Moldova Liberă, aprilie-iunie 1946 (Anul 3, nr. 460-530)

1946-04-03 / nr. 460

* 7 REDACȚIA S ft *—­­__ LSpușneanu 37, telei*0­209 ^a­dministrat*a â ft *— LSpușnaat­u 37, telei ° n 42. ABONA­MENTE Iași Provincia­­ 3. ^D0 lei 1 lună 4590 lei lei 5 luni 13090 lei «oricâți,Instituții, IO»­000 Pe a? P* «si­­nistru muncit.și »lud. 30000 tei Directori «­of. Univ. C. BALMUȘ stiția și manevrele politice abilii condeeri ai ziarului ——­ Jt—Dreptatea“ nu s’au hotărît s ă dea pace bietului mort —* ~~ Iov. Instrument inconștient­­ a^Altad­e In timpul vieții, rolul *­*• * « slogan electoral continuă, * m *­Io, un mormânt. Miasmele E=*- 'Viului sunt cădelnițate cl­e­re­ * — după tipicul legionar, pe la s -ft oamenilor, mortul este —*• 3 facă drep t>> să salute, să ‘ ft- ^ i „Trăiască Maniu", ges­’ ft___ *r?’* care, în situația în care t­reL âa, nu le poate refuza, — * * £ ma preumblare pe care * a im­pus-o cioclii de la P. N. Ț.­­a sedus în cisa justiției, „Nu c­u­escut drpinte mortului“, urlă singoii din dosul * *»Zeului, oamenii justiției sunt cu asasinii pe care caută ~ _ «amulle« întreaga afacere _ mușamilizată. Și mortul * ■ ■ ft»­. C« a­ putea face el alt* - Ar­șepti poate discret­a­ ^ care sar apropia de el «ritm­ul tău abea a început, ** dori să fie lăsat în pace *»Inericii mormântului, nu _ transformat în megafon * u miniuni și calomnii. Dar săi amarazi n’f­u timp *■ “ mr *­* «șa ceva. Fi sunt grăbiți, ' m=» citiț<g ^ c­a ml­a­tă justiția este o> ~ ~ * Ui mor atacuri deosebit ~g* — **ve.In timp ce „tot orașul m­sasinii" (ziarul „Drep­t / ancheta d*lui procuror * M­m­ ”nostu se reduce la „diver­. ^ ** slnistră a unor haluci­_(Dreptatea“ Nr. 68), d*sa V ^­­*Vy ®*"seara, ezită, ascunde, ^ « Jleazg. ^ mârșave și nefondate , *ce are aceste acuzații reese _ 5*1*1 afirmațiile scăpate din : ^*ur prea puțin­abililor re­^ ____m ‘ r * de la „Dreptatea".Ei recu­nz­u se poate vorbi despre __ j^a»st­at politic“ (Nr. din 20 ~ ^ 43 Copoii),cătorii P.N.Ț.-ului _ ^ 4. așuii G. iuane și Tr. ~ " coiu, admit sub semnătu* — «»asinul e necunoscut, dacă asasinatul nu are un politic, de ce caută justiția "*­■ ^«malizeze afacerea? Nu ^ o dl. procuror Caton Co­­u­rudg cu asasinul, („ne- ^ **-CUt‘, dealtfel, după afirma­țiile național-țărăniste) ? Calomnia murdară care se în­­cearcă a se arunca asupra Jus­tiției din partea unor agitatori politici veroși și lipsiți de ma­terial este evidentă. Aceștia nu sunt la prima insultă adusă fo­rurilor superioare ale târii. Și cum minciuna și calomnia se pedepsesc prin lege suntem si­­guri că ei vor fi chemați, să dea cont de cele afirmate chiar în fața Justiției pe care au murdă­­rit-o. Suntem siguri că dl. procu­ror Caton Comănescu va reac­ționa așa cum se cuvine în fața insultei care­ i s’a svârlit cu a­­tâta nerușinare. El îi va chema la răspundere pe cei care cu u­­șurință i-au învinuit de „trădare“ de „diversiune sinistră“ etc. Mai este însă o latură a pro­blemei. Niciunul din studen­ii care au fost cu Sergiu îacovlev în noaptea de 19 spre 20 Martie nu s’a prezentat la Cabinetul d-lui Procuror pentru a face declarații. Dacă nu s’au prezen­tat este pentru­ că au, e evident, de ascuns ceva. Nu cumva tre­­bue să fie căutată în direcția aceasta „mușamaua“ pe care, cu abilitate încearcă s’o strămute domnii de la „Dreptatea" ? Se impune și aici, o dublare a energiei anchetatoare a justi­ției. Ca un răspuns la acuzațiile mârșave care­ i se aduc ca tre­­bui să accelereze investigațiile să oblige pe cei care se ascund să compară in fata ei. Cu to­ți iubim prestigiul jus­tiției și ne mândrim cu el. Știm că urletele scribilor de la „Drep­tatea" nu pot aduce decât insulte gratuite, minciuni și calomnii.­ Dar manevra murdară a aces­tora nu poate fi demascată de­finitiv decât atunci când adevă­rul de care nu se indoește de fani nimeni va fi confirmat în mod triumfal de oamenii legii. Orice întârziere in iuan­tic­ cu acestuia este un răgaz acordat minciunii, meschinei agitatii po­liticianiste. Justitia trebue să ne dăruiască adevărul căt mai re­pede, 1-1 cerem cu toții, i-1 cere și mortul care s-a săturat să mai servească de marionetă politică. G. MIHNEA T­­rneu electoral „istoric Populația Iașului și a alt­­or regiuni din Moldova a hui­duit pe ’d-nii ft—Hațieganu și Hudiță — BANCHET „ȚĂRANII­T“ DHR FARH ȚĂRANI — Alaltăeri dl. Hațieganu a sosit în localitate pentru a lua parte la alegerile conducerii organizației maniste din ora­șul nostru. Ca și dl. Mihalache dl. Ha­țieganu a trebuit să se con­vingă că azi poporul nu mai tolerează în mijlocul său pe emisarii urii și pe apărătorii moșierimii. Maniștii n’au reușit să-și... „spele rufele in familie" Cu ocazia unei ședințe de la clubul manist, dl. Hațieganu a trebuit să înregistreze cu răb­dare, nemulțumirile și grelele acuzații pe care conducătorii organizației de Iași le-au adus conducerii centrale a parti­dului. Discuțiunile au devenit la un moment dat atât de vio­lente, încât trecătorii putură auzi din stradă strigăte ca : „duceți partidul de râpă“, „ne retragem și înființăm alt par­tid țărănist“, etc... Un trecător care nu știa despre ce e vorba își dădea cu părerea că „rufele e bine să le speli numai în familie“, o coincidentă supă­rătoare Alături de sediul manist, a avut loc în acelaș timp o întrunire a Frontului Națio­nal Democrat. Cu această ocazie dl. Ha­țieganu a putut auzi hui­­duelile pe care i le adresa m­assa cetățenească. Un prieten al d-lui Ha­țieganui —­­ spune că dl. Hație­ganu a f­­i—foarte supărat din cai­7­ s=m coincidenții în­­trunirilor­ Ș» că dacă ar fi Știut din^^*- into ar fi renun­țat, ca nu vadă lumea „popular*" *^tea“ de care se bucură tL —^la­ Fălticeni și dl. H «fidița... Dl. Huc^e­iță-membru mar­cant în c----­­omitetul de con­ducere a--------partidului manist și colab.^» st­ator supus al dic­tatorului Rădescu — a por­nit ca și dl. Hațieganu să vâneze popularitatea“ la Fălticeni —Și a reușit într’a­­devăr o vâneze, dar numai în rândul moșierilor, căci ..var—— rații“ de țărani în loc să vi­­ la întrunirea ma­nistă, au­ participat la mee­tingul F.Z_^r>î.D.-ist din acea Hațieganu, dl. Hud*țaAs __a bucurat tot tim­pul „van­ă toarei” d-sale de “ovațiunile“zgomotoase ale orășenilor și sătenilor care nu-l mai slăbeau pe dl. Hu­diță din, „Huo ! cu minis­trul înfometării și uciderii poporului”. Și totuși un banchet... Potrivit tradiției de totdea­una, maniștii din Iași (aceiași care pe toate drumurile se plâng de lipsa alimentelor și aceiași care vând mititei cu 2 lei și „chilul* de vin cu 14 lei) i-au oferit d-lui Hație­­ganu un copios banchet. Molfăiau ,baieț­ii­* d-lui Maniu la bunătăți și gargari­­seau la băuturi,... c’an vre­murile de aur ale „istorici­lor*. A fost un banchet cu an­devarat faränist dar... fără nici­ un țăran. . .Țăranii fin tocmai a­­cum postul Portiîor" lămurea un „istoric” ce se tot îndop.? mereu cu „de dulce”. ------------------[Patru săgâSătu­oși S. Ifl R* S« ^*i 3H Puterea industriala c " i. Uniunii Sovietice ■ ■ ,­ce său discurs, roșiii la 9 - m­p generalissimul Stalir. a ■­­ »­­ai alegătorilor un bilanț al l­ui Industrial săvârșit de U­ —I­m ~m Sovietică între cele două Fantă Oiei Cărbuni Petr# de ANDREI OȚETEA Rectorul Universității din Iași războaie mondiale. Iată tabloul s Comparat al principa­lelor produse, in 1913 și 1940, in tone ! Cereale exporta­ Bumbac brut bile 21.000. 000 740.000 38.000. 000 2.700.UO0 toate fondurile disponibile spre des­­voltarea îndustriei grele. Fără a­­ceastă operație prealabilă nu s’ar fi putut atinge, într’un timp atât de scurt, scopul urmărit. Această politică economică a pus la dispoziția Uniunii mijloacele care i-au îngăduit să reziste agresiunii germane și să câștige victoria, dar a impus populației restricțiuni în privința articolelor de confort și de lux. Succesul imediat a fost sacri­ficat unei politici de înaltă preve­­­dere care s-a dovedit justă, indus­tria grea permite acum guvernului să proced­­e la reconstrucția ime­diată a țării și la echiparea indus­triei ușoare menite să ridice necon­tenit nivelul de viață al locuitorilor. Noi am putut să vizităm două dintre cele mai mari întreprinderi industriale ale Uniunii Sovietice: uzinele Stalin de la Moscova și uzi­nele Kirov (foste Prîi­ov) de la Le­ningrad. Uzinele Stalin uzinele care poartă azi nu­mele de S­alin au fost inteme­­iate in 1­916 pentru repararea automobilelor și timp de opt ani s-au m­­arginii­t­,clusiv la această funcție. In 192*, ele în­cep să construiască camioane și izbutesc, in primul an, să lanseze 10 camioane. In 1926, producția se ridică la 300, in 1935 la 25.0­0, iar azi la 100.000 de camioane, turisme și auto­buze pe an. Uzinele acoperă o suprafață de 50 ha și întrebuințează "mai multe zeci de mii de cum ne spunea sibilin oameni", directo­rul. Ele formează un adevărat­­ oraș, înzestrat cu serviciile lui de aprovizionare, cu case de locuit pentru personal, cu can­tinele și cooperativele lui, cu un palat cultural, cu teatru, bi­bliotecă, sală de Lectură, cu un Institut de mecanică pentru formarea inginerilor săi, cu o școală de maeștri frecventată de 20­0 elevi, cu cursuri pentru perfecționarea muncitorilor la care sunt înscriși 12.000 de au­ditori, cu creșe (leagăne) pen­tru fugaci și grădini de copii mici. Am vizitat secția de fabri­care in serie a pieselor de automobile și camioane și pa­vilionul de montare a camioa­nelor. Sticla acoperișului e în parte spartă, in parte cu negrul și una și alta vopsită trebu­­esc înlocuite. Dar lipsa sticlei se simte și la Moscova. Circulă încă tramvai c u geamurile în­locuite cu scânduri. De aceea clădirile care trebuiau să fie —(Continuare în pag. 3-a) —­ ­*.320.000 4.230.000 29.O0Q.00O 9,.000.000 ^- ^»000.000 IRinn.nnn lAAnnnnon nnn nnn -SA de cifre explică nu numai bazi c— «xiă pe care s’a sprijinit efortu ■. sc­ o i al Uniunii, ci și saltul t prin care Uniunea a trecu fază înapoiată, la o fazi £ n­ ■ ft a. industrială, de desvoltare »celaș timp, generelissimu­l. explica­ politica prin cart­e» izbutit, intr’un timp recorc »­­^z­ă aceste rezultate : Uniunea M • =— ut industrializarea cu indus" . „Metoda sovietică de im­n­i­zare a țării se deosebești de metoda capitalistă de in ■ _jM. i­scare. .a spus Stalin. In țăriri— fie industrializarea începe dt r -­­­mm. cu industria ușoară. Cum ir ușoară e nevoie de ma i i­nvestiții și capitalul investi repede rambursat și, cum e m » mi de câștigat bani în Indus" « >­a­ră decât în cea grea, Im ușoară constitue prima etape ^ s-finalizare în aceste țări“. m după ce din exploatarea ---- — I mici s’a constituit prin a­~m— ^ un capital de rezervă vine­­* x-idustriei grele. - —--— iele n’au putut să aștepte transformarea Industriei o­­industrie grea. „Partidul —~­­ * și-a adus aminte de cuvin­­t­enin, după care fără o­in­­■^E grea e imposibil de apărat­­ m­ ft ii Ja țării și fără ea ordinea B—s. ar pieri. In conscință:^ " __ comunist din țara noastră ^ * mersul obișnuit al indus­~ —Ä și a început opera de In* ^ re prin desvoltarea marii «a f­ zarei băncilor și indus* . » «rmu­l S'J'Uiu! să carzineie Când se ia vacanță la Universitatea „Cuza-Vodă“ di­n localitate —Hotărârea sertatului ^K-universitar— Se face cunoscut că în ședința de Sâmbătă 30 Martie a. c., Senatul Uni­versitar întrunit sub pre­ședinția d-lui prof. univ. Andrei Oțetea, Rectorul U­­niversității „Cuza-Vodă“ a hotărît următoarele: c Ratificarea concursului ți­nut pentru ocuparea cate­drei de Limba și Literatura Genix de la Facultatea de Li­tere și Filosofie, fiind decla­r*­at reușit d. prof. J. Lives­­^u. _ intr- «in ce privește vacanța Paște.aî> Senatul Univer­­sitar a hotărît ca aceasta ?.a.Agrc­ia la toate facultățile Umiv ■­—± rsif„ăț­l „Cuza-Vodă“ cu îrs. ^2ep.$r« de .JoLll Apri­ Noile tarife poștale au intrat în vigoare de ieri 1 Aprilie începând de ieri 1 Aprilie s’au pus in aplicare noile ta­rife poștale și telegrafice ma­jorate și anume: o scrisoare loco lei 203 ; o scrisoare in altă localitate lei 300; o cartă poștală sim­plă lei 140; o cartă poștală ilustrată lei 200 ; un imprimat lei 80 ; taxa de recomandare lei 300; taxa de express loco lei 400; taxa de express alte localități lei 600 ; taxa pe cu­vânt la telegrame loco lei 60 ; taxa pe cuvânt alte localități lei 100. Direcția Generală P. T. T. roagă publicul să aplice pe *■ trimiterile ce expediază, noile­­ taxe tarifare, spre a nu fi ex­­­­puse să cadă la rebut. w muLm. no. Agg 4 Pagini 200 fcgj Kercuri 3 Aprilie 194L CRONICA EXTERNA ALEGERILE LUI GRECIA de EMIL HALUNGA Poporul grec a fost chemat Du­­minică în fața urnelor. A fost che­­mat dar nu s’a prezentat, convins­­ find că actualele alegeri, in con­dițiile în care au fost pregătile și în care se vor desfășura nu sunt alegerile lui, ale țării lui, e­i ele nu servesc democrația și pacea. Situația internă din Grecia nu permitea ținerea alegerilor la 31 Martie. Aceasta au recunoscut-o prietenii interni și externi ai po­porului grec și chiar acei oameni politici ai partidelor de centru și de dreapta, ca premierul Soiulis și alții - care a servi­t fiind unor in­terese străine, totuși n'au putut să nu recunoască farsa care se joacă prin aceste alegeri poporului care a dat arăta pentru eliberarea sa de sub jugul cotropitorului hitle­­rist și pentru cauza comună a a­­loților. Cu toată imensa majoritate care s'a opus la ținerea alegerilor, ele au avut loc datorită cercurilor conducătoare monarhiste și cola­boraționiste susținute în politica lor de guvernul britanic și de tu­nurile și tancurile engleze care din eliberatoare au devenit asu­pritoare și ucigătoare ale poporului grec. Păienjenișul ce a fost țesut de către cercurile reacționare din țară și străinătate în jurul erei em­nui popor pion, pentru a-l imobi­liza și a-i lua orice putință de ma­­nifestare a dorinței sale de liber­tate sunt prea bine cunoscute. În­cepând din ziua de 3 Decembrie 1944, dată la care trupele brita­nice au deschis focul contra unei manifestații pașnice a populației A­­tenei, s'a abătut asupra întregei Grecii o­­ eroare asemănătoare celei de pe timpul dictaturii meta­­xiste și a ocupației hitleriste. 80 mii patrioți au fost uciși de tunu­rile crucișetoarelor, de șenilele tancurilor, de bombele avioanelor engleze, închisorile au fost îmbâcsite cu luptători pentru democrație iar sute de mii de văduve și orfani își plângeau soții și părinții. Nici Ar­mistițiul încheiat la 12 Februarie 1945 la Varkisa nu a fost respectat. Conducerea reacționară a regentu­lui Damaschinos și a guvernelor ce s’au succedat la cârma țării prezidate de Plastiros, Vulgaris, —(­Continuare în pag. 3-a,) — Bcratăria însămânțărilor — C&­=» s’a lucrat în campania agricolă 1945—1946 și ce trebuie realizat în viitor — DATE ȘI CIFRE EDIFICATOARE *ac­­arul nostru a­­„iblinist în numerele sale trecute care este înseme­ntarea campaniei de însămințăți și in legătură cu acest fapt s* ■ 1 atâtul lămurit rece fiecare persoană în parte trebuie să renunț­­e la acoperarea de alimente, procedându-se astfel la o ra­­ționali­z­are în interes general,­­ fiecare cetățean e dator să știe că de rezultatul satisfăcă­tor al însămânțărilor va depinde bună­starea economică a țării.­­Să nu numai să cunoască aceasta, ci, la limita po­­<5­ti­lor, a pregătirilor sale și a rolului său un angre­ 7 economic, să contribuie cu toată râvna la ducerea --­­sfârșit a acestei operațiuni. Este V­n deobște știut că Uniunea^^. Sovietică a folosit dese pr­­­­­­­ilejuri pentru a veni în ajnto­a României cu pri­vire la problemele agricole. De la tr­­i­miterea treptată în țară a sute de vagoane de grâu și porumb, cereale care au sup lipsurile de la noi, tif^­ ^uri care s'au ivit din cai­ ^ za Secetei nemaipo­menite^,^ până acum de cu­rând, ând acelaș stat ve­cin și­­^^»rieten ne-a trimis mașini,*. unelte și oameni specia^R­ iști la munca câm­pului, ^^sprijinul sovietic se învede .^n-ează tot mai simțit. Dar­­ toate aceste ajutoare nu vor^ fi suficiente dacă a­­ceia vre sunt răspunzători de zei:^^sjta campaniei de în­­sămân —țări nu vor lucra cu râvnă, căutând să depă­șească— chiar angajamentele luate. Acție~­­*nea de sabotare a cli­cilor r <^£?acționare își găsește și în a cest domeniu pretext pentru uneltiri. Prin*­___ cunoscute metode di­versiore^\stet oamenii lui Maniu și Bra­­^ianu încearcă să sus­tragă­­^ie la munca lor pe plu­gari, r­emisă sătenii sunt toți conștienți și sunt încredințați că numai printr’o colaborare efectivă cu toate forțele pro­ductive vor asigura întregului popor o recoltă căt mai bo­gată. In cadrul acestei ches­tiuni, prezentăm azi cetito­rilor unele date documen­tare, pentru cunoașterea a­­mănunțită a problemei. Da­tele acestea ne sunt furni­zate de graficele și hărțile pe care Camera­ ja școlă le-a placardat la expoziția „Reconstrucția Moldovei“ din sala Corso. ...Vogoani­da sa» mința fată de ex. ce cantități de semințe a trimis Minis­terul Agriculturii pentru ju­dețul Iași în primăvara și toamna anului 1945. Grâu de toamnă 10 va­goane, secară 1 vagon,orz 230 vagoane, ovăz 73 vag., porumb 87 vag., cartofi 216 vag., in 3 vag., cânepă 0,5 vag., fasole 3,5 vag., linte 73 vag., meiu 14 vag., lucerna 2 vag., sfeclă 0,30 vag., arpagic 2­ 57 vag. us­turoi 0,5 vag. Graficul însămână țărilor în jud. Iași, în campania agricolă 1945-1946 arată ur­mătoarea situație în hectare: Grâu de toamnă 41.000 ha., grâu de primăvară 35921 ha., secară 100,57 ha., orz de toamnă 50,4 ha., orz 7200 ha., ovăz 5000 ha., mei 350 ha., porumb 88845 ha., sfeclă de zahăr 1700 ha., sfeclă 500 ha., fasole 950 ha., bob 50 ha., mazăre 1510 ha., linte —(­Continuare în pap. 3-a) — însemnări —pi cotidian—; P­N­­Ț-ul este un căutare­­ de partizani.­­ Faptul ni-l semnalează chiar oficiosul partidului,­­ care invită pe cetățenii cu diferite nemulțumiri să se adreseze redacției ziarului, unde in mod cu totul gratuit, avocați specialiști le stau la dispoziție. Ziarul nu uită să că cetățenii ar fi mai adauge bine și­ se prezinte... personal iar nu să-și trimită nedumeririle prin poștă. Ne imaginăm vizita unui astfel de cetățean, dacă s’ar găsi vreunul. — „Poftiți coane“. Luați lon coane ! Dor­ifi un tel cu o jumătățică, așa miti­pe cinste ? etc. etc. jI ^farul Dreptatea ne plagiază. ^ In campania de ură pe care a deslanțat-o gazeta istorică nu re­cunoaște nici un scrupul. Ocupându-se de moartea stu­dentului Iacovlev, transformată de maniști în instrument de agi­­tație politică, ziarul scrie adre­­sându-se nouă : De unde știe reporterul numitului ziar cine sunt faptașii înainte să se fi pronunțat justiția ? Și dacă-l știe, de ce nu-i denunță ? Ne­­denunțându-i n devine com­plice ? Este exact ceea ce am întrebat noi pe agitatorii maniști și con­tinuăm să întrebăm: „Dreptatea* ne-a copiat cuvânt cu cuvânt. Ici toarea și de­­­mii democrate către studențimea­­ ieșană Dragi colegi ieșeni. Noi, studențimea democrată din București am urmărit cu îngrijorare cele petrecute în ultimul timp la Iași, in orașul martir al războiului des­­lănțuit de dușmanii statornici ai U­­niun­ii Sovietice, în orașul care nu poate să-și recapete strălucirea de­cât prin elanul creator al tinerei de­mocrații românești. Dar adversarii acestei democrații și-au îndreptat ultimele nădejdi către Universitatea din Iași și folosind un caz nelămurit încearcă să reînvie epoca întunecată în care studențimea ieșană a fost in parte transformată in masă de manevră îndreptată îm­potriva celor ce muncesc. Ei speră ca dintre studenții din Iași să ridice un nou Zeren Codrean­u, pe care să-l folosească la spargerea acțiuni­lor populare, ca în 1920 la Nicolina. Ei speră că Iașul va deveni din nou centrul de difuzare a huliganismului. Dar anul 1922 nu se mai poate repeta. Zadarnic asasinii de la 1907, dușmanii reformei agrare, călăii muncitorimii de la Grivița și Lupeni se sbat pentru a folosi studențimea in îndeplinirea scopurilor lor crimi­nale. Acelaș lucru s-au încercat aici, la București, la 8 Noem­brie și acum două luni. S’au isbit insă de hotărî­­rea forțelor populare, s’au isbit de unitatea democratică a marii majo­rități a studențimii. Alături de reac­­țiune nu mai sunt astăzi decât câțiva pretinși studenți, obișnuiții cafene­­lelor și bulevardelor. Dragi colegi ieșeni. Nu cedați niciodată în fața pro­vocărilor reacțiunii. Fiți în orice clipă pătrunși de răspunderea pe care noi, studenții, o avem față de destinul culturii românești, față de însuși viitorul poporului nostru; în­cepeți acțiunea hotărâtă de strângere a rândurilor tuturor forțelor iubi­toare de progres din universitatea noastră, fiindcă izbânda democrației va rezulta numai printr’o luptă dârză, străduiți-vă pentru un nivel cât mai înalt al învățământului, căci bu­ruiana fascistă nu crește decât la întuneric. Și smulgeți această buru­iană din mijlocul vostru. Arătați ce­­lor care încă n’au înțeles, că nu existat un mai mare dușman al ti­neretului Și al culturii decât fascis­mul: dacă echipele SS au fost în fruntea celor care au săvârșit la Iași masacrarea evreilor la 29 iunie 1941, tot ele au executat la 17 Noi­embrie 1939 în sălile de curs pe studenții cehi ai Universității din Praga. Faceți pe toți să priceapă că duș­manul nostru nu poate fi decât unul singur : acela al luptei pentru a ne asigura condiții favorabile de studiu, ele c­rut roade să le­ închinăm ri­dicării poporului. Arătați colegilor voștri care au apucat calea șovi­nismului, a rassismului, că­ ei se fac instrumentul dușmanilor păcii, duș­manilor demnității omenești,­ ca ei luptă împotriva intereselor țării. Numai unitatea noastră democra­tică poate să ne asigure un loc de cinste în lupta pentru pace, lumina și progres care însuflețește tineretul studios din întreaga lume. FRONTUL DEMOCRAT UNIVERSITAR BUCUREȘTI din București

Next