Mişcarea, august 1928 (Anul 22, nr. 174-198)

1928-08-02 / nr. 175

­. A A Oaspeţi italieni la laş! La cursurile de vară ale d-lui prof. N. Ior­ga, la Văleni, au asis­tat un număr de 11 intelectuali ita­lieni profesori şi studenţi. Oaspeţii italieni şi-au exprimat dorinţa de a vizita succesiv Sinaia, Bucureştii şi Iaşi. Printre vizitatorii oraşului nostru se află savantul filolog Mateo Bar­­toli, membru de onoare al Acade­miei Române şi profesorul Ricardo, unul dinte cei mai valoroşi amici ai ţării noastre. D-sa este autorul unei însemnate lucrări­­asupra României, apărută acum trei ani, actualmente are sub tipar o nouă lucrare în care se o­­cupă de acelaş subiect. Vizitatorii italieni vor sosi în lo­calitate peste câteva zile însoţiţi de d. prof. Clau­diu Iosupescu şi vor fi două zile oaspeţii Iaşului. NOTE PLAJELE MODERNE Lumea modernă i’a aventurat pe cărări necunoscute celei antice. Plaja nu mai este o simplă sală de aşteptare, premergătoare băilor de mare, ea s’a transformat intr’un uriaş târg da mostre, unde se exhibiţio­­nează cele mai felurite aspecte. De îndată ce soarele arzător şi-a făcut apariţia, plaja începe să mişune. Ca ua furnicar uriaş ea scoate la iveală grupuri de ambi sexe, modelate în cos­tume sumare. In jur dansează copilaşi mici, câini de rasă şi isonul îl ţin patefoanele. Un grup orânduit pe prundul din veci­­nătatea mărel cterlestonerză. Sub o um­brelă enormă se bea ceai. Iată şi terenul de jucat minge, iată şi jazzul nebunilor. Departe, largul mărci profilează două luntrişoare. Dl. Fox vrea să le prindă In obiectivul aparatului cinematografic. Şi grupajele se apropie, se transformă, agită. Chelnerii servesc ceai, dar lumea preferă şpriţuri. Un grup de tinere şi ti­neri au organizat pe plajă o cursă de o­­gari după un epure electric. Doi ofiţeri au încrucişat spadele. Mai spre dreapta o lume imensă priveşte un ristch de box improvizat. Pistere moderne sunt adevarate apari­­ţiuni de vis. In lumea lor se desfăşoară o existenţă vie şi tumultoasă. Exhibiţia Du­daiul se amestecă cu gesturi de senzua­litate ca o naivă cochilărie. Dar mania sportului diminuiază multe din gândurile buclucaşe. E o revenire se­rioasă spre viaţa de sanatate şi îndrăz­neală a trecutului. O revenire însă sălba­tecă, după tactul jazzului. ABELARDUS ? Adunarea ambiţioşilor la Parodia naţional-ţirănistă continuă.­­ Parlamentul ambiţioşilor a luat fiinţă­­ cu sunete da tobe şi trompete. S’au lansat invitaţiuni francmasone repre­zentanţilor extra-legali şi d. Virgurid Madgearu a declarat ritos, că va com­bate ori­ce-i va sta in cale.­­ Este absurd să mai insistăm asupra caracterului unei astfel de adunări, cari reprezintă cea mai îngustă şi fă­­­­­ă precedent mentalitate, din câte se­­ cunosc. § Dar este bine să subliniem câteva I fapte, care prin seriozitatea cu care au­­ fost susţinute, provoacă hazul necondi-­­ ţionat. „ Ziarul «.Lumea“ relatează într’o in­­­­formaţie, că un fruntaş ieşan naţional­­ţărănist dintre participanţii adunărei de la Bucureşti ar fi declarat : „Adu­narea naţional-ţărănistă este reprezen­tanţa reală şi legitimă a naţiunei, le­gile pe care adunările liberale le vo­tează în chestia împrumutului şi sta­bilizari­i nu au nici o­ putere obliga­torie“. Fără să-şi dea seamă fidelii d-lui Maniu, îi fac un rău imens şi-l aşea­ză într-o lumină de alarmant ridicol. Fiind­că dacă actualul parlament este expresie legală şi autorizată a voinţei naţionale, adunări de-ale d-lui Maniu mai pot apărea multe şi felurite, ca ciupercile după ploaie. De altfel pretenţia de legalitate ilu­zorie o contrazice aspru însuşi d. Mad­­gearu, când ţipă spre cele patru vân­turi : „vom lupta pe toate căile extra­­i legale şi vom organiza rezistenţa ce­­tăţănească­. Şi pe urmă adunarea ă­­lui Maniu nu putem şti dacă are va­loare, cât timp adeziunea Moscovei n’a fost primită. ARONAMENTE: REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ANUNCîURI ŞI RECLAME: Un *k........................... 600 Id 1x4. Piaţa Urcîrei Na 6 Sî primae ht cumttpiaâ avamagtease direct ia feaa...................... 300 Id Aîîtfnrftăî?, «îtc. wa ai! 1200 tei «rrese de btrâaa: 9~T2 *. au acuzfcfttmpa rimafari bfi, P«tx Ifcferi «. {I ^ 3—5 p. sa. rîia*EB«Bea prin toate agropt de pgWSritate APARE ZHJ'îîC Sob directtotsîÎ aud comitet de rotscfle Sali rakok l-l Hia ( r-­ «E* Multă vreme după intrarea sa în viața politică, lulîu Maniu se bucura de o coissideraţiune imad­nt­ă în toate cercurile politice. Apărând în arenă, învestit cu aureola glorioasă a fostului partid naţional din Ardeal, d. luliu Ma­­niu se bucura de această reputa­­ţiune datorită unui tact deosebit şi caracteristic : d. Maniu tăcea. D-sa păstra această tăcere faţă de toate problemei® politice şi so­ciale pe cari le-au pus vremurile postbelice, astfel că dădea impre­sia unei profunde şi mature me­­ditări. Nimeni nu ştia ce gândea şi ce proeda dl. Mamiţa, până a înce­put epoca pertractărilor. Odată cu ele a început să se producă decepţie despre criteriul şi mentalitatea actualului conducă­tor, ai acelora cari pretind a fi continuatorii eroilor martiri din Ar­deal. In anumite cercuri politice de toate nuanţele, d. Maniu ajunsese cu „pertractările“, obiectul de dis­tracţie în convenaţiimile zilnice şi subiectul perpetuu al cronicilor u­­moristice. Până şi d. Iorga a închinat d-lui Maniu o cronică rimată, în care persifla pe şeful comitetului de o sută... I* Mare a fost deziluzia când d. Maniu a început să vorbească. Prin decaioage, astăzi în totul evaporate, şi ante-interviewuri dl. Maniu a risipit atmosfera ce şi-o cre­ase prin arta tăcerii, adeverind încă odată cunoscuta zicâtoare: „de tăceai filozof rămâneai“. Remarcat de d-nii Madgearu, Mihalache sau Ioaniţescu, şeful ce­lor 2 nuanţe contopite a vorbit şi acum prin „Cuvântul“, precizând iarăşi campania de răsturnare. Cum­ sunt nouile argumente ale d-lui Maniu ? Guvernul după d-sta şi amicii săi „deţine cu forţa pute­rea de stat“. Cu alte cuvinte rezultatul pe care ţara l-a dat în alegerile ge­nerale din anul trecut este inexis­tent, Dl. Maniu considerând că numai mandatele obţinute de can-­­ didaţii naţional-ţărănişti în aceste­­ alegeri sunt mandate legale. In realitate aceste mandate nu ii sunt decât „o expresie electorală“ cum atât de fericit le-a caracteri­zat fruntaşul nostru d. Victor Ca­­mandi, în marele discurs politic rostit la Cameră. Alt argument din sacul de bra­­şoave al d-lui Maniu: In ţară domnesc «mişcări popu- jj lare nemaipomenite». D. Maniu vede în întrunirile şi j demonstraţiile partizanilor săi ceea­­ce nu vede nimeni: mişcări popu- j lare nemaipomenite adică reuniuni­­ la „Astoria“, la Alba-lulia sau în- j truniri ca aceia a faimosului par-­­ lament convocat în Palatul Sindi- ■ catului Ziariştilor. Conferinţele financiare din stră-­­­initate şi tratativele pentru împru-­­ mut şi stabilizare, institue după re-­­ centul interview al d-lui Maniu o «mascaradă» iar pentru a ilustra , logica de care este condus şeful naţional-ţărăniştilor vedem că în­­ acest interview d. Maniu stăruie mai întăi ca guvernul să publice ] textul convenţiilor financiare în-­­­cheiate, pentru ca în chiar acelaş­­­i pasaj al interviewului, tot d-sa să­­ afirme că guvernul nu cunoaşte­­ aceste convenţiuni. ii Am citat cateva argumente ca­­­­racteristice din textul interviewte­­l lui apărut în „Cuvântul“.­­ Ele sunt suficiente pentru a servi ca o fidelă ilustraţie a mentalită­­ţei d-lui Maniu.­­ De când a devenit tot atât de I­loqnace ca şi amicul său d. Mad­­u­gearu, şeful naţional-ţărăniştilor nu­­ pierde nici un prilej de a com­­­­promite prestigiul de care se bu­cura, când păstra tăcerea și dădea­­ impresia unui observator profund­­ și meditativ. ! NICON Cetiţi in pagin® I l­a ultimele ştiri telegrafice ACTUALITrtTE STRANE O ANCHETA INTER­­NATIONALA. In lumea savantă a a­vut un puternic ră­sunet intervenţia guvernului suedez pe lângă cel Italian, pentru facerea unei an­chete internaţionale, in ce privesc condi­­ţiunile morţi savantului Malgreen. Pria developarea filmelor şi negativelor însă, se pare că cu­ doi comandanţi su­­praveţuitori lui Malgreen şi care au fost salvaţi acum două siptimâni, ascund a­­devărul despre moartea acestuia. Ba unele cercuri văd rezultatele unei drame fio­roase, în care tavan­ul suedez ar fi fost pur şi simplu devorat de tovarăşii săi. Guvernul italic a voit pănă în pre­zent să răspundă notei guvernului suedez, pretextând că expediţia generalului Nobile are o sorginte pur italiană, unde n’au ce Căuta anchetele internaţionale. In Suedia agitaţia domneşte mai de­parte. S’­a şi pus la cale o aerie de ex­pediţii pentru găsirea corpului nefericitu­lui Malgreen, daca cumva el mai există. MANIA SINUCIDE­RILOR. Marile oraşe ale străinfităţei sunt cen­trul activ al cdor mai extraordinare ten­tative de sinucidere. Acum câteva seri la Viena, l’au înregistrat într’o singură noapte peste zece sinucideri. Cele mai frequente cazuri le prezintă otrăvirile. Dar nici sinucidirile originale nu sunt excluse. Un tânăr a făcut o experienţă tragică şi sugestivă. Voind să-şi pse capăt vieţei s’a închis Inh’o cameră întunecoasă unde a ales prin întuneric Intre două pahare: unul ca otravă şi altul cu apă limpede. Nenorocirea a făcut să bea otrava, înce­tând fulgerător din visţi. LEPROŞII IN INDIA. Este foarte exact faptul că situaţia le­proşilor de la noi din ţară merită com­pătimire. Totuşi nu trebue să ne pierdem in exagerări. Indiei, da­r prin exidenţă brăzdată de văi a plângerii a creatat cea mai tragică situaţie acestor nenorociţi. Acolo nu mai poate fi vorba de laza­rete şi îngrijiri medicale; unii leproşi se plimbă nejupăuiţi prin oraşe şi sate in­fectând anual alte zeci de semeni. Pericolul social e mult mai grav astfel, decât ce ce prezintă leprozeria de la Lăr­­geanca. I. B. Cazul de la Şcoala Nor­mală J.Lujiu“ Cu privire 1st cazul semesbr di noi assspr® ct tor petrecut® cu prile­jul Comemorării Regelui Ferdinand I la Ssosis Narmala „V. Lupu“ pre­cizăm că profesorul curte a rostit cu­­vâatarea „festivă", acelaş care a în­jurat şi­ memoria lui Ion I. C. Bru­­xienu, şi-a permis c©îe n­si triviala expresii şi cele mai necuvlacionsa şi inseU­ibare aprecieri, nu numai f­aţi de Msrsle Suveran dispărut, ci şi la adresa Familiei monstre Regale. Şi «ceasta Ls tot« directorului cursuri­lor, care, probabil Iu KCeiesşi senti­mente cu vorbitorul, a’a arat cura­jul săi curme cuvântare». Prin urmare mi este numai tm singur vinovat, ci mai mulţi. Dată fiind atmosfera tsa care sa ţia aceste cursuri, ca şi faptul că la ele parti­cpă şi învăţători din terito­riile alipite, faţă cu ultragierea sen­timentelor dinastie® şi patriotice ali acestor distinşi membri ai corpului didactic, cerem autorităţilor şcolare, ca o primă sancţiune, să suspende imediat cursurile acestui periculos agitator antidinastic şi să procedeze la o anchetă riguroasă ca să stabi­lească partea de răspândire a tutu­ror Motor»», cari au putut regidui o astfel de insanitate, tocmai cu pri­lejul unei comemorări. Toţi cei vinovaţi şi cei ca caută să mistifice adevărul trebui să-şi tragă consecinţele acţiune­ tor ne­chibzuite şi să nu creadă că vorbele pot scopiri gu­liciasme a sufletului. ECOURI Cea mai agreabilă și instructivă iedură în timpul sezonului de vară o indi­ae t­eie trei volume «S­latte literare» şi emi­nentele schiţe «Poveltid Sragicombcie» »ie umoristului Shiom Alechim. * „La Tiisqadilt“ este intitulată noua o­­peti literari a frîncezei Bibesie, atât de apreciată In cercuriie litera; c franceza. « Ziarel evrccsc „Hajat", cSre «p-«re ,la Vcrşovii, !şi sărbătoreşte zilele acestea jttbileul existenţei ssie de 20 sni. înainte de creare* sccstri ztir a apărut Ia Varşovia ziarul evreesc «Tageblatt», care ec vindea cu 1 kop. şl care era ex­clusiv popular. Ziarul «Hosjaî» imediat după apariţia lui a deverut o gazetă a intelectualilor e­­vrei. Ia prezent el este ziarul ce mai bine redactat şi cel mai cetit dintre ziarele e­­vreeşti din Polonia. Cu prilejul jubileului editura a cestui lziar a publicat o carte, care prezintă un tablou interesant al vieții evralior din Po­­onia In sitime­­riert de veac. • „Universul Literat" îşi consacră numă­­rul din urmi în amintire..! savantului V. Babeş. * Consiliul voevodatului Vivna a \mi dis­poziţie că toţi cerşetorii din acast voi­vodat saat obi­gs,ţi a ese înregistra la bi­roul ocrotirilor sorim­e şi a-şi scoate le­gitimaţii cu fotografii. Această înregistra­re are de scop acordarea de ajutoare re­gulate cerşetorilor şi internarea celor bă­trâni in instituţie de binefacere.­­ De la 18 August până la 9 Septembrie va avea loc la Vilna sub patronegiul Iu­­reşuluiui Plisudski o expoziţie egoicolă industrială organizată de factorii admits­­trativi. Acestei expoziţii se acordă o im­portanţă condombilă atât economică cât şi politică. Expoziţia va avea un caracter de export. Accidentul de tren de i lângi Viena Buc.—Lângă Viena a avut loc un groaznic accident de cale fe­ntă. S’a ciocnit un imn personal şî un tren di­ marfă. Ambele lo-­­­comotive au fost distruse com­­­plect prin violenţa şocului, de c­­ement şi numeroase vagoane. I ‘ Sunt 12 morţi şi 35 grav răniţi. Un Interview al mareşalului Focii Asa avut cinedea să fiu primit de ma­­rrşalail Fech­ia Hotel ds s învalide« şi «u­ fost extrem de surprins de fran­ceţa cu care a răspuns la întrebările mele. «Mă întrebaţi, dacă Giraalda ar îi pu­­tut câştiga războiu­», spuse ». «Bine, e o întrebare neaşteptată, totuşi am să vă * răspund sine«». O clipă, mareşalul se­­ gândi şi apoi urmă : I «Rlapund — da. Acest ră^puns probabil I că vi surprinde, mai dea dia partea fos­­t tulul com­uda­nt suprem al armatelor «­­; liste. ] Da, Germania ar fi piatst câştiga răz­boiul , num­:-4 la început, dar încă în j primiv£?a 1918. Ar fi putut câştiga, dacă­­ planurile ei, care erau fără îndoială bune, ? ar fi fost bine executate. Şi astăzi încă ■ mă mir, cum a fost posibil ca Germania, care a pregătit atâta timp războiul, să facă] atâtea greşeli în aplicarea technică a planurilor ei strategice. Mă mim, ex cum a fost posibil ca­ ma­rele stat major german ni nu se îngri­ji j'ească de aripa dreaptă. Ştiu, că genera­ I ini canta S­hliefen, care pregătise marşul I 5 contra Franţei şi Brigid, insists continuu, ca să se hotărească în mod definitiv mi­siunea aripei drepte, care trebuia să în­conjoare A'iveiSfuî şi să ocupe ţărmul ca- I naiului Mânecel cd puţin plnS la Bou- i iogne. Dar s­ripa dreaptă a armatei ger­­­­mane răspândită In Belgia şi nordul Fran­­ţei în forma de evantai!, ar fi trebuit să I fie mereu îctlrită. * Pe palai de moarte, contele Schliefen I mai spunea încă: «Faceţi total, ca aripa­­ dreaptă să fie deatuî de puternică !“.­­ Dar marde stat major german a conci­s o imensă greşeală prin slăbirea trîpd drepte In momentul decisiv, In folosul a­­ripei stângi din Alsacii-Lorena, prin aceea că a trimis trei divizii contm Rusiei In Prusia orientală, unde lupta dintre Hin­­denburg şi Rennenkampf era deja câşti­gată. Aripa dreaptă germană a rămas prea subit şi prea redusă pentru a se putea desfăşura singură pănă­­ mare. Ea nu putea să ofere o rezistenţă des­tul de solidă şi putea fi silita la retra­gere. Acest lucru s’a întâmplat armatei von Kinik, când se apropiase de Pifis. Câteva ind mai târziu, germanii «u în­cercat să repare greşeala şi să ocupe fir­ma», dar au fost înfrânţi la Ypres­. Pierderea bătăliei de la Ypres era o­­ consecinţă directă a greşelei iniţiale. A­­r­ripa dreaptă era prea slabă». „ La întrebarea, dacă după părerea sa f îât«gerea germană după prima bătălie I dela Marna era necesară sta neaşteptată,­­ mareşalul Foch a răspuns: I «Ambeîe. Dia punct de vedere atrate- I gis (pe baza greşelei de care am vorbit) I armata germană a’a găsit deodată Ia faţa­­ Parisului intr’o situaţie foa­te precară,­­ deoarece noi dădusem îndărăt aripa dreap­­t­­ă şi între armata 1. (Klu­k) şi II (Bulow) i se făcuse o spărturi. Pe de sită pult,­­ germanii aveau destul timp să se recu­legă, insistă de a executa o retragere atât de grăbită. Astăzi se poate vedea clar că serviciul inteligenţei duşmanilor noştri avea foarte multa lipsiri. Numai astfel se poate explica rolul pe care l-a jucat locotenent-coloneldil Hensch, nis ci­­mi ştiri pesimiste au avut de urmare retegerea generală a frontului gennata. Explicaţiile psihologice ni se dă gencra­­r«isi Mtr­ikc, şeful marelui stat major, în scrisorile către soţia aa, care despălae pesimismul şi boala foarte înaintată a ge­neralului. Se poate mi';raaa ci îa b­itafia dda Marna, marele stat major al armatei germane a greşit cu totul. S’a dovedit că pur şi simplu nu era apt de probleme­le care-i fusereră puse». La întrebere­, dacă germanii ar fi tre­­buit si urmărească mai d grabă cel de al doilea pl­a—pisi­ul care recomanda de­fensiva pe frontul apuloan şi o ofensivă hotărâtoare contre Rusiei, m­arîeşalul Foch spsse. Aceat plan avea susţinătorii săi ferven­ţi—printre alţii Waldersee şi Hans von Delbin­­k—nu cred ld că, că ar fi fost pentru Germania favorsbil, chiar dacă ar fi obţinut victorii strălucite conte ruşilor. Red că Ruşii ar fi fost dispuşi la re­tegere in orice depărtare şi ar fi între­­bmnţatt conte germanilor strategia, pe care o folosiseră altă dată conte­lui Na­poleon In afară de aceasta accentuez că executarea planului este mai importantă decit planul însuși. Plănul german contra frontului apusean era bus, dar executarea a fost plini de greșeli. Am spus mai sus, ci încă în primăvara

Next