Mişcarea, august 1928 (Anul 22, nr. 174-198)
1928-08-02 / nr. 175
. A A Oaspeţi italieni la laş! La cursurile de vară ale d-lui prof. N. Iorga, la Văleni, au asistat un număr de 11 intelectuali italieni profesori şi studenţi. Oaspeţii italieni şi-au exprimat dorinţa de a vizita succesiv Sinaia, Bucureştii şi Iaşi. Printre vizitatorii oraşului nostru se află savantul filolog Mateo Bartoli, membru de onoare al Academiei Române şi profesorul Ricardo, unul dinte cei mai valoroşi amici ai ţării noastre. D-sa este autorul unei însemnate lucrăriasupra României, apărută acum trei ani, actualmente are sub tipar o nouă lucrare în care se ocupă de acelaş subiect. Vizitatorii italieni vor sosi în localitate peste câteva zile însoţiţi de d. prof. Claudiu Iosupescu şi vor fi două zile oaspeţii Iaşului. NOTE PLAJELE MODERNE Lumea modernă i’a aventurat pe cărări necunoscute celei antice. Plaja nu mai este o simplă sală de aşteptare, premergătoare băilor de mare, ea s’a transformat intr’un uriaş târg da mostre, unde se exhibiţionează cele mai felurite aspecte. De îndată ce soarele arzător şi-a făcut apariţia, plaja începe să mişune. Ca ua furnicar uriaş ea scoate la iveală grupuri de ambi sexe, modelate în costume sumare. In jur dansează copilaşi mici, câini de rasă şi isonul îl ţin patefoanele. Un grup orânduit pe prundul din vecinătatea mărel cterlestonerză. Sub o umbrelă enormă se bea ceai. Iată şi terenul de jucat minge, iată şi jazzul nebunilor. Departe, largul mărci profilează două luntrişoare. Dl. Fox vrea să le prindă In obiectivul aparatului cinematografic. Şi grupajele se apropie, se transformă, agită. Chelnerii servesc ceai, dar lumea preferă şpriţuri. Un grup de tinere şi tineri au organizat pe plajă o cursă de ogari după un epure electric. Doi ofiţeri au încrucişat spadele. Mai spre dreapta o lume imensă priveşte un ristch de box improvizat. Pistere moderne sunt adevarate apariţiuni de vis. In lumea lor se desfăşoară o existenţă vie şi tumultoasă. Exhibiţia Dudaiul se amestecă cu gesturi de senzualitate ca o naivă cochilărie. Dar mania sportului diminuiază multe din gândurile buclucaşe. E o revenire serioasă spre viaţa de sanatate şi îndrăzneală a trecutului. O revenire însă sălbatecă, după tactul jazzului. ABELARDUS ? Adunarea ambiţioşilor la Parodia naţional-ţirănistă continuă. Parlamentul ambiţioşilor a luat fiinţă cu sunete da tobe şi trompete. S’au lansat invitaţiuni francmasone reprezentanţilor extra-legali şi d. Virgurid Madgearu a declarat ritos, că va combate orice-i va sta in cale. Este absurd să mai insistăm asupra caracterului unei astfel de adunări, cari reprezintă cea mai îngustă şi făă precedent mentalitate, din câte se cunosc. § Dar este bine să subliniem câteva I fapte, care prin seriozitatea cu care au fost susţinute, provoacă hazul necondi- ţionat. „ Ziarul «.Lumea“ relatează într’o informaţie, că un fruntaş ieşan naţionalţărănist dintre participanţii adunărei de la Bucureşti ar fi declarat : „Adunarea naţional-ţărănistă este reprezentanţa reală şi legitimă a naţiunei, legile pe care adunările liberale le votează în chestia împrumutului şi stabilizarii nu au nici o putere obligatorie“. Fără să-şi dea seamă fidelii d-lui Maniu, îi fac un rău imens şi-l aşează într-o lumină de alarmant ridicol. Fiindcă dacă actualul parlament este expresie legală şi autorizată a voinţei naţionale, adunări de-ale d-lui Maniu mai pot apărea multe şi felurite, ca ciupercile după ploaie. De altfel pretenţia de legalitate iluzorie o contrazice aspru însuşi d. Madgearu, când ţipă spre cele patru vânturi : „vom lupta pe toate căile extrai legale şi vom organiza rezistenţa cetăţănească. Şi pe urmă adunarea ălui Maniu nu putem şti dacă are valoare, cât timp adeziunea Moscovei n’a fost primită. ARONAMENTE: REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ANUNCîURI ŞI RECLAME: Un *k........................... 600 Id 1x4. Piaţa Urcîrei Na 6 Sî primae ht cumttpiaâ avamagtease direct ia feaa...................... 300 Id Aîîtfnrftăî?, «îtc. wa ai! 1200 tei «rrese de btrâaa: 9~T2 *. au acuzfcfttmpa rimafari bfi, P«tx Ifcferi «. {I ^ 3—5 p. sa. rîia*EB«Bea prin toate agropt de pgWSritate APARE ZHJ'îîC Sob directtotsîÎ aud comitet de rotscfle Sali rakok l-l Hia ( r- «E* Multă vreme după intrarea sa în viața politică, lulîu Maniu se bucura de o coissideraţiune imadntă în toate cercurile politice. Apărând în arenă, învestit cu aureola glorioasă a fostului partid naţional din Ardeal, d. luliu Maniu se bucura de această reputaţiune datorită unui tact deosebit şi caracteristic : d. Maniu tăcea. D-sa păstra această tăcere faţă de toate problemei® politice şi sociale pe cari le-au pus vremurile postbelice, astfel că dădea impresia unei profunde şi mature meditări. Nimeni nu ştia ce gândea şi ce proeda dl. Mamiţa, până a început epoca pertractărilor. Odată cu ele a început să se producă decepţie despre criteriul şi mentalitatea actualului conducător, ai acelora cari pretind a fi continuatorii eroilor martiri din Ardeal. In anumite cercuri politice de toate nuanţele, d. Maniu ajunsese cu „pertractările“, obiectul de distracţie în convenaţiimile zilnice şi subiectul perpetuu al cronicilor umoristice. Până şi d. Iorga a închinat d-lui Maniu o cronică rimată, în care persifla pe şeful comitetului de o sută... I* Mare a fost deziluzia când d. Maniu a început să vorbească. Prin decaioage, astăzi în totul evaporate, şi ante-interviewuri dl. Maniu a risipit atmosfera ce şi-o crease prin arta tăcerii, adeverind încă odată cunoscuta zicâtoare: „de tăceai filozof rămâneai“. Remarcat de d-nii Madgearu, Mihalache sau Ioaniţescu, şeful celor 2 nuanţe contopite a vorbit şi acum prin „Cuvântul“, precizând iarăşi campania de răsturnare. Cum sunt nouile argumente ale d-lui Maniu ? Guvernul după d-sta şi amicii săi „deţine cu forţa puterea de stat“. Cu alte cuvinte rezultatul pe care ţara l-a dat în alegerile generale din anul trecut este inexistent, Dl. Maniu considerând că numai mandatele obţinute de can- didaţii naţional-ţărănişti în aceste alegeri sunt mandate legale. In realitate aceste mandate nu ii sunt decât „o expresie electorală“ cum atât de fericit le-a caracterizat fruntaşul nostru d. Victor Camandi, în marele discurs politic rostit la Cameră. Alt argument din sacul de braşoave al d-lui Maniu: In ţară domnesc «mişcări popu- jj lare nemaipomenite». D. Maniu vede în întrunirile şi j demonstraţiile partizanilor săi ceeace nu vede nimeni: mişcări popu- j lare nemaipomenite adică reuniuni la „Astoria“, la Alba-lulia sau în- j truniri ca aceia a faimosului par- lament convocat în Palatul Sindi- ■ catului Ziariştilor. Conferinţele financiare din stră-initate şi tratativele pentru împru- mut şi stabilizare, institue după re- centul interview al d-lui Maniu o «mascaradă» iar pentru a ilustra , logica de care este condus şeful naţional-ţărăniştilor vedem că în acest interview d. Maniu stăruie mai întăi ca guvernul să publice ] textul convenţiilor financiare în-cheiate, pentru ca în chiar acelaşi pasaj al interviewului, tot d-sa să afirme că guvernul nu cunoaşte aceste convenţiuni. ii Am citat cateva argumente caracteristice din textul interviewtel lui apărut în „Cuvântul“. Ele sunt suficiente pentru a servi ca o fidelă ilustraţie a mentalităţei d-lui Maniu. De când a devenit tot atât de Iloqnace ca şi amicul său d. Madugearu, şeful naţional-ţărăniştilor nu pierde nici un prilej de a compromite prestigiul de care se bucura, când păstra tăcerea și dădea impresia unui observator profund și meditativ. ! NICON Cetiţi in pagin® I la ultimele ştiri telegrafice ACTUALITrtTE STRANE O ANCHETA INTERNATIONALA. In lumea savantă a avut un puternic răsunet intervenţia guvernului suedez pe lângă cel Italian, pentru facerea unei anchete internaţionale, in ce privesc condiţiunile morţi savantului Malgreen. Pria developarea filmelor şi negativelor însă, se pare că cu doi comandanţi supraveţuitori lui Malgreen şi care au fost salvaţi acum două siptimâni, ascund adevărul despre moartea acestuia. Ba unele cercuri văd rezultatele unei drame fioroase, în care tavanul suedez ar fi fost pur şi simplu devorat de tovarăşii săi. Guvernul italic a voit pănă în prezent să răspundă notei guvernului suedez, pretextând că expediţia generalului Nobile are o sorginte pur italiană, unde n’au ce Căuta anchetele internaţionale. In Suedia agitaţia domneşte mai departe. S’a şi pus la cale o aerie de expediţii pentru găsirea corpului nefericitului Malgreen, daca cumva el mai există. MANIA SINUCIDERILOR. Marile oraşe ale străinfităţei sunt centrul activ al cdor mai extraordinare tentative de sinucidere. Acum câteva seri la Viena, l’au înregistrat într’o singură noapte peste zece sinucideri. Cele mai frequente cazuri le prezintă otrăvirile. Dar nici sinucidirile originale nu sunt excluse. Un tânăr a făcut o experienţă tragică şi sugestivă. Voind să-şi pse capăt vieţei s’a închis Inh’o cameră întunecoasă unde a ales prin întuneric Intre două pahare: unul ca otravă şi altul cu apă limpede. Nenorocirea a făcut să bea otrava, încetând fulgerător din visţi. LEPROŞII IN INDIA. Este foarte exact faptul că situaţia leproşilor de la noi din ţară merită compătimire. Totuşi nu trebue să ne pierdem in exagerări. Indiei, dar prin exidenţă brăzdată de văi a plângerii a creatat cea mai tragică situaţie acestor nenorociţi. Acolo nu mai poate fi vorba de lazarete şi îngrijiri medicale; unii leproşi se plimbă nejupăuiţi prin oraşe şi sate infectând anual alte zeci de semeni. Pericolul social e mult mai grav astfel, decât ce ce prezintă leprozeria de la Lărgeanca. I. B. Cazul de la Şcoala Normală J.Lujiu“ Cu privire 1st cazul semesbr di noi assspr® ct tor petrecut® cu prilejul Comemorării Regelui Ferdinand I la Ssosis Narmala „V. Lupu“ precizăm că profesorul curte a rostit cuvâatarea „festivă", acelaş care a înjurat şi memoria lui Ion I. C. Bruxienu, şi-a permis c©îe nsi triviala expresii şi cele mai necuvlacionsa şi inseUibare aprecieri, nu numai faţi de Msrsle Suveran dispărut, ci şi la adresa Familiei monstre Regale. Şi «ceasta Ls tot« directorului cursurilor, care, probabil Iu KCeiesşi sentimente cu vorbitorul, a’a arat curajul săi curme cuvântare». Prin urmare mi este numai tm singur vinovat, ci mai mulţi. Dată fiind atmosfera tsa care sa ţia aceste cursuri, ca şi faptul că la ele particpă şi învăţători din teritoriile alipite, faţă cu ultragierea sentimentelor dinastie® şi patriotice ali acestor distinşi membri ai corpului didactic, cerem autorităţilor şcolare, ca o primă sancţiune, să suspende imediat cursurile acestui periculos agitator antidinastic şi să procedeze la o anchetă riguroasă ca să stabilească partea de răspândire a tuturor Motor»», cari au putut regidui o astfel de insanitate, tocmai cu prilejul unei comemorări. Toţi cei vinovaţi şi cei ca caută să mistifice adevărul trebui să-şi tragă consecinţele acţiune tor nechibzuite şi să nu creadă că vorbele pot scopiri guliciasme a sufletului. ECOURI Cea mai agreabilă și instructivă iedură în timpul sezonului de vară o indiae teie trei volume «Slatte literare» şi eminentele schiţe «Poveltid Sragicombcie» »ie umoristului Shiom Alechim. * „La Tiisqadilt“ este intitulată noua opeti literari a frîncezei Bibesie, atât de apreciată In cercuriie litera; c franceza. « Ziarel evrccsc „Hajat", cSre «p-«re ,la Vcrşovii, !şi sărbătoreşte zilele acestea jttbileul existenţei ssie de 20 sni. înainte de creare* sccstri ztir a apărut Ia Varşovia ziarul evreesc «Tageblatt», care ec vindea cu 1 kop. şl care era exclusiv popular. Ziarul «Hosjaî» imediat după apariţia lui a deverut o gazetă a intelectualilor evrei. Ia prezent el este ziarul ce mai bine redactat şi cel mai cetit dintre ziarele evreeşti din Polonia. Cu prilejul jubileului editura a cestui lziar a publicat o carte, care prezintă un tablou interesant al vieții evralior din Poonia In sitimeriert de veac. • „Universul Literat" îşi consacră numărul din urmi în amintire..! savantului V. Babeş. * Consiliul voevodatului Vivna a \mi dispoziţie că toţi cerşetorii din acast voivodat saat obigs,ţi a ese înregistra la biroul ocrotirilor sorime şi a-şi scoate legitimaţii cu fotografii. Această înregistrare are de scop acordarea de ajutoare regulate cerşetorilor şi internarea celor bătrâni in instituţie de binefacere. De la 18 August până la 9 Septembrie va avea loc la Vilna sub patronegiul Iureşuluiui Plisudski o expoziţie egoicolă industrială organizată de factorii admitstrativi. Acestei expoziţii se acordă o importanţă condombilă atât economică cât şi politică. Expoziţia va avea un caracter de export. Accidentul de tren de i lângi Viena Buc.—Lângă Viena a avut loc un groaznic accident de cale fentă. S’a ciocnit un imn personal şî un tren di marfă. Ambele lo-comotive au fost distruse complect prin violenţa şocului, de cement şi numeroase vagoane. I ‘ Sunt 12 morţi şi 35 grav răniţi. Un Interview al mareşalului Focii Asa avut cinedea să fiu primit de marrşalail Fechia Hotel ds s învalide« şi «u fost extrem de surprins de franceţa cu care a răspuns la întrebările mele. «Mă întrebaţi, dacă Giraalda ar îi putut câştiga războiu», spuse ». «Bine, e o întrebare neaşteptată, totuşi am să vă * răspund sine«». O clipă, mareşalul se gândi şi apoi urmă : I «Rlapund — da. Acest ră^puns probabil I că vi surprinde, mai dea dia partea fost tulul comudant suprem al armatelor «; liste. ] Da, Germania ar fi piatst câştiga războiul , num:-4 la început, dar încă în j primiv£?a 1918. Ar fi putut câştiga, dacă planurile ei, care erau fără îndoială bune, ? ar fi fost bine executate. Şi astăzi încă ■ mă mir, cum a fost posibil ca Germania, care a pregătit atâta timp războiul, să facă] atâtea greşeli în aplicarea technică a planurilor ei strategice. Mă mim, ex cum a fost posibil ca marele stat major german ni nu se îngriji j'ească de aripa dreaptă. Ştiu, că genera I ini canta Shliefen, care pregătise marşul I 5 contra Franţei şi Brigid, insists continuu, ca să se hotărească în mod definitiv misiunea aripei drepte, care trebuia să înconjoare A'iveiSfuî şi să ocupe ţărmul ca- I naiului Mânecel cd puţin plnS la Bou- i iogne. Dar sripa dreaptă a armatei germane răspândită In Belgia şi nordul Franţei în forma de evantai!, ar fi trebuit să I fie mereu îctlrită. * Pe palai de moarte, contele Schliefen I mai spunea încă: «Faceţi total, ca aripa dreaptă să fie deatuî de puternică !“. Dar marde stat major german a concis o imensă greşeală prin slăbirea trîpd drepte In momentul decisiv, In folosul aripei stângi din Alsacii-Lorena, prin aceea că a trimis trei divizii contm Rusiei In Prusia orientală, unde lupta dintre Hindenburg şi Rennenkampf era deja câştigată. Aripa dreaptă germană a rămas prea subit şi prea redusă pentru a se putea desfăşura singură pănă mare. Ea nu putea să ofere o rezistenţă destul de solidă şi putea fi silita la retragere. Acest lucru s’a întâmplat armatei von Kinik, când se apropiase de Pifis. Câteva ind mai târziu, germanii «u încercat să repare greşeala şi să ocupe firma», dar au fost înfrânţi la Ypres. Pierderea bătăliei de la Ypres era o consecinţă directă a greşelei iniţiale. Arripa dreaptă era prea slabă». „ La întrebarea, dacă după părerea sa f îât«gerea germană după prima bătălie I dela Marna era necesară sta neaşteptată, mareşalul Foch a răspuns: I «Ambeîe. Dia punct de vedere atrate- I gis (pe baza greşelei de care am vorbit) I armata germană a’a găsit deodată Ia faţa Parisului intr’o situaţie foate precară, deoarece noi dădusem îndărăt aripa dreaptă şi între armata 1. (Kluk) şi II (Bulow) i se făcuse o spărturi. Pe de sită pult, germanii aveau destul timp să se reculegă, insistă de a executa o retragere atât de grăbită. Astăzi se poate vedea clar că serviciul inteligenţei duşmanilor noştri avea foarte multa lipsiri. Numai astfel se poate explica rolul pe care l-a jucat locotenent-coloneldil Hensch, nis cimi ştiri pesimiste au avut de urmare retegerea generală a frontului gennata. Explicaţiile psihologice ni se dă gencrar«isi Mtrikc, şeful marelui stat major, în scrisorile către soţia aa, care despălae pesimismul şi boala foarte înaintată a generalului. Se poate mi';raaa ci îa bitafia dda Marna, marele stat major al armatei germane a greşit cu totul. S’a dovedit că pur şi simplu nu era apt de problemele care-i fusereră puse». La întrebere, dacă germanii ar fi trebuit si urmărească mai d grabă cel de al doilea pla—pisiul care recomanda defensiva pe frontul apuloan şi o ofensivă hotărâtoare contre Rusiei, marîeşalul Foch spsse. Aceat plan avea susţinătorii săi fervenţi—printre alţii Waldersee şi Hans von Delbink—nu cred ld că, că ar fi fost pentru Germania favorsbil, chiar dacă ar fi obţinut victorii strălucite conte ruşilor. Red că Ruşii ar fi fost dispuşi la retegere in orice depărtare şi ar fi întrebmnţatt conte germanilor strategia, pe care o folosiseră altă dată contelui Napoleon In afară de aceasta accentuez că executarea planului este mai importantă decit planul însuși. Plănul german contra frontului apusean era bus, dar executarea a fost plini de greșeli. Am spus mai sus, ci încă în primăvara