Desbaterile Senatului, iulie 1924 (nr. 78-81)

1924-07-01 / nr. 78

No. 78. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ 1923-1924 ȘEDINȚA DE SIMBATA, 14 IUNIE 1924 Ședința se deschide la ora 15,45, sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, pre­ședinte al Senatului, asistat de d-nii se­cretari ai biuroului : Sima Nicules­cu, Ion Păcurariu și l­t . Nicolae N­­ănaș.­­ Pe banca ministerială se află pre­zenți d-nn­ miniștri : Dr. Constantin An­­gelescu, mini­trul instrucțiunii și George G. Mârzescu, ministrul justiției. — Prezenți 151 d-nn senatori. —N­u răspund la apelul nominal 49 d-nn senatori și anume : 1. P. Lor Mitropoliții: Vladimir de Repta și Vasile Suciu ; P. S. Lor Episcopii : Gurie, Lucian Triteanu, Bar­tolomeu, Duma Nichita,­­Nectarie Co­­tlarciuc, Ioan Papp, Iosef Bădescu, Ro­man Ciorogariu, Nicolae Ivan, Iuliu Hossu, Valeriu Frentziu, Gustav Majlath, Tiburtiu Boromiza, Carol Naghy, Frie­­derich Teutsch și Iosef Ferencz ; d-nii se­natori : Aciu Al., Buzdugan D., Cantacu­­zino M., Casert N., Gosina Gavril, Dimi­­nescu G, Drăghici P., Fală P., Fi­lopp Biela, Gabrielescu C., Galiciu D., Ge­­blescu C., Groppa Al., Hiotu Gh., Ivano­­vici S., Lupescu M. G., Mandai Ion, Mure­­șan Iovian, Matei Andrei, Nistor A , Pal Ștefan, Pangrati E., Pascu I., Popa I., Postolache N., Procopiu G., Rusu N., Rusu S., Sanielevici I., Tatovici G. și Ves­­can Ion. — D. senator dr. Nicolae Hasnaș, se­cretar al biurol­ui, citește sumarul șe­dinței precedente, care se aprobă. — Se aprobă concedii următorilor d-ni senatori : D. Efimie Ceaglâc .... 2 zile ; » Constantin Gociașu . . . 1 zi; » Vasila Sorbală .... 1 » » Hamon Robert .... 5 zile ; » Ernő Balaș.....................5 » și P. S. Arhiereul Filaret Musta 2 zile. — D. Dr. Nicolae Hasnaș, secretar al biuroului, citește următoarea adresă a Adunării deputaților , Domnului președinte al Senatului, Adunarea deputaților, ascultând ra­portul comisiunii de instrucție publică, culte și arte asupra proiectului de lege din inițiativă parlamentară, prin care bi­serica filială Sf. Ion Botezătorul din R.­Vâlcea, pendinte de parohia Buna­vestire, din acel oraș, se deslipește de la această parohie și va formă, pe viitor, o parohie deosebită, sub denumirea de pa­rohia­ Sf. Ion Botezătorul« din R.-Vâl­cea, în ședința dela 13 iunie 1924, a vo­tat acest proiect de lege, și l-a adoptat cu unanimitate de nouăzeci și șapte vo­turi. Această lege, astfel cum s’a adoptat de Adunare, subsemnatul, în conformitate cu art. 118 din regulament, are onoare­a o înaintă d-voastre pe lângă aceasta. Totodată vă înaintăm și dosarul Adu­nării cu No. 227, din sesiunea anului 1923—1924, relativ la sus zisa lege, ru­­gându-vă să binevoiți a dispune ca, după terminarea lucrării, dosarul să ne fie res­tituit. p. Președinte. G. Popa-Lisseanu. D. Mihail Pherekyde, președinte. Se va tipări și trimite în studiul secțiunilor. D-lor senatori, după ce voiu dă cuvân­tul d-lor senatori, înscriși pentru comu­nicări, vom intră în ordinea zilei și vă atrag atențiunea că, dacă vom putea ter­mină discuțiunea pe articole a legii învă­țământului în ședința aceasta, nu vom mai avea nevoie de ședința de seară ; dacă nu, atunci va trebui să avem și șe­dință da seară. D. dr. Bianu are cuvântul spre a face o comunicare . D. Dr. Vasile Bianu . D-lor senatori, de m­ai multe zile doream să fac comuni­carea aceasta, dar nu am voit să răpesc nici o clipă din timpul prețios consacrat pentru discuțiunea generală, discuțiunea cea largă și înălțătoare, care s’a făcut cu privire la proiectul de lege al învățămân­tului primar și normal, proiect, care va fi cel mai trainic și cel mai strălucit mo­nument pe care l-a ridicat in ogorul în­tins al culturii, unificării și consolidării Statului român, energicul, eminentul și mult iubitul nostru ministru al instruc­țiunii publice, d. dr. G. Angelescu. Astăzi socot că a sosit momentul, ca să citesc această comunicare, care de altfel se raportează la o școală de Stat. O citesc, mai ales, pentru că d. ministru este de față și am credința că și de astă dată va ’va binevoi să ne deă un răspuns satisfă­cător, așa cum știe d-sa să dea. lată acum comunicarea mea . D-lor senatori, în orășelul Orăștie funcționează și astăzi liceul reformat unguresc »Kun« intr’un palat somptuos, construit de Statul maghiar și cu ajuto­rul Universității sasești, din sudoarea po­porului român. Iar liceul românesc »Au­rel Vlaicu«, înființat numai in 1919, ve­getează într’un local recheziționat pe seama culturii românești, o șandrama veche a fostului liceu maghiar din veacul al XVII lea și in care se sdruncină sănăta­tea profesorilor și a elevilor, cari trăiesc în clasele mici, scunde, umede, cu podele sparte și ziduri mucigăite de mănăstire. Liceul reformat unguresc din Oraștie, în cel mai curat ținut românesc din Ar­deal este un anacronism, asupra căruia comitetul școlar local a atras atenția gu­vernelor în mai multe rânduri. Acest liceu măreț, înființat de Statul maghiar, este monumentul cel mai clasic al timpurilor nu de mult apuse, când dreptatea și libertatea eră o cinică paro­die. Având în trecut drept țintă desna­­ționalizarea elementului românesc, acest liceu internat nu mai poate avea astăzi nici un drept de existență. Lipsit de orice teren cultural și necerut de nici o tre­­trebuință locală a confesiunii reformate, el a devenit un azil al celor mai decăzute elemente de pe la diferite licee maghiare de prin alte locuri. Pentru a dovedi aceasta dați-mi voie d-lor senatori, să vă amintesc că în în­treg județul Hunedoara sunt abiă 3 °/g maghiari in orașul Orăștie și jur și îmi puțini, așa că liceul reformat, în afară de­­ elementul românesc ce-l avea, cam de 30 până la 40 °­ C, trebuia să recruteze elevii maghiari din toată Ungaria, pentru ca să poată zice că e școală ungurească. Și dacă în trecut el n’a avut teren cultural, cu atât mai puțin poate să aibă astăzi. Din cei 356 elevi înscriși în anul școlar 1922 —1923, numai 126 adică 35 °­ 6 sunt din județul Hunedoarei, iar restul din alte părți, în deosebi din județele Caraș-Seve­­rin, Arad, Genad, Bihor. In clasa I liceală din 37 elevi înscriși, între care 7 evrei, nu­mai 9 sunt din județul Hunedoara, ceea ce arată destul de lămurit că acest liceu prin nimic nu este cerut de trebuințele culturale locale. Dar nici din punctul de vedere a tre­buințelor confesiunii reformate, ființa acestui liceu nu poate fi justificată. Din 356 elevi numai 134, adică 38 la sută sunt reformați cal­­vni, ceilalți aparțin altor confesiuni, intre cari 75 sau 21 la sută sunt evrei, iar 87 sau 24 la sută sunt fete, după sistemul de coeducație, așă de mult apreciat de unguri și de care nu vreau să se desfacă cu toate ordinele date de guvern. Din aceste cifre rezultă că acest liceu, neavând nici un teren de exploatare, prin nimic nu-și poate justifică existența lui în județul Hunedoara, care de altfel m­ai are 2 licee ungurești : unul în Deva și altul în Petroșani, cari sunt mai mult de­cât suficiente pentru trebuințele culturii maghiare din întreg județul, care nu are ca populație decât 3 la sută unguri, așa că el este in Orăștie ca un cui înfipt în inima românismului, care trebuie scos cu orice preț și cât se poate mai repede, întrucât privește întrebarea : cine are dreptul de proprietate asupra acestui liceu, care pentru noi are cea mai mare importanță, vom­ spune că după cercetă­rile amănunțite cari s’au făcut, el a fost ÉJ&MPURul: 2 lEJ aomroRüL oficial­­ iulie l'M­ISSBlTBKJLB ADÜM­R1I flAJlOSALB 'OSSTITIANTE A SE5ANULUI 15()

Next