Desbaterile Adunării Deputaților, ianuarie-martie 1924 (Anul 1924, nr. 29-62)

1924-01-02 / nr. 29

No. 29. LIMBEI DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARĂ 1923—1924 ȘIDINTA DE MIERCURI, 12 DECEMVRIE 1923 Ședința se deschide la ora 15,20 sub președinția d-lui M. G. Orleanu, preșe­dinte, asistat de d-nii secretari : D. Iuca și Mircea Frigator. —Prezenți 319 d-nn deputați. —Nu răspund la apelul nominal urmă­torii d­ ni deputați : Agârbiceanu I., Dr. Andru Sever, An­­tipa Evanghelicon, Antonescu Emanoil, Archip Ioachim, General Averescu Al., Dr. Bălan I ., Dr. Bernady Gh., Be­­ianu Policarp, Binder Wilhelm, Brandsch­ludolf, Galistru M., Ciornei N., Codreanu On, Creangă Teodor, Dan Sever, Dr. De­­cu Victor, Preot Florea Drăghici, l­ațe­­gan Emil, Iacobescu Teodor, Ionel Zeno­­vie, Lupașcu Gh., Dr. Manu Dumitru, Mă­rie Gh., Dr. Micșa Romulus, Mâță Alex., Dr. Meteș P., Mihalache Ion, Moldovanu D., Mucilor Petre, Neagu Daniel, Dr. Ne­meș Simion, Nemțeanu Luca, Niculescu P. Luca Ion, Dr. Pavelea Octavian, Păun Mihai, Pelivan Ion, Plămădeala Gr., Po­­pescu Adrian, Dr. Popovici Mihai, Dr. Reitter Emeric, Sinicliu Elefterie, Dr. So­­col Aurel, Dr. Stern Adolf, Sándor Iosef Dr. Straucher Benno, Vaida Voevod Al. Voloc Vasile și Dr. Zigre Nicolae. •— Se dă cetire sumarului ședințe pre­cedente și se aprobă. — Se acordă concediu d-lui V. Goldiș. — Se trimite la comisia de legislație civilă : 1) Petițiunea prin care d. Alexandru Iovan, pensionar din Deva, cere sporirea pensiei sale; 2) Petițiunea prin care d-na Aspazia N. Culianu din Iași, cere o pensie viageră sau mărirea pensiei sale actuale. — Se ia act de demisiunea din comi­­siunea de disciplină a d-lui G. Mihalache. D. M. G. Orleanu, președinte . D. Pse­­pelinschi are cuvântul la comunicări. D.Leon Psepelinschi : D-le președinte, d-lor deputați, ca deputat și ca preșe­dinte al comisiunei de petițiuni, mă fac «cont unei întreg grup de funcționari, cari mi-au cerut și m’au îndemnat să fac această comunicare onoratei Camere și d-lui ministru de finanțe. Mai întâi trebuie să mulțumim și să re­cunoaștem că d. Vintilă Brătianu acum, în limitele posibilităților actuale bugetare a înscris la cheltuieli suma de 550.000.000 lei pentru sporurile salariilor funcționa­rilor. Sperăm, ei față de situația grea a sluj­­bașilor publici, sporurile nu se vor opri aci și vor fi cu mult majorate, atât cor­pului didactic cât și celorlate categorii de funcționari. Dacă se acordă deocamdată și acest modest spor la salarii, aceasta se dato­­rește unei bune­ și sănătoase politici fi­nanciare a d-lui ministru Vintilă Bră­tianu, actualul ministru de finanțe, căci se știe, că altă dată, numai acum doi ani în urmă,­ sub regimul d-lui Averescu, chiar salariile de mizerie nu puteau fi încasate la timp de la cassieriile Statului și erau funcționari inferiori rurali, cari trebuiau să cheltuiască jumătate din sala­riu ca să încaseze leafa lunară de la admi­nistrațiile financiare care de două și de trei ori refuzau plata din lipsă de fonduri. N’am face însă un act de dreptate d-lor deputați, dacă nu ne am gândi și la situația materială a pensionarilor. In acest scop, vă dau citire la câteva pasagii din memoriul pensionarilor din județul Neamț, cari imperios mi-au cerut susținerea cauzei lor. Memoriul pensionarilor din județul Neamț Față cu scumpirea crescândă a celor necesare pentru trai în raport cu valoa­rea leului, toate corpurile de funcționari ai Statului se strâng în congrese pe ju­dețe și în congrese generale, făcând intervențiuni pe lângă guvern și Cor­purile legiuitoare să li se mărească salariile din 19!­6 în raport cu indicele de scumpete, care este constatat oficial a fi de 45, ridicând astfel salariul din timpuri normale, la valoarea aurului, va­loare la care se mențin prețurile tuturor obiectelor de primă necesitate. Pentru funcționarii activi, tot se mai aud din când în când câte un glas din presă sau în Parlament, despre pensio­nari însă nu se aud nimic. Nimeni nu se ocupă de ei. Nici Parlamentul nici Presa, și doar și ei au fost funcționari, și ei au servit Statul când puterile lor sufletești și trupești le au îngăduit. Ei sunt sub o formă sau­­ alta părinții sufletești a lumii de azi. Învățătorii din sate cu 60 — 90 lei lunar, institutorii din orașe cu lei 225 lunar, au format sufletul generației de azi, au sădit în sufletul ei sentimentul datoriei de patrie și au dat țării armata care a realizat idealul național, așa cum l’am dorit. Și cum acești oameni să fie lăsați în cea mai neagră mizerie, în lipsa stric­tului necesar, este o rușine națională, este o insultă ce se face bunului nume al țării. Pensionarii de azi au plătit Statului rețineri din salariul lor pentru pensia în lei aur și Statul este dator să le res­­tituie aceste rețineri în aceiaș valută. Pensia nu este un salariu, este o restituire de lumi consemnate și numai o instituție în stare de faliment este iertată să plă­tească aceste consemnamente sub va­loarea lor reală. Este Statul român în stare de faliment ? Nu. împrejurări anormale ? Aceste împrejurări dacă există ele se referă la prezent, în niciun caz nu pot schimbă o stare de drept din trecut, înainte de răsboi fiind cereri multe de funcționari și locuri puține, ieșirile la pensie erau impuse pentru a se face loc altora. Dacă ,atunci cu o sumă de 100— 150—300 lei aur lunar se putea trăi în condițiuni modeste, astăzi când valoarea leului a căzut de­­­ 4 ori sub valoarea de atunci, provocând de atâtea ori urcarea prețurilor obiectelor de prima necesitate traiul este imposibil, dacă nu se înlocue­­ște valoarea pierdută a leului prin o can­titate de atâtea ori mai mare. Cei cari au mai avut economii le-au isprăvit. Mulți au vândut tot ce au putut vinde din cea ce au mai avut de prisos. Mulți se constrâng până să strâng. Ce vină au acești oameni să-și sfârșească viața în chip atât de mizerabil, într’o țară bogată, pe care ei au servit-o cu credință toată vieața, iar la adăpostul muncei lor, alții au acumulat averi de multe ori atât de discutabile. Funcționarii de azi nu trebuie să uite că ei sunt fii sufletești ai funcționarilor de ori, azi pensionari și la rândul lor vor fi și ei pensionari. Ei trebuie să se soli­dar­izeze cu pensionarii în lupta ce duc pentru îmbunătățirea stărei ma‘­riale, pentru ca chestia salariilor și aceea a pensiilor, este una și aceeași, asigurarea existenței celor ce susțin Statul cu munca lor. Nu mă îndoesc, că acest memoriu așa de documentat va găsi răsunet în sufle­tele d-lor deputați cât și a d-lui ministru de finanțe, care ca un bun patriot, fără a ține seamă chiar de interesele electo­rale și politice, va avea întreaga solici­tudine pentru această categorie de mun­citori ai Statului astăzi atât de oropsiți de soartă. Am face o mare nedreptate d-lui mi­nistru de finanțe, dacă i-am contestă marele interes cel poartă pentru slujbașii Statului și nu ne îndoim, că la cele dintâi excedente bugetare constatate, d-sa va mări sporurile salariilor și pensiunilor fără nici o altă intervenție. In ceea ce privește nouile sporuri de 550.000.000 lei, cred că vor aduce o îmbunătățire și în viața pensionarilor a căror strigăt nu trebuie să rămână în deșert. D. M. G. Orleanu, președinte . Se vor comunica. D. Hans Hedrich are cuvântul D. Dr. Maia Hedrick : l-le preludiau. EXEMPLARUL : m LA MONITORUL OFICIAL 2 Ianuarie 1924 RESBATERILI ADUNĂRII NAȚIONALI INITIT SUNTI­E HICTAfilôl BOd­ y

Next