Desbaterile Senatului, iunie 1924 (nr. 66-77)

1924-06-05 / nr. 66

EXEMPLARUL : £ LEÍ - MONITORUL OFICIAL 0ESEPATFRILE ADUNĂRII NRAȚIONALE­­OSSTITUANTE A SENATULUI 5 Iunie 1924 No. 66. SENATUL SESIUNEA ORDINARI PRELUNGIȚI 1923-1924 ȘEDINȚA DE MIERCURI, 28 MU­NI Ședința se deschide la ora 15,10, sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, pre­ședinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului : Dr. N. Hasnaș, Sima Nica­escu și Părintele Gr. Popescu- Breasta.­­ Pe banca ministerială se află pre­zenți d-nii miniștrii : Vintilă Brătianu, ministru de finanțe , Traian Moșoiu, ministrul lucrărilor publice și Tancred Constantinescu, ministrul comunicațiilor.­­ Prezenți 175­ d-nn senatori. Nu răspund la apelul nominal 25 d-nn senatori și anume : 1. P. S. Lor mi­tropoliei Vladimir de Repta și Nicolae Bălan, P. S. Lor Episcopii Lucian Tri­­teanu, Jacob Antonovici, Visarion Puiu, Justinian Teculescu, loan I. Papp, Iosef Bădescu, Nicolae Ivan, Tiburtiu Boro­­misza, Carol Nagy, Friderich Teutsch și Iosef Ferencz ; d-nii senatori : Bociat Ma­ier, Bran Emil, Carsan Victor, Géza Soecs, Groppa Alexandru, Gropșian Mihai, Há­mon Robert, Lupescu M. G., Pal Ștefan, Păuliuc Ion a lui Gheorghe, Popovici Eftim­ie și Tarția Ion. — Părintele Popescu-Breasla, secretar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se acordă un concediu de 3 zile d-lui senator Postolache Nicolae. D. Mihail Pherekyde, președinte . D. ministru al lucrărilor publice are cu­vântul. —D. General Traian Moșoiu, ministrul lucrărilor publice, citește următorul Me­saj regal : Domnilor senatori, Pe lângă­­ aportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul lucră­rilor publice sub No. 10.131, i, infățișându-Mi-se votul Adunării De­putaților privitor la proiectul de lege asupra regimului apelor. Eu îl înaintez în deliberările d-voastre. Dat în București, la 28 Mai 1924. FERDINAND Min­istrul lucrărilor publice, General Traian Moșoiu. No. 1.616. D. General Traian Moșoiu, ministrul lucrărilor publice . Vă rog să binevoiți a acordă urgența pentru votarea aces­tor modificări aduse proiectului de lege de către Adunarea deputaților. — Se pune la vot urgența și se ad­mite. g­­D. Mihail Pherekyde președinte . Se va tipări și trimite de urgență în des­­baterea secțiunlor. D. dr. Bianu are cuvântul pentru a face o comunicare. D. dr. Vasile Bianu : D-lor senatori, In ședința Senatului dela 13 Martie a. c., am avut onoarea sa fac o comunicare cu privire la întreprinderile industriale din Ardeal, cari toate sunt în mâini străine, în cari elementul românesc este siste­matic boicotat și cari sunt tot atâtea focare de iridentism. Astăzi voiesc să vorbesc despre între­prinderile forestiere, cari se găsesc în aceleași condițiuni. Aceste întreprinderi forestiere, făcute de diferite societăți anonime, în cea mai mare parte evreo­­maghiare sunt foarte numeroase și con­tinua a se înmulți pe tot cuprinsul Ar­dealului. Opinia publică și presa româ­nească sunt alarmate de această stare de lucruri, văzând spiritul străin ce dom­nește în aceste întreprinderi, cari în ma­rea lor majoritate nu se orientează după concepțiile din București, ci stau încă sub înrîurirea directivelor din capitala Ungariei. (Aplause). Dovada o face faptul că elementele­ române, chiar și acele de o valoare reala, nu pot reuși să-și valorifice cunoștințele și aceasta din pricină că marile între­prinderi evreo-maghiare se feresc de a introduce români. Aceste întreprinderi forestiere sunt, foarte numeroase in Ardeal, in frunte cu Foresta, Regatul-Mare, Valea­ Zimbru­­lui, Vidori, etc., fără a mai porneni pe acum multe de pe valea Mureșului.. I. P. S. S. Mitropolitul Primar Dr. Mi­ron Christea . Foarte exact, ai­ trebui să punem capăt acestei stări de lucruri. La noi, pe­­ Mureș, nu este un singur funcționar român. Voci : Așa este ! D. Dr. Vasile Bi­anu . Dar ceea ce este și mai trist e că el e câtva timp a început să se creieze societăți ca fondatori și conducători străini, cari Își dau nume cât se poate mai românești, cum sunt Regatul­ Mare, etc., cu singurul scop de a induce in eroare autoritățile. Apoi ca să apară mai românești, aceste societăți străine introduc în consiliile lor de ad­ministrație, mai ales la locul de preșe­dinte, câteva nume românești, persoane cu situații politice, cari joacă rolul de figuranți, persoane triste, cari uitându-și locul și timpul în care trăiesc, servesc interese străine, cari pentru un câștig ușor și trecător, ca sa nu zic pentru un blid de linte, își împrumută sau își vând numele la acțiuni păgubitoare românismului. Voci : Rușine lor ! ^D. Dr. V. Bianu : Aceste societăți ano­nime cu nume românești sunt și mai pri­mejdioase, întru cât ascunzându-și cali­tatea de societăți evreo-maghiare, induc lumea in eroare și pot mai cu înlesnire să-și facă afacerile. Dar să nu credeți, d-lor senatori, că astfel de lucruri se petrec nu­mai in Ar­deal și în Bucovina. Din nenorocire chiar și în Vechiul Regat se văd lucruri revol­tătoare din toate punctele de vedere. Este vorba de marile fabrici de cherestea ale societății Goetz, fuzionată de la 1 ia­nuarie 1924 cu Societatea Foresta, de al cărei nume să leagă vestitul Gastin­oni, un e­reu­ maghiar cu nume italian, și care societate, deși funcționează de atâta amar de vreme in Vechiul Regat, nu este nici astăzi naționalizată.­ In marele centru Nehoiu, din județul Buzău, ca și în toate celelalte din Mol­dova și din tot cuprinsul țârii, românii sunt boicotați pe capete. Din cele câteva sute de funcționari pe cari ii are această societate, la toate fabricele și exploată­rile ei, nu sunt români aici 5 la sută, restul toți sunt nemți, unguri și mai ales evrei maghiarizați, ceea ce este și mai trist, e ca majoritatea sunt dintre acei cari în timpul ocupațiunei germane je­fuiau și chinuiau populația românească, și acum toți acei călăi sunt atot-puternici se resfață in bunătăți, fiind plătiți cu zeci de mii de mu lei lunar și sfidează în mod cinic pe bieții români, cari muncesc din greu, ca­ in grea rocie, pentru a-și agonisi o bucățică de pâine in Rumânia- Mare. (Aplauze prelungite). in toate întreprinderile Societății Goetz începând cu Bucureștii, in direcția gene­rală, la Galați, Buzău, Gomănești, Tarcău, Piatra-Neamțu, Keskeș, Argeș, Dorna- Vatra, Broșteni, etc., nu există un sin­gur român, cu titlu de administrator, iar cei câțiva români, pripășiți pe ici pe calea, ca corbii albi, lâncezesc ca simpli supraveghetori, uitați de Dumnezeu cu anii in asemenea posturi mici și plătiți cu 1.409—1.60ü iei pe lună, iar nemții, ungurii și evreii maghiarizați, toți sunt inspectori, directori, subdirectori pro­­conști, etc., plătiți gras, de la 5.000 lei in sus, plus tantieme, prime, etc. Unii dintre aceștia nu știu nici o boabă românească și se poartă în mod arogant, cu dispreț chiar, față de ro­mânii resfirați prin aceste întreprinderi in situații din cele mai­ inferioare. Mai mult, da când societatea Goetz s’a unit cu Foresta s’a început o goană îi con­tra elementului românesc, spre a se face loc străinilor importați de aceasta Așa, în ziua de 2 Aprilie 1924, faimosu evreu-maghiar Sipoș, directorul Forestei împreună cu alți 3 evrei, de asemenea un­gurizați, au mers la Nehoiu pentru­­ personal să instaleze pe străinii aduși . 4153

Next