Desbaterile Senatului, decembrie 1924 (nr. 14-20)

1924-12-02 / nr. 14

EHBfPLAitUL: 2 m MONITORUL OFICIAL 2 Decemvrie 1924 liSBATHft« ADHHAin MTïMÛ CONSTfTüASTI A SISATÜlül No. 14. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ 1924-1925 ȘI DIN­A DE IARN­,­­5 NICEMVRI­e 1924 Ședința se deschide­ la ora 16 sub președinția d-lui Gr. Procopiu, vice-pre­­ședinte al Senatului, asistat de d-nii se­cretari ai biuroului : Sima Iaculescu, Dr. N. Hasnaș și Gh. Popescu-Tocea. — Pe banca ministerială se află pre­zenți d-nii miniștri : N. N. Săveanu, mi­nistrul sănătății publice și General Artur Văitoianu, ministrul comunicațiilor. — Prezenți 161 d-nn senatori. . . Nu răspund la apelul nominal 37 d-nn senatori și anume : I. P. S. Lor Mi­­tropoliții: Nectarie Cotlarciuc, Nicolae Bălan și Vasile Suciu • P. S. Lor Epis­copii : loan I. Papp, Al. Nic­escu, Iuliu Hossu, Gustav Carol Majlath, Tiburtiu Bo­­romiza, Carol Nagy, Frederic Teutsch și Josef Ferencz • d-nni senatori : Balau­­șenco Iacob, Bilț Aurel, Bociat Maier, Cantacuzino M., Diminescu Constantin, Drăghici Petre, Fülöpp Biella, Gabrie­­lescu Constantin, Geblescu R. Constan­tin, Geni Iosef, Geza Szoecs, Groppa Alexandru, Ramon Robert, Lupescu M. C., Macavei Victor, Micșa Liviu Mironescu Al. Nae, Maței Andrei, Nistor Aurel, Pascu Ion, Petrescu Ghiță, Racoviță Gh. Era., Rusu Nicolae, Sasu Gh. Ion, Vălimă­­reanu Lazăr și Weisselberger Salo — D, senator Gh. Popescu-Tufa­g, se­cretar al f­iuroului, citește sumarul șe­dinței precedente, care se aprobă. — Se acordă următoarele concedii d-lor senatori : Sassu Ion 3 zile și Racoviță Gh. Em. 4 zile. — Se citește următoarea adresă a mi­nisterului de interne, ca răspuns la co­municarea d-lui senator E. Popovici : Domnule președinte, Referitor la adresa d-voastră No. 61 din 31 Octomvrie 1924, am onoare­a vă face cunoscut că întreaga gestiune a zemstvei județului Bălți este supusă unei cercetări administrative care este încă în curs. Subsecretar de stat, Gh. Tătărăscu. — Se citește următoarea adresă din partea d-lui ministru al instrucțiunii, ca răspuns la comunicarea d-lui senator N. Buțureanu . Domnule președinte. La adresa d-voastră No. 54/924, cu privire la comunicarea făcută de d se­nator Buțureanu, în chestiunea profeso­rului Botez dela gimnaziul din Pașcani, avem onoare­a va comunică că, d. ins­pector general Mitrdr, cu telegrama înre­gistrată la iNo. 118.644/924, ne face cu­noscut că ancheta făcută de d-sa în școala secundară de fete din Fălticeni, nu este în legătură cu nici o cercetare privitoare la profe­orul Botez. Inspectoratul regiunei XII școlară Ba­cău de la care s’a cerut asemenea relații, ne înaintează raportul Mo. 7.607/924 pe cari vi-1 trimitem în copie. p. Ministru, Kirițescu. — Se depune pe biuroul Senatului motivarea de absențe a d­lui senator Ceoglic Efimie. D. Grigore Procopiu, vice-președinte: D. senator I. Predescu, are cuvântul pentru a face o comunicare. D. I. Predescu: D­,­e președinte, d-iar senatori. Am onoare­a întrebă pe d.­minist­ri de finanțe să binevoiasca a-mi explică modul cum se face operațiu­nie de ma­nipulare a banilor Statului in adminis­trațiile financiare județene și la percep­țiile fiscale. După constatările mele personale fă­cute în județul Prahova și cre­d că tot astfel se petrece și în celelalte părți ale țării, operațiunii de primire și dare se fac în mod empiric și foarte greoi, în­­semnându-și sumele primite sau date pe simple fițuici și numai pe urmă se trec — dacă se mai trec — în anumite registre. .Nu s’au introdus în aceste ins­tituții, până azi, contabilitatea în partidă dublă. Modu­­l acesta dezorganizare a admi­nistrațiilor financiare se datorește că, în județul Prahova s’a întâmplat o dela­pidare" de 4 milioane acuma un an, iar anul acesta,la percepția 3 a din Ploești, sau delapidat un milion și jumătate, iar delapidatorul s’a făcut nevăzut și până în ziua de astăzi nu a fost prins. Sunt sigur, ch lar, că practicarea aces­tui sistem pe lângă necorectitudinile la care poate dă loc, devine în acelaș timp și greoi pentru public. Așa, în județ­u 1 Prahova, unde se fac operațiuni de mili­oane, operațiunile de primire și de pre­dare se fac așa de anevoios că trebue să aștepți, dacă nu zile, dar ceasuri în­tregi. Sunt persoane cari au nevoi im­perioase și urgente ca să facă un act de vânzare, ei bine, trebue să renunțe la acest act, pentru că nu poate obține la timpul necesar recipisa respectivă. D-lor, pot afirmă că administrația fi­nanciară de Prahova merge greu, nu din cauza numărului de funcționari, cât din cauza proastei organizări, căci numărul funcționarilor e destul de mare. Am cerut acum un an d lui ministru de finanțe și repet și acum cererea, ca să binevoiască ami ea numărul funcțio­narilor dela această administrație finan­ciară, titlurile lor și atribuțiunile fiecă­ruia, și socotesc că, în urma acestora, am să vă pot dovedi că funcționari sunt destui, dar că nu și fac datoria cum tre­bue. Rog pe d. ministru să binevoiască a-mi pune la dispoziție tabloul acestor func­ționari (Aplause). D. Grigore Procopiu, vice președinte . Se va comunică d-lin ministru de finanțe. fi .D. ministru al comunicațiilor are cu­vântul. D. General Artur Văitoianu, ministru comunicațiilor . D-lor senatori, ieri pă­rintele senator Baciu a găsit cu cale, cu prilejul comunicărilor, sa ceară o ancheta parlamentara în chestiunea fraudelor de a căile ferate. Am avut ocaziunea ca în onoratul Se­nat să mai expun încă odată această chestiune. D-lor senatori, nu există fraudă și căile ferate, în sensul în can dor se tind să le prezintă și să se dea în vileag, an­­tând că la această instituțiune s’au fui al m barde. Nu d-lor. La căile ferate, de când am venit, am căutat ca, împreună cu orga­nele superioare ale acestei instituțiuni să pătrundă cu deamănuntul în partea de comptablilizare a diferitelor lucrări cari s’au efectuat. Cu această ocaziune, am putut constată că în ceea ce privește frauda, ea nu există decât în foarte mică proporție, aceasta spre cinstea personalului căilor ferate. Acolo însă unde s’a constatat, am luat măsurile cele mai radicale. Bunăoară, la regionala Chișinău, cum d-voastre știți foarte bine, nu am pre­getat să desființez această regională, pentru că nu avem rost, și, în al doilea rând, am trimis pe funcționarii vinovați la parchet. Datoria mi-am îndeplinit-o. După aceasta am trecut la regională Brașov. La această regională nu am constatat fraude, dar am constatat ne­reguli administrative și nereguli față de legea contabilității, nereguli cari conform acestei legi pot fi pedepsite respectiv. Nu am pregetat să aplic și aci sanc­țiunile necesare. Directorul regional a fost trimis înaintea comitetului tehnic superior, spre a dă socoteala de nere­­gu­lele administrative cari îi erau impu­tate, acest comitet superior constatând însă că aceste nereguli­­ erau datorite unor stări de lucruri cari impuneau să se ia măsuri repezi și că nu se putea așteptă să se treacă timpul necesar prevăzut de legea contabilității, măsuri cari dacă nu s’ar fi luat imediat, ar fi periclitat bunul mers al căilor ferate, a opinat că acest director regional ur­

Next