Mişcarea, ianuarie 1929 (Anul 23, nr. 2-24)

1929-01-03 / nr. 2

ANUL XXIII NO. 2 SL tm&cţuiţi Mmmmw* mf* PSsi* ©stei ä®üw i «sas 4® ^agss §“~ -i§ & «& *S p. m. mssBsmmm 9E& ^ *Aai & Publicăm în altă parte a zîam- lui textul declaraţiei pe care d. I. G. Duca a făcut o îa numele partidului national-liberal la discuţia noului buget în Cameră. Din textul acestei declaraţii, ca şi din cdelsice anterioare, se poate vedea că partidul naţional-liberal nursese guvernului nici un fel de piedici, ci dimpotrivă, abţinându-sa de orice critică—(şi slava domnului Másít*, regimul nou are până acum destule erori fundamentale ca să poată fi supus unor atari examinări) -el dă cd mai larg concurs guvernului. Dar noianul de imposite votate aşa cum s’au vătat, au determinat o rezervă pronunţată din partea partidului liberal, fără ca prin aceasta să se accentueze acea „obstrucţie“ cu care partidul naţionalţărănesc s’a ilustrat In parkment timp de un d«tc«jiiu. La discuţiine® imposîtelor din votate fără discuţie Intră azi în vigoare, d. I.G. Duca a declarat că întrucât guvernul d-lui Manîu se sfii în tratative cu bancherii streini pentru realizarea împrumutului partidul nostru nu va face nici un fel de oposiţie. Dar în ce priveşte nouile impozite, d. Duca a decirat că partidul naţional-liberal se opune şi protestează contra înfiinţării lor. Aceasta nu numai fiindcă se aruncă asupra ţării noui şi grele poveri, dar şi pentru motivul că guvernul a prezentat la început un proect de buget care represena un minus de 50 milioane faţă de bugetul echibrat al anului 1928, roect care a fost Imnă înlocuit imediat cu un altul îa care s’au trecut impositele noui. I Declaraţia categorică făcută de dl. Duca în ultima şedinţă a Cameei, arată că pertidul naţional-libsal s’a opus hotărît împotriva noilor biruri. | I tutira «Mr wide Declaraţia partidului naţional-liberal O donaţiune pentru Universitatea Heidelberg Ambasadorul american la Berlin dl. Schurman a înmânat rectorului universităţii din Heidelberg suma de jumătate de milion dolari donată de naţiunea americană. In timpul şedinţei festive la care a participat şi ministrul de instrucţiune al Reich-ului, ambasadorul american a ţinut un important discurs concernând raporturile americano- germane şi întrevăzând din viitor frumos pentru dezvoltarea relaţiilor politice şi economice între ambele naţiuni. Referindu-se la donaţiune, ambasadorul american a declarat că întregul popor american se simte îndatorat universităţii din Heidelberg pentru că floarea intelecualităţii americane s’a cultivat în această universitate. Donaţiunea este făcută în scopul ridicării unui nou palat pentru universitatea din Heidelberg. SBORURILE POLONEZE PESTE 1^OCEflN Ia afară de maiorul Kubala şi Idzikowski, cari întreprind în primăvara 1929 un sbor peste ocean, cu startul în Franţa, se regătesc pentru un sbor transatlantic şi căpitanul Adam Kowalczyk împreună cu pilotul Vladimir Krisz. Din colectele polonezilor americani li s’a cumpărat acestora din urma un aeroplan Caproni, prevăzut cu 4 motoare, având în total 1200 HP (aparatul axiatorilor Kubala și Idzikowski n’a avut de cât 430 HP). Aparatul are o viteză maximă de 220 km. pe oră și poate ebura timp de 58 ore, ' . Pentru trecerea oceanului e nevoe de 33-40 ore îa timnp favorabil, ca loc de start a fost atuns mai întâiu aerodromul din Lissabons, Kmsă în prezent s’a stabilit că aeroplanul vom starta la Baldoml în nordul Mandel, de unde au pornit şi avistorii germani, gprimii ai căror sbor peste ocean din Euopa în America a reuşit. Aeroplanul este construit in formă de hidroplan ca să se poată eventual menţină un timp pe apă. Aviatorii se vor strădui în acelaşi timp pentru un record de distanţă şi-şi vor continua sborul asupra continentului Amstfîd, până li se va epuiza combustibilul. .Reprezentantul polonezilor americani, ca*-I organizează sborul, este corespondentul c3 în Varșovia al ziarului ,Chicago Tribun*'“, D. Nowînski. El colaborează de mai raunlt timp cu aviatorii poonezi. (Ceps). onferinta Germano-Sovieticâ Presa g#?mtaî est® pe deplin saifăsntă de modul cum ga decurs Moscova tratativele gsrmase sa«fis# precum și de rcxaltaîel« c«milatl!. Ambe!® guverne au lachelst «maul'd în cadrul tratatului de li Răpit o și e da sotat că cererii® formaşi® de delegațili germană s’au bautet d® o favorabili reaovire. Din textul acordului publicat resse desvietfite au fiset importante epace sauai economice Germaniei. Drept compensaţie au obţinut asigurarea că creditele—da cari Rusia Sovietică are absolută nevoe—vor fi majorate ietr’o largi măsură. Acordul se ocupă de «s»mea de tindslitstea ridicării viselor latre sspeşi ambelor ţări, pasând bazda unei convenţiuni ulterioara în acest leas. In ce priveşte exportul cerealelor ruse, guvernul sovietic va ridice :osf® măsurile prohibitive faţă de Seminb. Tratatul a fost semastacum tâtstu zii© de șefii delegațiilor pârtieiunite. Un refuz de 150.000 dolari Varșovia (Ceps).—Orașul în chestiune este Bydgosc, situat în nordul Poloniei. Ifl 1921 a murit în Statele Unite d-na Leoaa Cchen, originară din Bydgosc, care a emigrat de tânără în America. Acolo s’a căsătorit, însă n’a uitat de orașul natal. In testamentul ei a prevăzut că întreaga vere într’o valoare de 150.003 dolari pusă oraşului Bydgosc cu condiţiunea ca lin procentele acestei sume să se ajute e evreii bătrâni neputincioşi di oraş. Ca compensaţie pentru administrarea aveiidinsa a lăsat oraşului o galerie de tilouri în valoare de 30.000 dolari. Primarul orașului Bydgosc n’a primit însă ceastă succesiune din motiv că la Bydgsc nu se află evrei bătrâni și săraci. Interpelareis d-lui I. G. Duca Rus.—In primele sile ale redeschieri Parlamentului, d. I. O. Du ■ el își va di - volta interpelarea anun. tdă în Cameră relativ la opera cul' luată înfăptuită de partidul liberal. ..vr.n~*>- • z-'C”v*r" *■"?.•* Declaraţii cetită Tu Cameră de către O. R. UfiÎW „In genere budgetul Stutului trebue să fie votat până la 31 Decembrie. De astă dati, această nevoe este arsă și mai imperioasă, fiindcă votarea actualului budget este în strânsă legătură cu po*sibilitatea de a se realiza mai curând împrumutul extern şi deja se ajunge astfel la stabilizarea monadei naţionale, atât de necesară pentru desăvârşirea consolidări noastre financiare. Aşa fiind, partidul naţional-liberal, întrucât s-ar continua pe calea începută negocierile în curs, nu înţelege să facă nici o dificultate guvernului. Dealtminteri, în condiţiunile de grabă în care se prezintă adunărea Deputţilor budgetul de faţă, o adevărată discuţiune nici nu este posibilă. Pentru a cerceta concepţile financiare şi economice ale guvernului şi al partidului naţional-ţărănesc, vom avea, desigur, numeroase prilejuri, deoarece însuşi d. Ministru de Finanţe ne spune în expunerea sa de motive ci actualul budget trebue privit numat ca o punte de trecere între politica economică şi financiară de până acum şi acea cuprinsă în programul partidului naţional-ţărănist. Rezervându-ne, deci, dreptul de a examina atunci cu demnănunţuii această politici, şi criticile pătimaşe şi nedrepte ce ni s’au adus, nu vom participa la discuţiunea de astăzi şi având în vestra caracterul politic ce se dă acestui budget a cărui răspundere nu înțelegim și o împărtăşim, vom vota împotriva lui. Aparate pentru exploatarea Invalizlior de rSsboi Cazul di la Iaş!. De câtva timp er au instalat în centrul oraşului ca şi la periferii diferite epurate speciale pmtru jocuri de noroc, care speculează lumea în mod ne- n ghisat în numele invalizirir de răsboi. Sub pretextul că sutele de mii de lei ce se încuauză zilnic de la populaţia ieşind sunt destinate invalizilor de război, s’au eliberat aceste autorizaţiuni împotriva ligii cari interzice categoric jocurile de noroc. Sumele ce se înecsează lu aceste aparate de hazard—aşa scrie pa afiş— sunt în folosul der lu la brotii Isi invalizilor. Pentru a obţine această speculaţiune a populaţiei antreperirii acestor jocuri de noroc dau 20 la sută invalizilor iar glonl sumelor ce încasează, adică 80 la sută rămâne în beneficiile antreprorilor. Atragem atenţiunea autorităţilor în drept asupra acestei manopere adăugând că sunt speculaţi şi micii elevi de prin şcoli. Dacă autorităţile locale se vor prevala de o dispoziţie luată sub guvernarea averiscană din 1926,chestiunea va fi adusă în parlament. Crearea senatului şi a consiliului de stat în Grecia Atena—(Ceps). — Palamentul grecesc a votat zilele acestea proedul de lege asupra înfiinţării corpului matur. Această cameră nu este în Grecia o instituţie nouă. A existat încă în timpul dinastiei Witelsbach, fiind introdus de prima Constituţie greacă în 1843. Senatorii au fost numiţi însă pe atunci aproape exclusiv de către suveran. Când s’a ajuns în 1863 în Grecia la schimbarea dinastiei domnitoare, s’a schimbat şi Constituţia, desfiinţânduse Senatul. Deoarece în decursul anilor sistemul unei singure camere s’a arătat insuficient, s’a început îacă înainte cu 20 ani a se vorbi de reînfiinţarea Senatului, care a devenit în prezent un factor fundamental al vieţii de stat greceşti. Noul senat grecesc va fi compus din 120 senatori dintre cari 92 vor fi aleşi prin alegeri directe, 18 vor fi trimişi de diferite corporaţiuni şi 10 vor fi aleşi de către Camera deputaţilor. Actualmente guvernul grecesc se ocupă şi de chestiunea înfiinţării unui consiliu de stat, care să îndeplinească şi funcţiunea cărţii supreme de justiţia din Grecia. ADNOTĂRI POLITICE Foarte, foarte darnic guvernul d-lui Maniu . De anul nou el a dăruit ţării o sumededenie de imposite cari au şi intrat în vigoare. Şi asta numai după 2-3 zile de activitate parlamentară!... □in binefacerile noului regim: Alegarii carea efectuata cu concursul „gărzilor cetăţeneşti“ cari au luat locul jandarmilor. Presa liberă şi independentă statornicită prin... mandatele parlamentare acordate unora dintre conducătorii ziarelor. Parlamentarism liber şi independent pentru toţi membrii majorităţilor parlamentare, asigurat prin demisiile anticipate şi un alb ale acestora ■■■ Intr'un cuvânt libertate şi dictatură! Informaţii — Demisiile deputaţilor şi senatorilor cari formează majorităţile parlamentare au fost cerute tuturor, de cătru guvern. Ele s’au produs in alb—cu excepţiunîle acelora cari cunosc uzanţele parlamentare. Interesant e că guvernul a presat în această privinţă, ameninţând a nu elibera permisele pe c. f. r. acelora cari ar opune rezistenţă. Şi naivii s’au executat. — SPARGEREA DIN PĂCURARI.— O spargere îndrăzneaţă a fost comisă în noaptea de anul nou, în Păcurari, de către indivizi cari au reuşit până acum a rămâne necunoscuţi. Cu ajutorul unor bucăţi de fier, indivizii au spart un perete al magazinului Leon Grifbperg din şoseaua Păcurari 29, pentru a putea trece în interior. Pătrunşi înăuntru, spărgătorii au început opera de devalizare a magazinului de manufactură, după care au dispărut. Dri dimineaţă, când proprietarul a pătruns în magazin, a constatat espargerea şi furtul mărfurilor. A fost înştiinţată po filia care a trimis la faţa locului pe comisarul circumscripţiei respective. Sa constatat că indivizii au furat mărfuri în valoare de peste o sută mii lei, mătăsuri, îngerii, haine, stofa şi altele. Cercetările poliţiei continuă. — Demisia din armată a locat. colonel Taţorai Angliei, de a cercul de recrutare Dorohoi, a fost primită pe ziua de 12 Noembrie 1928. JOI 3 IANUARIE 1929 DUPĂ O JUMĂTATE DE VEAC Un propnvǎduitor al democraţiei române La moartea lui loan Nădejde Generaţiei de astăzi îi este puţin cunoscută activitatea pe care loan Nădejde a desfăşurat-o pe tremuri pe terenurile democraţiei şi culturii române. Prima mişcare socialistă —social-democrată cu adevârat-l a început în ţară cu acţiunea condusă de grupul socialiştilor adunaţi în jurul revistelor «Contemporanul», «Revista Socială» şi «Critica Socială» şeful grupări, nucleul simbolic, fiind Ioan Nădejde. Acestui om de o vastă cultură şi de o onestitate exemplară—căruia pănă şi «dărâmătorul de zei» d. H. Sanidevici îi exprimă un omagiu într’un volum de polemică literară şi personală, — acestui om care a sacrificat totul pentru un ideal democrat, ii se cuvine toată cinstea şi recunoştinţa acelor suflete mai ales, în adâncul cărora el a semănat, mai puternic ca oricare altul, sentimentul generos ce a înflăcărat generaţ a proletarilor intelectuali şi idealişti din epoca 1883—1895. Vorbind de fostul şef al partidului social-democrat din «vechea mişcare», reamintim pentru cetitorii de azi, câteva informaţiuni asupra personalităţii şi activităţii sale. Câţiva ani Ioan Nădejde a funcţionat ca profesor de liceu la Iaşi. Casa lui din Sărărie, atrăgea o seamă de tineri, studenţi şi licieni din curs superior, cari au fost fala unei generaţii şi cari şi-au făcut educaţiunea democrată ascultând pe Ioan Nădejde, care îşi atrăsese până şi ura nelămurită a radicalului Gh. Panu. Pentru părerile lor fraţii Nădejde au fost daţi în «judecata comisiunei judiciare a Universităţii din Iaşi«. Procesul «fraţilor Nădejde» institue un episod politic şi cultural pentru epoca de atunci şi pentru însăşi interesanta istorie a socialismului din ţara noastră. Ce acuzări se aduceau fraţilor Nădejde ? Motivele principale sunt resumate în capitolele următoare: In ceea ce priveşte religiunea, fraţii Nădejde fiind atei, susţineau că „în univers nu există decât materie. «Dumnezeu nu are unde sta decât doară în minţile oamenilor». Astăzi această idee este susţinutăde mult şi chiar de unii prof. univer. d-nii Paul Bujor, dr. C. Parhon, ş. a.—fără ca această credinţă personală să fi instituit un motiv de dare în judecată. Timpul schimbă toate. In ceia ce priveşte isvoarele mizeriei între oameni. In această parte se arată că fraţii Nădejde făceau teoria muncii şi a capitalului şi expuneau lupta dintre clase. Nu era vorba nici de îndemnări la greve, nici de demonstraţiuni revoluţionare pe străzi nici de instigaţiuni bolşevice... ci de simple expunerii teoretice. O desvoltare mai mare s’a dat capitolului consacrat «naţionalismului» care la acea vreme era încadrat într’o anumită formă. Ioan Nădejde a fost acuzat apoi că ar fi îmbrăţişat ideile basarabeanului dr. Russel refugiat la Iaşi, unde a scos ziarul românesc democrat .Basara-Se accentuiază în raportul comisiunei că Ion Nădejde avea un „program cu totul socialist“. In apărarea sa, Ion Nădejde confirmă totul şi-şi menţine credinţele politice şi sociale «cu o adâncă fervoare»,agravânduşi astfel situaţiunea. Se invoacă apoi un memoriuintitulat «Primejdia socială», un articol consacrat tinerimei studioase—cu toate că în capitolul următor intitulat „mijloacele de realizare a ideilor socialiste“ însăşi comisiunea de anchetă sublinează faptul că «domnii Nădejde spun că, ar dori ca realizarea acestor idei să se facă în mod evoluţionist, exact ceea ce demonstra Gherea în toiul nebuniei comuniste din anii 1918 1920. Ia această atmosfera în care a urmat judecata fraţilor Nădejde, s’a văzut că oamenii democraţi ca defunctul Limbrior radical, se ridicaseră şi ei împotriva acestor idei propovăduite de cei doi profesori. Junimiştii duceau o acţiune făţişă contra socialismului şi în cursul procesului se pot vedea depoziţii acuzatoare, cum e aceea făcută de Junimistul Leon Negruzzi. Ideia de a fi aprofundat opera ştiinţ