Moldova Liberă, aprilie-iunie 1946 (Anul 3, nr. 460-530)
1946-04-03 / nr. 460
* 7 REDACȚIA S ft *—__ LSpușneanu 37, telei*0209 ^administrat*a â ft *— LSpușnaatu 37, telei ° n 42. ABONAMENTE Iași Provincia 3. ^D0 lei 1 lună 4590 lei lei 5 luni 13090 lei «oricâți,Instituții, IO»000 Pe a? P* «sinistru muncit.și »lud. 30000 tei Directori «of. Univ. C. BALMUȘ stiția și manevrele politice abilii condeeri ai ziarului —— Jt—Dreptatea“ nu s’au hotărît s ă dea pace bietului mort —* ~~ Iov. Instrument inconștient a^Altade In timpul vieții, rolul **• * « slogan electoral continuă, * m *Io, un mormânt. Miasmele E=*- 'Viului sunt cădelnițate clere * — după tipicul legionar, pe la s -ft oamenilor, mortul este —*• 3 facă drep t>> să salute, să ‘ ft- ^ i „Trăiască Maniu", ges’ ft___ *r?’* care, în situația în care treL âa, nu le poate refuza, — * * £ ma preumblare pe care * a impus-o cioclii de la P. N. Ț.a sedus în cisa justiției, „Nu cuescut drpinte mortului“, urlă singoii din dosul * *»Zeului, oamenii justiției sunt cu asasinii pe care caută ~ _ «amulle« întreaga afacere _ mușamilizată. Și mortul * ■ ■ ft». C« a putea face el alt* - Arșepti poate discreta ^ care sar apropia de el «ritmul tău abea a început, ** dori să fie lăsat în pace *»Inericii mormântului, nu _ transformat în megafon * u miniuni și calomnii. Dar săi amarazi n’fu timp *■ “ mr ** «șa ceva. Fi sunt grăbiți, ' m=» citiț<g ^ ca mlată justiția este o> ~ ~ * Ui mor atacuri deosebit ~g* — **ve.In timp ce „tot orașul msasinii" (ziarul „Drept / ancheta d*lui procuror * Mm ”nostu se reduce la „diver. ^ ** slnistră a unor haluci_(Dreptatea“ Nr. 68), d*sa V ^*Vy ®*"seara, ezită, ascunde, ^ « Jleazg. ^ mârșave și nefondate , *ce are aceste acuzații reese _ 5*1*1 afirmațiile scăpate din : ^*ur prea puținabililor re^ ____m ‘ r * de la „Dreptatea".Ei recunzu se poate vorbi despre __ j^a»stat politic“ (Nr. din 20 ~ ^ 43 Copoii),cătorii P.N.Ț.-ului _ ^ 4. așuii G. iuane și Tr. ~ " coiu, admit sub semnătu* — «»asinul e necunoscut, dacă asasinatul nu are un politic, de ce caută justiția "*■ ^«malizeze afacerea? Nu ^ o dl. procuror Caton Courudg cu asasinul, („ne- ^ **-CUt‘, dealtfel, după afirmațiile național-țărăniste) ? Calomnia murdară care se încearcă a se arunca asupra Justiției din partea unor agitatori politici veroși și lipsiți de material este evidentă. Aceștia nu sunt la prima insultă adusă forurilor superioare ale târii. Și cum minciuna și calomnia se pedepsesc prin lege suntem siguri că ei vor fi chemați, să dea cont de cele afirmate chiar în fața Justiției pe care au murdărit-o. Suntem siguri că dl. procuror Caton Comănescu va reacționa așa cum se cuvine în fața insultei care i s’a svârlit cu atâta nerușinare. El îi va chema la răspundere pe cei care cu ușurință i-au învinuit de „trădare“ de „diversiune sinistră“ etc. Mai este însă o latură a problemei. Niciunul din studenii care au fost cu Sergiu îacovlev în noaptea de 19 spre 20 Martie nu s’a prezentat la Cabinetul d-lui Procuror pentru a face declarații. Dacă nu s’au prezentat este pentru că au, e evident, de ascuns ceva. Nu cumva trebue să fie căutată în direcția aceasta „mușamaua“ pe care, cu abilitate încearcă s’o strămute domnii de la „Dreptatea" ? Se impune și aici, o dublare a energiei anchetatoare a justiției. Ca un răspuns la acuzațiile mârșave care i se aduc ca trebui să accelereze investigațiile să oblige pe cei care se ascund să compară in fata ei. Cu toți iubim prestigiul justiției și ne mândrim cu el. Știm că urletele scribilor de la „Dreptatea" nu pot aduce decât insulte gratuite, minciuni și calomnii. Dar manevra murdară a acestora nu poate fi demascată definitiv decât atunci când adevărul de care nu se indoește de fani nimeni va fi confirmat în mod triumfal de oamenii legii. Orice întârziere in iuantic cu acestuia este un răgaz acordat minciunii, meschinei agitatii politicianiste. Justitia trebue să ne dăruiască adevărul căt mai repede, 1-1 cerem cu toții, i-1 cere și mortul care s-a săturat să mai servească de marionetă politică. G. MIHNEA Trneu electoral „istoric Populația Iașului și a altor regiuni din Moldova a huiduit pe ’d-nii ft—Hațieganu și Hudiță — BANCHET „ȚĂRANIIT“ DHR FARH ȚĂRANI — Alaltăeri dl. Hațieganu a sosit în localitate pentru a lua parte la alegerile conducerii organizației maniste din orașul nostru. Ca și dl. Mihalache dl. Hațieganu a trebuit să se convingă că azi poporul nu mai tolerează în mijlocul său pe emisarii urii și pe apărătorii moșierimii. Maniștii n’au reușit să-și... „spele rufele in familie" Cu ocazia unei ședințe de la clubul manist, dl. Hațieganu a trebuit să înregistreze cu răbdare, nemulțumirile și grelele acuzații pe care conducătorii organizației de Iași le-au adus conducerii centrale a partidului. Discuțiunile au devenit la un moment dat atât de violente, încât trecătorii putură auzi din stradă strigăte ca : „duceți partidul de râpă“, „ne retragem și înființăm alt partid țărănist“, etc... Un trecător care nu știa despre ce e vorba își dădea cu părerea că „rufele e bine să le speli numai în familie“, o coincidentă supărătoare Alături de sediul manist, a avut loc în acelaș timp o întrunire a Frontului Național Democrat. Cu această ocazie dl. Hațieganu a putut auzi huiduelile pe care i le adresa massa cetățenească. Un prieten al d-lui Hațieganui — spune că dl. Hațieganu a fi—foarte supărat din cai7 s=m coincidenții întrunirilor Ș» că dacă ar fi Știut din^^*- into ar fi renunțat, ca nu vadă lumea „popular*" *^tea“ de care se bucură tL —^la Fălticeni și dl. H «fidița... Dl. Huc^eiță-membru marcant în c----omitetul de conducere a--------partidului manist și colab.^» stator supus al dictatorului Rădescu — a pornit ca și dl. Hațieganu să vâneze popularitatea“ la Fălticeni —Și a reușit într’adevăr o vâneze, dar numai în rândul moșierilor, căci ..var—— rații“ de țărani în loc să vi la întrunirea manistă, au participat la meetingul F.Z_^r>î.D.-ist din acea Hațieganu, dl. Hud*țaAs __a bucurat tot timpul „vană toarei” d-sale de “ovațiunile“zgomotoase ale orășenilor și sătenilor care nu-l mai slăbeau pe dl. Hudiță din, „Huo ! cu ministrul înfometării și uciderii poporului”. Și totuși un banchet... Potrivit tradiției de totdeauna, maniștii din Iași (aceiași care pe toate drumurile se plâng de lipsa alimentelor și aceiași care vând mititei cu 2 lei și „chilul* de vin cu 14 lei) i-au oferit d-lui Hațieganu un copios banchet. Molfăiau ,baieții* d-lui Maniu la bunătăți și gargariseau la băuturi,... c’an vremurile de aur ale „istoricilor*. A fost un banchet cu andevarat faränist dar... fără nici un țăran. . .Țăranii fin tocmai acum postul Portiîor" lămurea un „istoric” ce se tot îndop.? mereu cu „de dulce”. ------------------[Patru săgâSătuoși S. Ifl R* S« ^*i 3H Puterea industriala c " i. Uniunii Sovietice ■ ■ ,ce său discurs, roșiii la 9 - mp generalissimul Stalir. a ■ »ai alegătorilor un bilanț al lui Industrial săvârșit de U —Im ~m Sovietică între cele două Fantă Oiei Cărbuni Petr# de ANDREI OȚETEA Rectorul Universității din Iași războaie mondiale. Iată tabloul s Comparat al principalelor produse, in 1913 și 1940, in tone ! Cereale exporta Bumbac brut bile 21.000. 000 740.000 38.000. 000 2.700.UO0 toate fondurile disponibile spre desvoltarea îndustriei grele. Fără această operație prealabilă nu s’ar fi putut atinge, într’un timp atât de scurt, scopul urmărit. Această politică economică a pus la dispoziția Uniunii mijloacele care i-au îngăduit să reziste agresiunii germane și să câștige victoria, dar a impus populației restricțiuni în privința articolelor de confort și de lux. Succesul imediat a fost sacrificat unei politici de înaltă prevedere care s-a dovedit justă, industria grea permite acum guvernului să procede la reconstrucția imediată a țării și la echiparea industriei ușoare menite să ridice necontenit nivelul de viață al locuitorilor. Noi am putut să vizităm două dintre cele mai mari întreprinderi industriale ale Uniunii Sovietice: uzinele Stalin de la Moscova și uzinele Kirov (foste Prîiov) de la Leningrad. Uzinele Stalin uzinele care poartă azi numele de Salin au fost intemeiate in 1916 pentru repararea automobilelor și timp de opt ani s-au marginiit,clusiv la această funcție. In 192*, ele încep să construiască camioane și izbutesc, in primul an, să lanseze 10 camioane. In 1926, producția se ridică la 300, in 1935 la 25.00, iar azi la 100.000 de camioane, turisme și autobuze pe an. Uzinele acoperă o suprafață de 50 ha și întrebuințează "mai multe zeci de mii de cum ne spunea sibilin oameni", directorul. Ele formează un adevărat oraș, înzestrat cu serviciile lui de aprovizionare, cu case de locuit pentru personal, cu cantinele și cooperativele lui, cu un palat cultural, cu teatru, bibliotecă, sală de Lectură, cu un Institut de mecanică pentru formarea inginerilor săi, cu o școală de maeștri frecventată de 200 elevi, cu cursuri pentru perfecționarea muncitorilor la care sunt înscriși 12.000 de auditori, cu creșe (leagăne) pentru fugaci și grădini de copii mici. Am vizitat secția de fabricare in serie a pieselor de automobile și camioane și pavilionul de montare a camioanelor. Sticla acoperișului e în parte spartă, in parte cu negrul și una și alta vopsită trebuesc înlocuite. Dar lipsa sticlei se simte și la Moscova. Circulă încă tramvai c u geamurile înlocuite cu scânduri. De aceea clădirile care trebuiau să fie —(Continuare în pag. 3-a) — *.320.000 4.230.000 29.O0Q.00O 9,.000.000 ^- ^»000.000 IRinn.nnn lAAnnnnon nnn nnn -SA de cifre explică nu numai bazi c— «xiă pe care s’a sprijinit efortu ■. sc o i al Uniunii, ci și saltul t prin care Uniunea a trecu fază înapoiată, la o fazi £ n ■ ft a. industrială, de desvoltare »celaș timp, generelissimul. explica politica prin carte» izbutit, intr’un timp recorc »^ză aceste rezultate : Uniunea M • =— ut industrializarea cu indus" . „Metoda sovietică de imnizare a țării se deosebești de metoda capitalistă de in ■ _jM. iscare. .a spus Stalin. In țăriri— fie industrializarea începe dt r -mm. cu industria ușoară. Cum ir ușoară e nevoie de ma i investiții și capitalul investi repede rambursat și, cum e m » mi de câștigat bani în Indus" « >ară decât în cea grea, Im ușoară constitue prima etape ^ s-finalizare în aceste țări“. m după ce din exploatarea ---- — I mici s’a constituit prin a~m— ^ un capital de rezervă vine* x-idustriei grele. - —--— iele n’au putut să aștepte transformarea Industriei oindustrie grea. „Partidul —~ * și-a adus aminte de cuvintenin, după care fără oin■^E grea e imposibil de apărat m ft ii Ja țării și fără ea ordinea B—s. ar pieri. In conscință:^ " __ comunist din țara noastră ^ * mersul obișnuit al indus~ —Ä și a început opera de In* ^ re prin desvoltarea marii «a f zarei băncilor și indus* . » «rmul S'J'Uiu! să carzineie Când se ia vacanță la Universitatea „Cuza-Vodă“ din localitate —Hotărârea sertatului ^K-universitar— Se face cunoscut că în ședința de Sâmbătă 30 Martie a. c., Senatul Universitar întrunit sub președinția d-lui prof. univ. Andrei Oțetea, Rectorul Universității „Cuza-Vodă“ a hotărît următoarele: c Ratificarea concursului ținut pentru ocuparea catedrei de Limba și Literatura Genix de la Facultatea de Litere și Filosofie, fiind declar*at reușit d. prof. J. Lives^u. _ intr- «in ce privește vacanța Paște.aî> Senatul Universitar a hotărît ca aceasta ?.a.Agrcia la toate facultățile Umiv ■—± rsif„ățl „Cuza-Vodă“ cu îrs. ^2ep.$r« de .JoLll Apri Noile tarife poștale au intrat în vigoare de ieri 1 Aprilie începând de ieri 1 Aprilie s’au pus in aplicare noile tarife poștale și telegrafice majorate și anume: o scrisoare loco lei 203 ; o scrisoare in altă localitate lei 300; o cartă poștală simplă lei 140; o cartă poștală ilustrată lei 200 ; un imprimat lei 80 ; taxa de recomandare lei 300; taxa de express loco lei 400; taxa de express alte localități lei 600 ; taxa pe cuvânt la telegrame loco lei 60 ; taxa pe cuvânt alte localități lei 100. Direcția Generală P. T. T. roagă publicul să aplice pe *■ trimiterile ce expediază, noile taxe tarifare, spre a nu fi expuse să cadă la rebut. w muLm. no. Agg 4 Pagini 200 fcgj Kercuri 3 Aprilie 194L CRONICA EXTERNA ALEGERILE LUI GRECIA de EMIL HALUNGA Poporul grec a fost chemat Duminică în fața urnelor. A fost chemat dar nu s’a prezentat, convins find că actualele alegeri, in condițiile în care au fost pregătile și în care se vor desfășura nu sunt alegerile lui, ale țării lui, ei ele nu servesc democrația și pacea. Situația internă din Grecia nu permitea ținerea alegerilor la 31 Martie. Aceasta au recunoscut-o prietenii interni și externi ai poporului grec și chiar acei oameni politici ai partidelor de centru și de dreapta, ca premierul Soiulis și alții - care a servit fiind unor interese străine, totuși n'au putut să nu recunoască farsa care se joacă prin aceste alegeri poporului care a dat arăta pentru eliberarea sa de sub jugul cotropitorului hitlerist și pentru cauza comună a aloților. Cu toată imensa majoritate care s'a opus la ținerea alegerilor, ele au avut loc datorită cercurilor conducătoare monarhiste și colaboraționiste susținute în politica lor de guvernul britanic și de tunurile și tancurile engleze care din eliberatoare au devenit asupritoare și ucigătoare ale poporului grec. Păienjenișul ce a fost țesut de către cercurile reacționare din țară și străinătate în jurul erei emnui popor pion, pentru a-l imobiliza și a-i lua orice putință de manifestare a dorinței sale de libertate sunt prea bine cunoscute. Începând din ziua de 3 Decembrie 1944, dată la care trupele britanice au deschis focul contra unei manifestații pașnice a populației Atenei, s'a abătut asupra întregei Grecii o eroare asemănătoare celei de pe timpul dictaturii metaxiste și a ocupației hitleriste. 80 mii patrioți au fost uciși de tunurile crucișetoarelor, de șenilele tancurilor, de bombele avioanelor engleze, închisorile au fost îmbâcsite cu luptători pentru democrație iar sute de mii de văduve și orfani își plângeau soții și părinții. Nici Armistițiul încheiat la 12 Februarie 1945 la Varkisa nu a fost respectat. Conducerea reacționară a regentului Damaschinos și a guvernelor ce s’au succedat la cârma țării prezidate de Plastiros, Vulgaris, —(Continuare în pag. 3-a,) — Bcratăria însămânțărilor — C&=» s’a lucrat în campania agricolă 1945—1946 și ce trebuie realizat în viitor — DATE ȘI CIFRE EDIFICATOARE *acarul nostru a„iblinist în numerele sale trecute care este însementarea campaniei de însămințăți și in legătură cu acest fapt s* ■ 1 atâtul lămurit rece fiecare persoană în parte trebuie să renunțe la acoperarea de alimente, procedându-se astfel la o raționalizare în interes general, fiecare cetățean e dator să știe că de rezultatul satisfăcător al însămânțărilor va depinde bunăstarea economică a țării.Să nu numai să cunoască aceasta, ci, la limita po<5tilor, a pregătirilor sale și a rolului său un angre 7 economic, să contribuie cu toată râvna la ducerea --sfârșit a acestei operațiuni. Este Vn deobște știut că Uniunea^^. Sovietică a folosit dese prilejuri pentru a veni în ajntoa României cu privire la problemele agricole. De la trimiterea treptată în țară a sute de vagoane de grâu și porumb, cereale care au sup lipsurile de la noi, tif^ ^uri care s'au ivit din cai ^ za Secetei nemaipomenite^,^ până acum de curând, ând acelaș stat vecin și^^»rieten ne-a trimis mașini,*. unelte și oameni specia^R iști la munca câmpului, ^^sprijinul sovietic se învede .^n-ează tot mai simțit. Dar toate aceste ajutoare nu vor^ fi suficiente dacă aceia vre sunt răspunzători de zei:^^sjta campaniei de însămân —țări nu vor lucra cu râvnă, căutând să depășească— chiar angajamentele luate. Acție~*nea de sabotare a clicilor r <^£?acționare își găsește și în a cest domeniu pretext pentru uneltiri. Prin*___ cunoscute metode diversiore^\stet oamenii lui Maniu și Bra^ianu încearcă să sustragă^ie la munca lor pe plugari, remisă sătenii sunt toți conștienți și sunt încredințați că numai printr’o colaborare efectivă cu toate forțele productive vor asigura întregului popor o recoltă căt mai bogată. In cadrul acestei chestiuni, prezentăm azi cetitorilor unele date documentare, pentru cunoașterea amănunțită a problemei. Datele acestea ne sunt furnizate de graficele și hărțile pe care Camera ja școlă le-a placardat la expoziția „Reconstrucția Moldovei“ din sala Corso. ...Vogoanida sa» mința fată de ex. ce cantități de semințe a trimis Ministerul Agriculturii pentru județul Iași în primăvara și toamna anului 1945. Grâu de toamnă 10 vagoane, secară 1 vagon,orz 230 vagoane, ovăz 73 vag., porumb 87 vag., cartofi 216 vag., in 3 vag., cânepă 0,5 vag., fasole 3,5 vag., linte 73 vag., meiu 14 vag., lucerna 2 vag., sfeclă 0,30 vag., arpagic 2 57 vag. usturoi 0,5 vag. Graficul însămână țărilor în jud. Iași, în campania agricolă 1945-1946 arată următoarea situație în hectare: Grâu de toamnă 41.000 ha., grâu de primăvară 35921 ha., secară 100,57 ha., orz de toamnă 50,4 ha., orz 7200 ha., ovăz 5000 ha., mei 350 ha., porumb 88845 ha., sfeclă de zahăr 1700 ha., sfeclă 500 ha., fasole 950 ha., bob 50 ha., mazăre 1510 ha., linte —(Continuare în pap. 3-a) — însemnări —pi cotidian—; PNȚ-ul este un căutare de partizani. Faptul ni-l semnalează chiar oficiosul partidului, care invită pe cetățenii cu diferite nemulțumiri să se adreseze redacției ziarului, unde in mod cu totul gratuit, avocați specialiști le stau la dispoziție. Ziarul nu uită să că cetățenii ar fi mai adauge bine și se prezinte... personal iar nu să-și trimită nedumeririle prin poștă. Ne imaginăm vizita unui astfel de cetățean, dacă s’ar găsi vreunul. — „Poftiți coane“. Luați lon coane ! Dorifi un tel cu o jumătățică, așa mitipe cinste ? etc. etc. jI ^farul Dreptatea ne plagiază. ^ In campania de ură pe care a deslanțat-o gazeta istorică nu recunoaște nici un scrupul. Ocupându-se de moartea studentului Iacovlev, transformată de maniști în instrument de agitație politică, ziarul scrie adresându-se nouă : De unde știe reporterul numitului ziar cine sunt faptașii înainte să se fi pronunțat justiția ? Și dacă-l știe, de ce nu-i denunță ? Nedenunțându-i n devine complice ? Este exact ceea ce am întrebat noi pe agitatorii maniști și continuăm să întrebăm: „Dreptatea* ne-a copiat cuvânt cu cuvânt. Ici toarea și demii democrate către studențimea ieșană Dragi colegi ieșeni. Noi, studențimea democrată din București am urmărit cu îngrijorare cele petrecute în ultimul timp la Iași, in orașul martir al războiului deslănțuit de dușmanii statornici ai Uniunii Sovietice, în orașul care nu poate să-și recapete strălucirea decât prin elanul creator al tinerei democrații românești. Dar adversarii acestei democrații și-au îndreptat ultimele nădejdi către Universitatea din Iași și folosind un caz nelămurit încearcă să reînvie epoca întunecată în care studențimea ieșană a fost in parte transformată in masă de manevră îndreptată împotriva celor ce muncesc. Ei speră ca dintre studenții din Iași să ridice un nou Zeren Codreanu, pe care să-l folosească la spargerea acțiunilor populare, ca în 1920 la Nicolina. Ei speră că Iașul va deveni din nou centrul de difuzare a huliganismului. Dar anul 1922 nu se mai poate repeta. Zadarnic asasinii de la 1907, dușmanii reformei agrare, călăii muncitorimii de la Grivița și Lupeni se sbat pentru a folosi studențimea in îndeplinirea scopurilor lor criminale. Acelaș lucru s-au încercat aici, la București, la 8 Noembrie și acum două luni. S’au isbit insă de hotărîrea forțelor populare, s’au isbit de unitatea democratică a marii majorități a studențimii. Alături de reacțiune nu mai sunt astăzi decât câțiva pretinși studenți, obișnuiții cafenelelor și bulevardelor. Dragi colegi ieșeni. Nu cedați niciodată în fața provocărilor reacțiunii. Fiți în orice clipă pătrunși de răspunderea pe care noi, studenții, o avem față de destinul culturii românești, față de însuși viitorul poporului nostru; începeți acțiunea hotărâtă de strângere a rândurilor tuturor forțelor iubitoare de progres din universitatea noastră, fiindcă izbânda democrației va rezulta numai printr’o luptă dârză, străduiți-vă pentru un nivel cât mai înalt al învățământului, căci buruiana fascistă nu crește decât la întuneric. Și smulgeți această buruiană din mijlocul vostru. Arătați celor care încă n’au înțeles, că nu existat un mai mare dușman al tineretului Și al culturii decât fascismul: dacă echipele SS au fost în fruntea celor care au săvârșit la Iași masacrarea evreilor la 29 iunie 1941, tot ele au executat la 17 Noiembrie 1939 în sălile de curs pe studenții cehi ai Universității din Praga. Faceți pe toți să priceapă că dușmanul nostru nu poate fi decât unul singur : acela al luptei pentru a ne asigura condiții favorabile de studiu, ele crut roade să le închinăm ridicării poporului. Arătați colegilor voștri care au apucat calea șovinismului, a rassismului, că ei se fac instrumentul dușmanilor păcii, dușmanilor demnității omenești, ca ei luptă împotriva intereselor țării. Numai unitatea noastră democratică poate să ne asigure un loc de cinste în lupta pentru pace, lumina și progres care însuflețește tineretul studios din întreaga lume. FRONTUL DEMOCRAT UNIVERSITAR BUCUREȘTI din București