Desbaterile Senatului, ianuarie 1924 (nr. 24-27)

1924-01-02 / nr. 24

ÈüUÜMPLÀRÜL : 53i LB! No. 24. SENATUL MMN­EA ORDINARĂ 1923-1924 ȘI BUIA BE Tlülll, 11 DECEMVRIE 1923 Ședința se deschide la ora 15,20, sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, pre­ședinte al Senatului, asistat de d-nii se­cretari ai biuroului : Gheorghe Popescu- Tulcea, Sima Niculescu și Părintele Po­­pescu-Breasta. — Pe banca ministerială se află pre­zent d. Dr. Const. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice. — Prezenți 149 d-nn senatori. — Nu răspund la apelul nominal 40 d-nn senatori, și anume : I. P. S. Lor Mi­­tropoliții: Pimen, Vladimir de Repta, Ni­­colae Bălan și Vasile Suciu; P. S. Sa Arhiepiscopul Gurie ; Episcopii : Lucian Triteanu, Nicodem, Nectarie Cotlarciuc, Ioan I. Papp, Roman Ciorogariu, Nicolae Ivan, Al. Niculescu, Iuliu llossu, Valeriu Frentziu, Gustav Carol Majlath, Tiburtiu üoromizsa, Friderich Teutsch, Carol Nagy și Iosef Ferencz ; d-nii senatori : Balau­­șenco Iacob, Balaș Ernő, Bociat Maier, Bran Emilian, Cantacuzino Matei, Cosma Garni, Diminescu Const., Fi­lopp Biella, Galiciu D., Geza Szoecs, Gropșan M. Khiss D., Lupescu M. C., Mironescu Al. Ni­colae, Möller von Karl, Moșoiu Aurelian, Mureșan I., Nistor Aurel, Pauliuc Ion, Popa Ioan, Polony Artur, Postolache Ni­colae, Predescu N., Riga C., Ilusu Nicolae, Schullerus Adolf, Sucitu V., Tarția Ion și Weisselberger Salo. — Părintele Popescu-Breasta, secretar al biuroului, citește sumarul ședinței pre­cedente, care se aprobă. — Se aprobă d-lui senator Ion Sassu un concediu de 5 zile. — Se trimit la comisiunea de petițiuni: aj Cererea d-lui locotenent-colonel Al. Marinescu, de a fi înaintat la grad ; bj Memoriul proprietarilor urbani din Galați, prin care cer libertatea tranzac­­țiunilor la închirieri, încurajarea con­strucțiilor noui, împroprietărirea func­ționarilor publici, etc. D. M. Pherekyde, președinte . D. mi­nistru al instrucțiunii publice are cu­vântul. D. Dr. C. Angelescu, ministrul ins­trucțiunii, citește următorul Mesaj regal :­­» • Domnilor senatori, Pe lângă raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul instruc­țiunii eu­ro. . . . din 1923, înfățișăm du-li-se alăturatul proiect de lege, înso­țit de o expunere de motive și de stat­in­tele viitorului cămin »Fundațiunea Const. N. Vasiliu“ al studenților universitari, Eu îl înaintez deliberărilor domniilor­­voastre. Dat în București la................. Ministrul instrucțiunii. Dr. C. Angelescu. (Aplause prelungite). — Se cere și se admite urgența. D. M. Pherekyde, președinte . Se va trimite de urgență la secțiuni. D. Dr. Vasile Bianu are cuvântul pen­tru a face o comunicare. D. Dr. Vasile Bianu : D­­or senatori, de câte ori vin la ședințele Senatului sim­țesc o sebită mulțumire sufletească văzând cum se desăvârșește noua și măreața clă­dire a Universității. Sunt informat că chiar la primăvară are să se înceapă pre­facerea și mărirea clădirii vechi care a­­dăpostește Senatul și care clădire are să se înalțe cu un etaj și două mansarde, cu o fațadă monumentală, vr­ednică de Capi­tala României­ Mari, și aceasta mulțumită stăruinței și activității neobosită și uriașe a mult iubitului nostru ministru al ins­trucțiunii publice, care ține să lase în urma sa cea mai luminoasă dâtă pe ori­zontul cultural al țării noastre. Dar pentru noi, senatorii, se naște o întrebare firească, și chiar o nedumerire, când ne gândim că dacă lucrurile sunt adevărate, atunci Senatul nu va mai pu­tea să funcționeze în această incintă. De aceea am crezut că este bine să rugăm pe d. ministru al instrucțiunii să ne spună ce are de gând să facă cu noi, unde o să ne adăpostească când vor in­­cepe lucrările proiectate? D-lor senatori, cu câțiva ani înainte de răsboiul sfânt al întregirii neamului, n­u știu precis care au, s’a hotărât de înaltul guvern de pe vremuri ca să se construia­scă o clădire proprie pentru Senat. Pen­tru aceasta s’au făcut planurile, s’a de­semnat terenul din apropierea mărețu­lui Palat al justiției ba a început chiar, să se facă terasamentul cu temeliile, precum și piața din față, acoperindu-se Dâmbo­­vița cu un pod pe mare întindere. Apoi nu știu din ce cauză lucrările s’au oprit, rămânând toate în stare de părăsire până astăzi. Cum însă Senatul este amenințat ca să fie evacuat din Palatul Universității, eu cred că cea mai bună soluție ar fi să se revină la hotărârile de mai înainte și să rugăm pe înaltul guvern, și în deosebi pe d. ministru al finanțelor, să binevoiască a prevedea în bugetul anului viitor, su­mele necesare pentru clădirea Senatului, iar dacă aceasta nu se mai poate, atunci să destineze din excedentele prevăzute în acel buget suma trebuincioasă pentru ca la primăvară să se poată începe »edi­ficarea palatului Senatului“ după planu­rile deja aprobate. D. M. Pherekyde, președinte . D. mi­nistru al instrucțiunii publice are cu­vântul. D. Dr. C. Angelescu, ministrul in­strucțiunii publice . D-lor senatori, pa­latul Universității, care se clădește acum deși pare foarte încăpător, este totuș insuficient pentru numărul studenților ce sunt înscriși la Universitate. D. rector, care este de față și care cunoaște ches­tiunea mai bine decât mine, poate să vă spună că astăzi sunt înscriși la Universi­tate peste 12—19.000 de studenți. Palatul acesta nu va adăposti decât pe studenții de la litere și științe. Rămân studenții de la teologie și de la drept, cari de asemenea sunt foarte numeroși și cari n’au loc în vechiul local. Anul acesta sălile Universității fiind ocupate cu exa­menele cari s’au ținut acum în toamnă, căci în Iunie nu s’au putut ține din cauza manifestațiilor știute, cursurile facultății de drept nu s’au putut deschide până la sfârșitul lunei Noemvrie. De aceea bine a făcut d. dr. Bianu că a adus această chestiune înaintea d-voas­­tre pentru că atât guvernul cât și noi toți trebuie să ne gândim la o soluțiune cât mai repede, care să poată reda Uni­versității localul ocupat de Senat. Bine­înțeles, nu se poate cere d-lui ministru de finanțe ca dintr’o dată să dea toate sumele necesare pentru clădi­rea Senatului, pentru că această clădire va costă, desigur, multe zeci de mi­lioane. Vom interveni insă, pe lângă d. minis­tru de finanțe, — dacă bine­înțeles bu­getul Statului sau excedentele vor per­mite — ca să se dea o sumă oarecare pen­tru a se putea continuă clădirea Sena­tului cât mai repede, iar acest local să fie pus la dispoziția Universității. Noi, chiar, voim ca, chiar în­ primă­vara viitoare, să terminăm cele două aripi ale clădirii Universității și să facem transformările necesare, ca și celelalte două facultăți, de teologie și drept, să aibă sălile ele cari au absolută nevoie. (Aplause). D. Gh. Ghibănescu : Ar trebui scos muzeul de antichități. D. Dr. C. Angelescu, ministrul in­strucțiunii publice . Nu se poate scoate acum, fiindcă clădirea de la șosea desti­nată muzeului nu este terminată. Dacă nu mă înșel, anul acesta s’a pre­văzut o sumă in buget pentru continua­rea lucrărilor acestei clădiri. D. Gh. Ghibănescu : Cer cuvântul pen­tru o comunicare. D. M. Pherekyde, președinte . Aveți cuvântul. D. Ermil Pangratti: Dacă Senatul mi-ar îngădui, ași spune și eu câteva MONITORUL OFICIAL . .":1 £ Ianuarie 1 m ftfóBAIKRILB 4&M­ARII AVIIONALB WISTITBASH­­ SENATütfil 379 FERDINAND

Next