Moldova Liberă, iulie-septembrie 1946 (Anul 3, nr. 531-607)
1946-07-02 / nr. 531
Ir sub semnul aceleiași cre 6*J dințe, se găsesc uniteți însuflețite, partidele ce a,kiil Kill democratic. Ceia a unit este eonul tătar au făcut-o că :■’Ska ftului a dus ‘era la dezastru și credința ’or într’o lume mai bună, intemeiată pe dreptate soci 3, în care să nu existe exploatarea omului de către om și în care cei ce muncesc și produc să-și poată exprima liber, ideile și sentimentele lor. Aceste credințe ale noastre, sunt în curs de înfăpire. Guvernul Dr. P. Groza , ce cârmuește țara de la 6 iunie anul trecut, a portat de la început pe linia unor realizări. A dat țăranilor pământul, iar muncitorilor un trai omenesc și libertatea. Aceste realizări, sunt numai începutul unei acțiuni, care trebue să întărească ceia ce s’a făcut până acum dar și să stabilească complect regimul politic și economic sub care țara noastră va trăi de acum înainte. Platforma blocului partidelor democrate este programul luptei noastre comune. Lupta aceasta trebue să fie hotărîtă și statornică, fiindcă în fața noastră stau forțele trecutului, ale acelora care au stăpânit țara până acum și care cred că au avut. Dienariu Decanul Baroului Iași o mai pot stăpâni și exploata. Oligarhia barcară moșierească, sub masca unei false democrații și al unui naționalism de formă legionară, agită pe ascuns opinia publică. Zvonuri și știri false cu privire la acțiunea guvernului, insinuări cu privire la intențiunile sale, sunt armele cu care ea lucrează pe ascuns. Noi vom arăta că svonurile sunt invențiuni și că intențiunile guvernului sunt acele arătate în partidelor platformă. Blocul democrate, nu are alte credințe decât acelea care sunt cuprinse în programul său. Pentru aceste credințe luptă, fiindcă este convins că prin realizarea lor, se întărește și se dezvoltă buna stare’ a țării. In această luptă mergem cu tot avântul și cu convingerea că vom izbândi. Vom izbândi, fiindcă dreptul și dreptatea este cu noi. Nu se poate ca țara noastră să trăiască sub regimul trecutului și al întunericului, atunci când lumina progresului și a adevăratei democrații ne înconjoară din toate părțile și ne încălzește cu binefăcătoarele ei radiațiuni. Vom izbândi și ne vom încadra cu popoarele doritoare de libertate și progres, în mersul spre mai bine al omenirei. Panică la „Basa Neagră“ Razie polițienească, físpecte vesele și triste din Bule»varául Ferdinand centrul «negrului» Reportaj de L. ZĂNCESCU De câteva zile Chestura poliției locale, a pornit ofensiva contra »bursei negre». Prin dese și energice razii întreprinse în principalele centre din Iași unde se practică „comerțul negru“, această plagă a orașului nostru, va fi desființată. Este o acțiune salutară ce face cinste autor hărîtor totate. Centrul „Bursei negre“ ieșene De cum cobori din Piața Unirii cu cât te apropii mai mult de gară, cu atât animația devine mai mare. In apropierea gării pe Bulevardul Ferdinand,țij grupuri compacte de oameni, discută se agită, se ceartă și se apucă. O lume pestriță mișună dealungul și de-a latul Bulevardului. Fiecare are de încheiat câte o „afacere“. Totul se discută aici în șoaptă sau prin anumite semne convenționale. Aici, te „aprovizionezi din cap până’n picioare, de la acul cu gămălie până la cel mai elegant costum“. Ceasuri de mână sau de buzunar cu „țilindru" sau „Ancher“ veritabil, stylouri, brățări, broșe de aur și alte „metale prețioase“ găsești cu ușurință în acest centru al „bursei negre“. Nici unul din cei ce practică acest comerț nu au altul care să justifice proveniența obiectelor, care de cele mai multe ori se întâmplă să provină din vre’o „prăjeală“, ceea ce înseamnă pe limbajul lor furt. Tot pe aici își fac mendrele și traficanții de valută străină. „Prinții dețin și un... limbaj propriu Dar acești negustori, „prinții negrului“ cum li se spune, în afacerile lor dubioase întrebuințează un... limbaj propriu, foarte dificil de înțeles. Astfel într’o zi pe când treceam spre gară cu pardesiul pe timar, am fost probabil confundat cu un „chibiț“ (misir) căci am fost apostrofat cu următoarele cuvinte ale cărui înțeles l’am aflat mai târziu : —„Mă fraiere, șutează rapid halatul și făte căruță, căci dacă te prinde gabarit, te mănâncă pâinaca ! Ceea ce înseamnă Domnule, ascunde pardesiul și pleacă căci dacă te prinde poliția înfunzi pușcăria.— Am jurat că a doua oară voi fi mai atent cum țin haina pentru a nu mai da ocazie la astfel de întâmpinări. Panică ga „istoriă“! Razie polițienească Au fost odată zile bune pentru acești negustori, când nu nu erau stânjeniți de nimeni în „împărăția“ lor. Dar de câteva zile poliție-a pus gând rău. Vrea cu tot dinadinsul să-i oprească de a mai exercita un astfel de comerț. Astfel în jir?t,via Ai+* -trîtsxlo. trecute un autocamion își face prin surprinderea apariția în fața gării. tor Dintr’nsul coboară dl. ChesM. Moldovanu, comisar Moraru șeful poliției judiciare și o armată de gardieni. In urma unui plan stabilit de mai înainte fiecare din polițiști își ocupă postulrea Un signal anunță deschideraziei. Fiecare individ surprins fără motive întemeiate în acest cartier este controlat. Se produce o panică extraordinară printre cei ce aveau —(Continuare în pag. 2-a) — RECONSTRUCȚIA MOLDOVEI Muncitorii de la C. F. R. Nicolina în plină activitate ? Șoimi exa Dimines^ și fosaaîa.— Osr circs e de cujusul î—CâidQ © prea Srecâlcii !— pe spre Koseâ’ăks'arcs și alți „Mrapo”.— Stagiul dela eaadi. — Bata-ie-ai sasterea «1 © exaumeme ! Un reportaj de i ÍSTRATI E o căldură strașnică. Soarele se tot urcă și se coboară în fiecare zi, orașul pare ațipit de moleșeală, oamenii par plictisiți și domoli și zilele trec unele după altele,molcome, liniștite, agale. Singurele noutăți locale în stare să se răcorească pentru cel puțin câteva clipe, dace chiar să te facă să tremuri de-a cvislea sunt listele din afilierele facultăților cu rezultatele de examene. Intr’adevăr la Universitatea „Cuza Vodă“ sunt în totu examenele de sfârșit de an și în preajma probelor scrise sau orale la unele materii de studiu, se tremură în ciuda celor plus 43 grade înregistrate astăzi la amiază. C £ ne-î dimineața ? Deși încă n’a răsărit soarele de după Șorogain, dimineața și-a șters genele de boarea viorie a zorilor și cerește. Buchiile pe care ochii le adulmecă, le repetă și le înregistrează cu Juare aminte nu-s însă nici cele dintr’un manual obișnuit de geografie ori franceză ; nu-s nici cele care îndeolabă ar îngâna sfios și proaspăt vreun vers sau vreo poveste. Astfel, dimineața care cerește departe de a fi vreo ortodoxijă ce-ar prepara eventual bacalaureatul sau vreo studentă de la filologia modernă, este în realitate o dudție înscrisă la Chimia Industrială ce-și revizuește cunoștințele referitoare la diversele analize chimice de laborator. E atât de cald in cursul zilei încât singurul prilej al studenților, inclusiv civil» eaMB»iagss«as»«awcg,,,,,,*,T,viitoarelor doctorițe și inginerii, de a-și pregăti examenele îl constitue dimineața. Așa sa face că în fiece zi la ora 3 sau 4 dimineața și până pe la 8 ori 9 studenți: budesc, focesc, prijmenesc sau chiar numai pospăiesc ■ J materiile pentru examene. De la ceasurile nouă în sus însă temperatura trece peste plus 30 de grade și încep frisoanele. M ©ș Siâssă și ducistul boeria a fjisrcați La Facultatea de Drept cei cinci studenți din seria treia care au ieșit de la Civil și care au încurcat ițele unei moșteniri blestemând pe un decujus ce a avut ghinionul post-mortem <de a i se discuta averea imobiliară într-unul din ultimele numere ale revistei Pandectele Române, discută cu febrilitule. — Eu cred că toată chestia asta cu de cujusul n’a existat niciodată ! spune unul aprinzându-și nervos o țigură. — Totuși e o prezumpție posibilă ! intervine un altul și discuțiile sunt prestate între toți cinci cu scopul de a se putea barem acum stabili ordinea lor la masa succesorală. Cetățenii fast obligați să depună fișeie si recensäg fiSatura întreprinderii © __ € ©» ■ sinapts adică C»«® întreprinderile Comunale de apă și salubritate pune în vedere cetățenilor Municipiului Iași următoarele : Toți aceia care au fost vizitați în domiciliu de funcționarii întreprinderii și cărora li s’a lăsat fișa de recensământ, sunt obligați să depună această fișă complectată în Serviciul Apelor până la 5 iulie a. c. Aceia care, nu dețin această fișă sunt invitați la I. M. I. s’o ridice și s’o complecteze. I Pledoariile sunt însă întrerupte la apariția lui Moș Gâscă, portarul facultății care regretă faptul de a nu fi fost consultat în materie de succesiuni. ^ — Dacă șliam și mi-ați fi spus că sunteți seria 42 v’ași fi închiriat un Ionașcu și reușteți sigur. Cei cinci privesc uluiți la Moș- Gâscă care continuă. — Pentru Internațional vă pot închiria sau vinde un Dașcovici. Gide e prea încâlcit! își dă el părerea în materie de drept public. Intr’adevăr nu rare sunt cazurile când Moș-Gâscă e în stare nu numai să provoace discuții cu caracter bibliografic, dar chiar să facă prognosticuri cu competința lui asupra reușitei candidaților la examene. La Fisfiiâitaîsa Létére ' Pretutindeni e o activitate intensă. Amfiteatrele facultăților — mai cu seamă cele de la Drept — au devenit neîncăpătoare fiindcă sesiunea actuală de examene a strâns la Iași câteva mii de studenți. Cu toții se străduiesc pentru ca licența pe care o vor căpăta și pentru care zi de zi luptă să se ofere posibilități de muncă cinstită în sectorul pentru care au optat la înscrierea lor în Universitate. E de ajuns să faci o raită pe culoarele Facultății de Litere pentru ca să știi ce subiect s’a dat în teză la Psihologie, ce a adus nou în Eitetica filosofică Emil Uitiz și de ce a fost deportat într’un ghettou din Polonia și dacă te amesteci cumva în vorbă cu cei dela filologie nu-i exclus sa faci cunoștință și cu concluziile etnografice ale lui Pericle Papahagi. Este drept însă că dacă cei ce și —(Continuare în pag. 2-a) — MOTE ȘI COMENTARII Profile și viie» Seciitații in „Dreptatea“ cu nr. 116 prea înțeleptul Profile fabrică sub ochii noștri următoarele panseuri fundamentale cu privire la „intelectual“: „Instrumentul de lucru al intelectualului este creerul, matricea care generându-i ideile și supraveghiindu-i judecățile, îi creează atmosfera specifică vieții sale. tul intelectual se Adevăraindo este adesea de ceea ce-i comunică simțurile“. Nu putem insista destul asupra nouteții profundelor observații de mai sus. Cine s’ar fi gândit la chestia cu creerul I Insine dacă tot se mai găsește ici colo câte un specialist care să știe, faptul că acest organ eroic, după ce se sforțează și „generează ideile“ intelectualului, mai are timp să-i și „supravegheze judecățile“, nu poate să fie cunoscut decât de foarte marii filosofi. Infine, descoperirea că minunatul instrument mai crează și „atmosfera specifică“ îi aparține, suntem siguri cu exclusivitate sapientissimului Profilo. In ceea ce privește capacitatea intelectualului de a-și surprinde iluziile senioriale, ea se aplică mai ales marilor intelectuali penetiști (Leucutia, Ohăbeanu, Măcă, Găgă Profire, Horatiu Comaniciu, etc.), cu precădere în momentele cruciale când ies de la Dragomir unde și-au creat „atmosfera specifică vieții lor“ și văd de trei ori Palatul Telefoanelor sau când văd trei cetățeni veniți la adunările peneteului să consume mititei și scriu la gazetă că o să-i voteze țara întreagă. Nu s’ar putea spune totuși că în această situație „instrumentul“ le „supraveghiază judecățile“ cu prea multă vigilență. Libertasea sumanelor negre Noi știam până acum că guvernul dr. Petru Groza este vinovat de seceta de anul trecut, de cutremurul de pământ din 1940, precum și de ciuma care a pustiit Europa în veacul al XlI-lea. Dl. Carandino, vigilentul condei atașat la piciorul stâng al d-lui Maniu, ne atrage atenția asupra unei răspunderi pe care am uitat-o. Guvernul poartă vina apariției Sumanelor negre“. Și de ce credeți, mă rog, că-i fac sumănarii ăștia pe grozavii ? Ne răspunde d. Carandino, pentru că nu sunt lăsați să se manifesteze în libertate. „Dar pomenii erau lăsați liberi să se manifesteze la lumina zilei, să scrie liber părerea lor, să o proclame în adunări publice nu ne îndoim că lipsită de sugestiile mistterului și de romantismul conspirativ, această părere s’ar fi cufundat dela început în ridicol“. Găsim că d. Carandino, deși pornit pe calea adevărului, n’are curajul să meargă până la capăt. In definitiv guvernul e dator, nu numai să permită cetățenilor să se „manifesteze în mod liber“, ci și să le pună la dispoziție și mijloacele care să le faciliteze manifestările. Și cum, se știe, sumănarii vor să arunce în aer poduri, să saboteze armata națională etc., este profund regretabil că guvernul nu le-a pus la dispoziție armamentul și cantitatea de explozibil necesar pentru a-și demonstra în mod concret libertatea cetățenească. La fel îl găsim prea timid pe d. Carandino când recomandă vag să fie lăsați sumănarii „să scrie liber părerea lor“. Nu așa ! Guvernul să le dea fonduri și hârtie, și să plătească articlierii în sumane. Gândiți-vă ce frumos ar fi-anai fie și numit ««cutiul oficiosul"« , „organ al Sumanelor negre“ și ca motto : „aruncați podurile în aer! Gen. Aldea Be ce se Întrerupe flessori fSiLsis§Si © ® apei Salași și ore e cause insuficientsi salubrități ai Faștii și ieșenii s’au deprins în timpul din urmă să rămână deseori fără apă. Cam de două ori pe săptămână constatăm că lichidul atât de necesar se încăpăținează să nu curgă când deschidem robinetele. Pentru a lămuri pe cetitori cu privire la situația conductei, ne-am adresat Directorului întreprinderilor de apă și salubritate, rugându-i să ne dea câteva informații referitoare la starea actuală. D-sa ne lămurește că prin construirea defectuoasă a conductei, apa se întrerupe complect, indiferent de punctul unde se produce vreo pierdere. Conducta funcționează de peste 40 de ani așa că e normal că am ajuns la situația în care se găsește azi. Trasarea ei a fost greșită, fiind așezată pe terenuri dificile. Pierderile importante de apă se produc acolo unde terenul e mlăștinos sau cu acizi și acolo unde terenul nu e stabil. Trebuesc fonduri masive pentru investiții uriașe. Incasările zilnice nu acoperă nici măcar cheltuielile de întreținere. Ce-i drept, de Interne a arătat Ministerul bunăvoință și a aprobat unele fonduri importante, dar aceste fonduri vin foarte eșalonat. Cetățenii trebuie să-și dea seama că datoria lor e să fie totdeauna la curent cu dările către I.M.I, cunoscând-se că o singură pierdere de apă costă întreprinderea circa 20 milioane lei. Cu mijloacele reduse pe care le deține I.M.1. este imposibil de făcut față nevoilor de curățenie a orașului, care nici azi nu s’a locuit în urma rănilor războiului, ne spune interlocutorul nostru. Trebuesc 5 camioane neapărat. S’au făcut intervenții nenumărate la București, dar până în prezent n’a sosit nici unul, întreprinderea posedă un număr foarte mic de căruțe. Cu mari sforțări, și tot din cauza lipsei de fonduri, s’au dat în lucru alte căruțe, dar ele nu pot fi livrate câte 2—3 deoarece nu decât sunt fonduri pentru plata lor. Acestea sunt lămuririle vernite din partea Direcției Injtreprinderilor de apă și Salugaritate, cu privire la situația conductei și a salubrității Ia**șului. REP. j Comisiile de bacalaureat ; si eretic sesiunea Mie 1946 inspectoratul școlar regional Iași Cor. Nr. 56 Iași; Localul lie, „Național“. Dau examen: fie Național, Internat și Aplicație Iași : prefșed. Radu Cernătescu prof. univ. Iași fiz-chimice membrii : C. N. Stăfescu româna Iași ; Lidia Baldovin franceza Iași ; Marg Varfic istoria București ; V. Pușcașu geografia Iași ; I. Ogneanu filosofie C.Lung Muscel; Octav Tcaciuc latina Iași ; I. Târleanu șt. naturale Iași; B. Constantinescu matematica Iași. Com. Nr. 57 Iași ; Localul lie. „Oltea Doamna“ Dau examen, lie. Ollea Doamna ; prt. fete ; lie. băeți și fete M. Kogălniceanu Iași și înscriși prin Inspectorat : Președ. Prof. C. Balmuș latina prof. univ Iași ; membri: Toma Mănilă româna Craiova ; Constanta Ionescu franceza Iași; I. Alecu istorie Bacău; d-na Tudoran geografie Iași; C. Nicu ă filosofie Iași ; d-na Săvescu șt. nat. Iași: Elena Timpoc fiz. chimice Iași; A. Haimovici maternat. Iași. Corn. 58 Bacău ; Localul tic. „Ferdinand“. Dau examen tic. băieți și fete Bacău : președ. I. Hotnog insp. gen. româna ; membrii : D. Allster franceza Bacău ; Jeana Croholschi istorie P. Neamț; Elena Toader geografie Buc.; M. Rădulescu filosofie Iași ; N. Bercaru latina București : Lucia Strafilescu și nat. P. Neamț ; Darie Niță fiz. chim. Tg. Ocna; Maria Petcu matern. Bacău: Com. 59 Botoșani; Localul tic. „Laurian“ ; Dau examen: tic băieți și fete Botoșani; Președ. M. Constantinescu prof. univ. Iași șt. nat. membrii: C. Piru româna Buc.; Jean Augenstreich francaza Galați; V. Anițescu istorie Iași; Gh. Alexandrescu geografie Botoșani; Rodica Georgescu filosofie Iași; Constanța Nanu lada Iași; St. Ionica fiz. dhim. Bacău; Emil Blum matematica Botoșani. Com. Nr. 60. P. Neamț; Localul lie. »Petru Rareș. Dau examen: tic. băieți și fete P. Neamț. Președ. Al. Pantazi prof univ. București, matematica. Membri: (Continuare în pag. 2-a) — O fabrici din localitate jefuită era propriul ei paznic Dl. Copolovici proprietarul fabricii de oglinzi din str. Sf. Andrei 7, a reclamat circ. Ha de poliție că a fost victima unui îndrăzneț furt. 2.Din cercetările făcute de polițiști reiese că numitul Stancu Miluță, fost paznic la susnumita fabrică, s’a introdus in cursul nopții de 17 iunie, prin sm interiorul rubricii, de unde pe c, „hu ușă dosnică, a sustras una motocicletă marca „Zundop“ și 250 duzini oglinzi pentru lămpi. Valoarea lucrurilor** furate se ridică la suma de 25.000.000 lei. 1 HUMS: â R 8 ^PfăisiLII . Numele împăratului roman Vespasian a rămas popular de-a lungul veacurilor nu datorită faptului că a pacificat Iudeea, că a reorganizat senatul sau că a ridicat Coloseul. Gloria sa a fost menținută mai ales datorită faptului că ridicase niște cușete mici, „vespasiane", care erau de o incontestabilă utilitate publică. Că imperatorul nu vroise să servească o cauză edilitară ci că vroia să-și mărească veniturile cu impozite puse pe aceste „instituții“ este altceva. De la el a rămas și o rasă numai puțin celebră. Astfel fiul său Titus reproșându-i că scoate bani dintr’o asemenea interprindere, împăratul răspunse : „Banul n’are miros". Că banul n'are miros este adevărat, insă și mai adevărat este că lașul miroase în schimb și încă foarte tare. Iată o legătură logică de la tmpărătul Vespasian la closetele publice ale Iașului care nu există. Zilele trecute un cetățean străin de Iași, m’a oprit în Piața Unirei,cerându-mi discret o informație imperioasă. N’am știut dacă trebue să râd sau să fiu serios ! „Nu există așa ceva la Iași" i-am răspuns : „Bine, atunci ce mă fac eu", mi-a răspuns cetățeanul I Am dat din umeria neștiință. In jurul nostru zeci de clădiri ruinate ne-au privit parcă ironic, până ce și cetățeanul a înțeles soluția prătberiei. Chestiunea deși ar părea oarecum ridicolă este de o gravitate excepțională. In Iași, capitala Moldovei nu există un singur C, public. Este o neglijenta^ care trebue urgent remediată, căci ne prezint orașul intr'un aspect de rurală simplicitate. Lăsând aceasta la o parte murdăriile adunate la toate coițurile de stradă și ai căror microbi într’o strânsă frăție cu cei ai gunoaelor contribue la ridicarea nivelului sanitar al contribuabililor ieșeni. Știm că ni s’ar putea replica existența sa a ea c țtorva mii de w-p instalate în vasanțe mini pitorești, dar ele ne fiind oficiale n’au nici o valoare. Un nou Vespasian nu ar încasa nici un impozit și prin urmare ar fi fost nevoit să ridice la Iași măcar unul cu care să ne putem mândri și noi vizitatorilor, arătându-l ca o curiozitate locală. IGNOTUS