Moldova Liberă, octombrie-decembrie 1946 (Anul 3, nr. 608-684)
1946-10-01 / nr. 608
, • i &M3L fai mo. Director: rof.Untv.C.FALMUȘ 4 pagini 300 Jei s a ș î "m Str. Lăpușneanu 37 ZIAR INFORMAȚIE ȘI REPORTAJ TRLE ION Red. 1289 - Adm. 2612« Redactor l>ef : C. CONSTANTINEI Marea operă de asistentă socială întreprinsa de C. A. R. S.-ml local © r ® abîzarea unsîî mare cantru de triera a sa*î i›r. So.mbe« ferea mortalității infantila, înființară? da cantine !« Qedereat Intensificării și urgentării acțiunilor pentru a* iatorarea populației nevoiașe și salvarea copiilor din orașul și județul Iași, ki sediul C.AM.S.-ului filiala Iași, a avud loc o șeființă a comitetului activ în cadrul căreia s'au luat hotărâri ce ar fi îndeplinite cu maximum de urgență. La ședința care a fost prezidată Ce d-na Andriescu, secretară g-rală, au participat d-ni s prof. dr. Leon Butiff, dr. Ifutimmuche, maior Mardare repr. C. 4. T. Moisei, local. Hudu, dr. Boneiu-Șehnum, asist, truno, Catmrincenco, precum și d-nele: Magda G dan, Merloe, Constantineanu, Crivei, Fingerhut, Dabija ,Hru Munteanu (Crucea Roșie) etc. IM g^a?© «®«tru <ss@ triere @1 copii.&! Pentru a se preîntâmpina aglomerarea Căminului de Triere din str. Pașcanu și pentru rectueze ca triajul să se eîn condiții bune, s'a hotărît crearea mai multor pichete de Triere In diferite cartiere ale orașului. _ Un cămin Central de Triere a și fost amenajat in trei mari saloane din focalul liceului Militar din str. Carol. Acest Centru va putea să adăpostească un număr de 100 copii dintre cei ce vor fi trimiși spre regiunile excedentare. Centrul de Triere de la Liceul Militar va funcționa cu începere de astăzi. Combaterea mortalitații infantile.. Crearea I leagănelor de copil în vederea combaterii morții infantile care în prezent a luat proporții atât in oraș cât și în județ, C.A.R.S.-U. și-a propus să întreprindă o vastă acțiune de ameliorarea situației. In acest scop d. dr. Hurmuzache medicul-șef al Institutului de puericultura de pe lângă spitalul „Sf. Spiridon“ a făcut intervenții personale pe lângă d-na prof. Po Pop membră în Comitetul Central al CARS-Su?, și d. dr. Opcea secretar g-ral la Minist. Sănătății. Un prim leagăn de copii, unde vor fi internați copiii până la 2 ani, ai căror părinți sunt lipsiți de mijloace sau contaminați de diferite boli sociale, va fi organizt în localul special amenajat în acest scop, unde funcționează institutul „Reg’mi 1 Maria“ din str. Codrescu.1 Pentru obținerea local, a fost solicitat acestui concursul d-ui general Stănculescu C-tuj C. 4 T., întrucât în momentul de față, o unitate militară își are birourile în acel local. 18-e«ai întâire a profesionala a copiilor intre 14-13 ani Atenția C.A.R.S.-ului este preocupată în prezent și de reeducarea copiilor din județ de la 14-18 ani. Se știe că(Continuare în pag. 2 a) _ _____ I ’ mm Cum traesc copiii în i. n. S. S» Fragmente din viața a părintelui Visarion Puiu despre starea materială și umanitarismul parintal al Puiu Am Informat cetățenii orașului nostru despre manevrele preotului Visa« Hon Puia» care punând ambițiile per Sonate Înaintea Interesului obștesc a«« botează activitatea Căminelor Culturale și intervine în mod samavolnic nesocotind dorințeie major Stefii. Deasemeni el a arătat alLudinea provocatoare a profulului initial ia Berlin In tainele Gestapoului și care astăzi îndrăznește să infrunte opinia fiubHoS, defăimând țara, regimul detaoretic și enofii noștri. Demascarea publică a» fiamat că e adus satisiecii în rândurile obșt d 8» care trăește, dar și alte isprăvi ale sale ni-au fost semnalate și eu Care se dovedește că părintele Visatien Puiu are in urma sa o laborioasă activitate inflagrantă contra»dit fie cu menirea pentu care a fost investit. stare materială a psrafstMiiäi Visari ©« La diferite ocazii părintele Visarion a spus colaboratorilor că „nu dorește nici un fel de retribuție materială de la regimul actual, că el lucrează dezinteresat pentru „luminarea poporului“. Iată însa cum a înțeles părintele să renunțe la retribuțiile materiale. Pe lângă salariul de preot are diurna de director al Căminului Cultural Ateneul Niconîia, diurnă de la Fundația Cazateior, din macteta JPtílmăria Municipiului Iași atât pentru el cât și pentru soția lui, locuință gratis la Ateneu și două abonamente gratuite pe lună la tramvai. Se vede că părintele Visarion nu prea știe ce înseamnă gara zilei de mâine și îmbuibarea i-a vcut să-și uite îndatoririle. O altă și strașnică ispravă D. Gh. Ursu este om de serviciu la Ateneul Tătărași, în timpul evacuării nu s’a deslipit de la slujbă, iar vrednicia și credința lui au mirat pe toți cetățenii cartierului. Nici un geam, nici un cuib nu a lipsit de la clădire. Astăzi părintele Visarion are îndrăzneala să se folosească de mobila omului, în mod samavolnic și abuziv, amenințându-l de câte ori i-o cere, ca nu i-o da înapoi, deoarece este furată. Așa știe sa răsplătească părintele Visarion buna credința a unui om cinstit și cumsecade. Nesocotindu-și menirea, utilizând metode și practici nedemne de haina pe care o poartă, părintele Visarion Puiu în«Statu este să calce în picioare, voința cetățănească, să insulte regimul “democratic și si ÎnCă lucruri nedemne care pătează tagma din care face parte. Cerem sesizarea forurilor în drept și sancționarea lui. Vom ri veni cu noi amănunte. ^ mama“**»" romanțată ■ Aspecte dintr-o colonia de vară pentru copii »II IjW« tim sunt talițiii» pra&temgis saial-saaitanii rcaisnd scanrat Sforțările guvernului gisntro ameliorarea să srîd frânîtii da viață a fărastuluî Ce trebuie sa facă ridicii piatra a imlaltăîl »Adil-'ple da visdle la locuiitorilor tain greciul rural.— Also probl ~ma «SesbatMto i i C^a Iîrsnțe Se sanitare din raza iclspectoraiilaâ b^ș! în cadrul inspecțiilor pe carp él. dr. VI. Bușolă, inspector general sau alta.t. b*a întreprins la așezăminte*!? sanitare «te .raâ» Ina Sectoriului ie$l d-sa a examinat dimpreună ,cu p»t* i. ch..latfbeitera tilverse probleme de drdlrl, «osies! sanitar, probleme ce își cer sorifii practice și pot fi soluționate !mod fericit în regiunii democrat de astăzi. DL dr. V. Bușolă a analizat variate aspcle ale acestor probleme. In primul rând, d-sa preconizează necesitatea unei discipline de fler in lupta ce trebuie dusă pentru ameliorarea situației sanitare. In rega iV.ță cu lipsa medicamentelor antifilitice, d. inspector propune să se prepare, bismuth in borcane, întrucât se resimite, o acută a apă de sforaj. La Iași sistam"! acesta a dat baneizultate, fiind 6“ pîîcat cu succes de dl. prof. de Nastase. Pentru a nu se face atât de simțită lipsa personalului auxilior sau pitar, dl» dr. Buștia crde de cuvs!fă că ci îl potrivit ca Sindicatele Sa'“ ntture sa»șî dea «vis pentru fibe ra practică a moașelor empirica cere posdă o îndelungată experiență și o rutină remercabilae S.for r ifics oi*.* arsud pemtru ameliorarea ' standardtf Usii d-a viața al țăranului O chestiune de o importanță primordială și de care guvernul actual este preocupat în deosebită măsură e aceea a ameliorării standardului de viață a țăranului. Din cauză că guvernările trecute au neglijat complect problema aceasta, — suntem astăzi in dureroasa situație VOTA 4 să consta' ' ~ 'treabilă realitate : sct.dc.r t - le viață al sătenii. Situația acis. e in : redus. de neapărat schimbdța și începutul Uvide.wuid lumea: guvern(Continuare in pag. 2-a) — SE H HIJ I BLOCULUI P4=HD1LOR © EMOCITÄTE Painele noastra f A apǎrut decizia Subsecretariatului de Stat al Aprovizionörii prin care se revine la un singur lot de pâine. Deci în toată țara nu se va mai fabrica pâine albă și nici faina alba. Am dori ca acest lucru sa fie înțeles de toată lumea numai ca o economie de fabricație în aceste timpuri când rafia de pâine nu o putem primi regulat. Dar ca o măsură de decenia socială. Când toate eforturile sunt îndreptate spre a se veni în ajutorul ținuturilor lovite de secetă, este o sălbăticire ca sa se găsească cetățeni care sa se îndoape cu jimbla. Găsim tot odată că este și mai imorală situația de la Iași, unde totuși se continuă fabricarea prăjiturilor, în timp ce autoritățile noastre cutreeză județele din România ca sa ne găsească minimul necesar de pâine.Restricția perne albe trebue sa fie totală. Nu poate fi admisă nici în restaurante, nici în bodegi și nici sub formă de cozonac și prăjituri în cofetării După cum nu poate fi admisă nici un fel de fabricație a pâinei clandestine.. Dacă speculanții nu vor găsi debușee pentru ceea ce cumpără ei la negri» în dauna aprovizionării populare, ei vor fi nevoiți să-și înceteze activitatea. Facem apel la cetățeni, la consumatori, la organele de execuție a autorităților să urmărească fără nici un menaj amant orice abateri de Saloge« pâinii publice. Numai astfel va fi salvat principiul că fiecare om din popor are dreptul la o bucată de pâine și nu numai.acei care obțin» decât meritul că sunt tâlhari, sperțari sau speculanți. Vom lupta pentru propamul steclarația organizațiilor democrate american ® IN! i$® OS ¥ și NEW-YORK (Tass). — Comitetul Acțiunii Politice al Congresului Sindicatelor de Producte, Comitetul Național Cetățenesc al Acțiunii Politice și Comitetul Cetățenesc Independent al slujitorilor științei și artelor, au declarat că ele vor convoca la Chicago în zilele de 28 și 29 Septembrie o conferință politici, pe care o va prezida fostul ministru de finanțe Morgenthau. In declarația-program a conferinț i, se condamnă politica externa a U. S. A. „Chestiunea politicii externe americane, se spune in declarație, s'a transformat pe bună dreptate în una din problemele de taiza ale campaniei electorale din 1946. i.d, alegătorii Independenți, ținem în mâinile noastre chua rezultatului acestor alegeri, deoaree menținem echifibrl forțelor în toate alegerile care au avut loc î» •«timii 14 ani. Noi trebue soii precizăm dacă se va duce lupta pentru îndeplinirea program«* Sui Lui Roosevelt sau dacă • a« cest program va dispare. Mai avem răspunderea pentru ori*5ganizarea și conducerea cat»«paniei pentru readucerea iii# noastre la politica de pace și progres“, î“ JiMMiih»t»«iinimii Typiiiiiii >b*» BESSHIÂA NOULUI AN ȘCOLAR „Laza-Vida" din Iași și Patranelor era toamna. — 5 *3 • mais șieai.ti«®!® s*a«*e»Uizvru fotifiî fixate.—NuntăruS s ar *r peiatru anui S runî! Inert ~o TPTe -IAT&- S3X~fii. i dtn|ud«l»l pos. le. K]d tui Uni³ i Vodă“ o Loterii ur F .r"ii>ré eu d' Schiulercffl HKtch inie 1946-47 ! Tfsdace? extras» cursurila ,« «î t'spe; fru pxBmpnel» dir n>ni«u . > 1 data de 1 Octumb. 1946, ior 8 stuma dp toamnă se ds«.»i!de la 15 Oito »brie a.c. Cursurile Universității .Cuza» Vodă“ vor incepe la> foaie la uită» site în ziua de 1 Noembrie 1946. Dais dssschiderii castijiilor și ciraiîiînior In ceeace priv»sier deschiderpo, ranfin Sor, și căminelor studențești, Sfatul a ascultat rapoartele d-nei Ilaria Bivoldîi-poloarea Cămiiului „Regina ilarie* și a d-lul Grigore Botoz, Li pitorul Căninului din bărărîe cari» au subliniat faptul că in prezent că iinele sunt lipsite de făină de grâu, făină de porumb, găsim«, cartele, fasole Și îarîna», tar! și că treb isc făcuții imediat investiți de fonduri pentru buna lor apovizionare. Senatul universitar lubiiu act de doleanțele expuse sesizat imediat Minister! Educației Naționale solicitând fondurile ne» C’ sare și hotărând ca deschiderea căminelor și cantinelor studențești să se facă la 15 Octombrie a. c. pentru admiterean cău Ine studenții îndreptățiți vor Introduce Cereri la Oficiul Universitar cu in» ceptre dela 1 Oct. a. c. Cererile vor fi insotite de cete de stare mat trială alcătuite pe formulare tp vizate de organele fiscale de resort mulativ la taxele școlare pe anul 1946—47 Senatul a hotărît următoarele : ■« La Fac. de Medicină taxa anuală a fost fixată la 49Q.UOO iei repartizată astfel: Taxa de laborator 300.000 lei, taxa ru cadavre 50 000 lei, taxa către rectorat 120.000 lei Și taxa de înscriere 20.000 lei. La Fac. de Științe taxa anuală a fost fixată la 320.000 lei aS«- Ica : taxa de laborator 160.000 lei» taxa către rectorat 120.000 lei, taxa de biblotecă 20.000 lei, taxa de înscriere 20.000 Lei. La secțiile fără laboratoare taxa anuală a fost fixată la 300.000 lei. La Facultățile de Litere și Filosofie, Drept și tologie taxa anuală a fost fixată la 200.000 lei, astfel că î taxa de facultate —(Continuare în pag. 2-a) — StaS»iîirea școlare «axelor însemnări pe cotidian Hasialj în ax.și cor Pentru că fosifia isroneea a regS.H pe fii a unui miliardar răpită de bandiți, .Dreptatea* este de părere că aceiași poliție să intervie pentru regăsirea liglee. Fire, s’au du*timpurie când sav^rea re» a tionarilor era la_ japonez. Fapt tastai Dial og în tramvai! — Ai auzit, Haniu a plecat la Bădăcin.« Ei și] Da a intrabat pe cineva Am descifrat din hieroglifele d-lui G. Oha» beanu următoarele: „Horia Sima n'a în» trebat pe nimeni ci a venit cu argumentul și im,i _rn I r» ist care» se I..liu Maniu înainte de a veni. Căci fără Horia Sima nu era Antonescu și Antonescu era singurul mare patriot în care credea d. Hulim Maniu. Ceia ce stupoate fața Euge D. Favel Scripescu !a „Dreptatea* se miră că din Ion Rusu' Șirianu care era ca snmâ român, a putut » și Vintilă Russu Șirianu « are după d-sa, nu cate de cât un tov. Dacă or fi slui iat dialectica înțeles...poate că ar fi Politica nămeților mărunți .Dreptatea* est* MA că d. Căliars said de • f»ce pol itica măruntă ci e mu-i deos’bește de electori de cartier din Târgu»Curului. Dacă prin acești electori se înțeleg classele de niuncitori, ns.«cineri, de functionsi și de corner rei mărunt din jadsî cursier, atunci d. G. Călines cu f»ce exact politica pe care trebue să o facă. Spre deosebire de d-nii Maniu, BrStiaiu etc. care fac politica WineStilPÎfMj^ cît« “Juimă analul • Gabro» «aaU»r. berirul după carstează. marj BUCURE.STI 28 (Agerpres).La Ministerul Finanțelor a avut loc ori după amiază o conferință , care a luat parte intre opi Al. Alexandrini Ministerul Finanțelor, pred. Traian Săvulescu subsecretar de stat al Agriculturii. Cu acest prilej a fost luat în discuție pritema alocării unor voui fonduri pentru combaterea Secetei precum și chestiunea registrului Muncitorime sudafricană politicii fera«^ iank © JOHANNISBURA ZÜIS. Comitetul executiv al partidului laburist din Africa de S-- a adresat o telegrama premierului Attiel pentru a fnlesat imigrarea celor 100.000 în Palestina. Muncitorimea sud-africanii protestează împotriva planului de împărțire ca soluție a problemei palestiniene și cere ca guvernul britanic sa continuie politica sa permanentă pentru transformarea Palestinei intb un cămin național evreesc. O copie a telegramei a fost adresată Mareșalului Smutts il Ull StilI PROTESTUL ini PIUS ROBESON Am păsit acum câtva timp un excelent film american „Manhattan”. Imi reamintesc din el scene vesele și triste, regăsesc st . memorie satisfactia cu care am înregistrat atumi excelenta construcție tehnică a filmului. iDar petic toate aceste amintiri isvorăște in mine, calde și învăluitoare, gravă ca o orgă, consolatoare și atotcuprinzătoare ca un fluviu paradisiac, o voce omenească. Izbucnise atunci ca un miracol din pânza pe care se întruchipau umbrele ficțiunii și inundase cu fruidul ei miraculos întreaga sală. Dorsala dispăruse, zidurile ei de întuneric se spulberaseră în nesfârșite, rămăsese numai vocea cu o iutumină mare, la o electricitate divină care nu se infiltrase tn vine și se făcea să pulseze după o lege nouă distribuitoare de minuni. Era vocea unui cântăreț negru, a lui Paul Robeson. Mă simțeam foarte mândru când am ieșit dela spectacol, ca in totdeauna când o scântee de dumnezeire iscată intr’o forță omenească In preajma mea iml indica dramul de frumusețe pe cari întreaga omenire pri feții ei avea drepti veridice. Pani Roismul din acești nereți și eram m Mă gândesc ar trebui să L erți că-tau surprinde și o pasăre aereu. & -(Coti* a 1 J