Desbaterile Senatului, ianuarie 1924 (nr. 24-27)
1924-01-02 / nr. 24
ÈüUÜMPLÀRÜL : 53i LB! No. 24. SENATUL MMNEA ORDINARĂ 1923-1924 ȘI BUIA BE Tlülll, 11 DECEMVRIE 1923 Ședința se deschide la ora 15,20, sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului : Gheorghe Popescu- Tulcea, Sima Niculescu și Părintele Popescu-Breasta. — Pe banca ministerială se află prezent d. Dr. Const. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice. — Prezenți 149 d-nn senatori. — Nu răspund la apelul nominal 40 d-nn senatori, și anume : I. P. S. Lor Mitropoliții: Pimen, Vladimir de Repta, Nicolae Bălan și Vasile Suciu; P. S. Sa Arhiepiscopul Gurie ; Episcopii : Lucian Triteanu, Nicodem, Nectarie Cotlarciuc, Ioan I. Papp, Roman Ciorogariu, Nicolae Ivan, Al. Niculescu, Iuliu llossu, Valeriu Frentziu, Gustav Carol Majlath, Tiburtiu üoromizsa, Friderich Teutsch, Carol Nagy și Iosef Ferencz ; d-nii senatori : Balaușenco Iacob, Balaș Ernő, Bociat Maier, Bran Emilian, Cantacuzino Matei, Cosma Garni, Diminescu Const., Filopp Biella, Galiciu D., Geza Szoecs, Gropșan M. Khiss D., Lupescu M. C., Mironescu Al. Nicolae, Möller von Karl, Moșoiu Aurelian, Mureșan I., Nistor Aurel, Pauliuc Ion, Popa Ioan, Polony Artur, Postolache Nicolae, Predescu N., Riga C., Ilusu Nicolae, Schullerus Adolf, Sucitu V., Tarția Ion și Weisselberger Salo. — Părintele Popescu-Breasta, secretar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se aprobă d-lui senator Ion Sassu un concediu de 5 zile. — Se trimit la comisiunea de petițiuni: aj Cererea d-lui locotenent-colonel Al. Marinescu, de a fi înaintat la grad ; bj Memoriul proprietarilor urbani din Galați, prin care cer libertatea tranzacțiunilor la închirieri, încurajarea construcțiilor noui, împroprietărirea funcționarilor publici, etc. D. M. Pherekyde, președinte . D. ministru al instrucțiunii publice are cuvântul. D. Dr. C. Angelescu, ministrul instrucțiunii, citește următorul Mesaj regal :» • Domnilor senatori, Pe lângă raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul instrucțiunii euro. . . . din 1923, înfățișăm du-li-se alăturatul proiect de lege, însoțit de o expunere de motive și de statintele viitorului cămin »Fundațiunea Const. N. Vasiliu“ al studenților universitari, Eu îl înaintez deliberărilor domniilorvoastre. Dat în București la................. Ministrul instrucțiunii. Dr. C. Angelescu. (Aplause prelungite). — Se cere și se admite urgența. D. M. Pherekyde, președinte . Se va trimite de urgență la secțiuni. D. Dr. Vasile Bianu are cuvântul pentru a face o comunicare. D. Dr. Vasile Bianu : Dor senatori, de câte ori vin la ședințele Senatului simțesc o sebită mulțumire sufletească văzând cum se desăvârșește noua și măreața clădire a Universității. Sunt informat că chiar la primăvară are să se înceapă prefacerea și mărirea clădirii vechi care adăpostește Senatul și care clădire are să se înalțe cu un etaj și două mansarde, cu o fațadă monumentală, vrednică de Capitala României Mari, și aceasta mulțumită stăruinței și activității neobosită și uriașe a mult iubitului nostru ministru al instrucțiunii publice, care ține să lase în urma sa cea mai luminoasă dâtă pe orizontul cultural al țării noastre. Dar pentru noi, senatorii, se naște o întrebare firească, și chiar o nedumerire, când ne gândim că dacă lucrurile sunt adevărate, atunci Senatul nu va mai putea să funcționeze în această incintă. De aceea am crezut că este bine să rugăm pe d. ministru al instrucțiunii să ne spună ce are de gând să facă cu noi, unde o să ne adăpostească când vor incepe lucrările proiectate? D-lor senatori, cu câțiva ani înainte de răsboiul sfânt al întregirii neamului, nu știu precis care au, s’a hotărât de înaltul guvern de pe vremuri ca să se construiască o clădire proprie pentru Senat. Pentru aceasta s’au făcut planurile, s’a desemnat terenul din apropierea mărețului Palat al justiției ba a început chiar, să se facă terasamentul cu temeliile, precum și piața din față, acoperindu-se Dâmbovița cu un pod pe mare întindere. Apoi nu știu din ce cauză lucrările s’au oprit, rămânând toate în stare de părăsire până astăzi. Cum însă Senatul este amenințat ca să fie evacuat din Palatul Universității, eu cred că cea mai bună soluție ar fi să se revină la hotărârile de mai înainte și să rugăm pe înaltul guvern, și în deosebi pe d. ministru al finanțelor, să binevoiască a prevedea în bugetul anului viitor, sumele necesare pentru clădirea Senatului, iar dacă aceasta nu se mai poate, atunci să destineze din excedentele prevăzute în acel buget suma trebuincioasă pentru ca la primăvară să se poată începe »edificarea palatului Senatului“ după planurile deja aprobate. D. M. Pherekyde, președinte . D. ministru al instrucțiunii publice are cuvântul. D. Dr. C. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice . D-lor senatori, palatul Universității, care se clădește acum deși pare foarte încăpător, este totuș insuficient pentru numărul studenților ce sunt înscriși la Universitate. D. rector, care este de față și care cunoaște chestiunea mai bine decât mine, poate să vă spună că astăzi sunt înscriși la Universitate peste 12—19.000 de studenți. Palatul acesta nu va adăposti decât pe studenții de la litere și științe. Rămân studenții de la teologie și de la drept, cari de asemenea sunt foarte numeroși și cari n’au loc în vechiul local. Anul acesta sălile Universității fiind ocupate cu examenele cari s’au ținut acum în toamnă, căci în Iunie nu s’au putut ține din cauza manifestațiilor știute, cursurile facultății de drept nu s’au putut deschide până la sfârșitul lunei Noemvrie. De aceea bine a făcut d. dr. Bianu că a adus această chestiune înaintea d-voastre pentru că atât guvernul cât și noi toți trebuie să ne gândim la o soluțiune cât mai repede, care să poată reda Universității localul ocupat de Senat. Bineînțeles, nu se poate cere d-lui ministru de finanțe ca dintr’o dată să dea toate sumele necesare pentru clădirea Senatului, pentru că această clădire va costă, desigur, multe zeci de milioane. Vom interveni insă, pe lângă d. ministru de finanțe, — dacă bineînțeles bugetul Statului sau excedentele vor permite — ca să se dea o sumă oarecare pentru a se putea continuă clădirea Senatului cât mai repede, iar acest local să fie pus la dispoziția Universității. Noi, chiar, voim ca, chiar în primăvara viitoare, să terminăm cele două aripi ale clădirii Universității și să facem transformările necesare, ca și celelalte două facultăți, de teologie și drept, să aibă sălile ele cari au absolută nevoie. (Aplause). D. Gh. Ghibănescu : Ar trebui scos muzeul de antichități. D. Dr. C. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice . Nu se poate scoate acum, fiindcă clădirea de la șosea destinată muzeului nu este terminată. Dacă nu mă înșel, anul acesta s’a prevăzut o sumă in buget pentru continuarea lucrărilor acestei clădiri. D. Gh. Ghibănescu : Cer cuvântul pentru o comunicare. D. M. Pherekyde, președinte . Aveți cuvântul. D. Ermil Pangratti: Dacă Senatul mi-ar îngădui, ași spune și eu câteva MONITORUL OFICIAL . .":1 £ Ianuarie 1 m ftfóBAIKRILB 4&MARII AVIIONALB WISTITBASH SENATütfil 379 FERDINAND