, chiar dacă era neînsemnat, o creaţiune proprie, întune­când cu totul pe acei cari jucau rolul principal din piesă. Având norocul să aibă colegi şi colege o pleiadă de actori buni şi conştiincioşi, o generaţie din care astăzi n’a mai ramas aproape nimeni, d­m Pruteanu ridică prestigiu! teatrului moldovenesc dându-i o aprecie strălucită. Totul căuta par’că să se ’ntreacă lu a­ceastă artistă : talent, frumuseţe, dicţiune, simpatie, inteligenţă, bun simţ, toate în sf­rşit, toate marile daruri cu care poate fi înzestrată o fiinţă omenească supe­rioară. Am avut şî îa vremuri mai vechi actriţe mări cari h® strălucit in epoca lor, dar nici una nu se poate ridica de înălţimea artistică a d-nii Aglaia Pruteanu. Nu sunt laude cele ce spun despre dânsa, e purul adevăr care nu poate fi nici­odată la îndoială pus. A vorbi despre această artistă, ar în­semna să se facă un studiu îatr­g care ar cuprinde atâtea amănunte încât ar fi peste putinţă de a le reda­­ câteva pa­gini. Noi nu facem decât să ne mărginim numai de nişte psii de aprecieri despre personalitatea artistică a acestei neîntre­cute stele a scenei româneşti. , Primăria Municipiului a contractat cu o societate din Cucuteni, să se pro­cure nisipul necesar pentru repararea stră­zilor. Vor fi astfel expediate la Iași 5 va­goane cu nisip.

Next