Desbaterile Adunării Deputaților, ianuarie 1925 (Anul 1925, nr. 31-50)
1925-01-04 / nr. 31
No. 31. ADUNAREA 1REPDT.STIL0ÎI SESIUNEA ORDINARĂ 1924—1925 DISCURSUL D LUI D. R. IORSIPSCD Rostit în Adunarea Națională Constituantă a deputaților, ședința dela 27 Noemvrie 1924 *. D. D. R. Ioanițescu : D-Ior deputați, tocmai în a doua sesiune am putut să desvolt interpelarea în chestiunea hârtiei. Și, d-lor deputați, dacă am stăruit continuu, ca să desvolt această interpelare, este : a) nu numai pentru că industria hârtiei este din punct de vedere economic, este de prim ordin față de care Statul român trebuie să aibă o politică; b) nu numai pentru că la baza trustului hârtiei este și o chestiune de ordin politic, întrucât oameni cu autoritate s’au pus la dispoziția trustului sub autoritatea lor cari realzează beneficii scandaloase; c) dar pentrucă în afară de aceste două chestiuni, cumi ar fi chestiuni unilaterale, chestiunea hârtiei are la bază ceva mai înalt, are la bază un interes național, »cultura neamului“. Foarte bine și foarte plastic, spune de profesor Iorga într’un articol din »Neamul Românesc“:, »nu este numai o chestiune a hârtiei, este o tragedie a hârtiei«. Da, doi deputați, o tragedie a hârtiei, care preocupă—multe cercuri peste 100.000 oameni—și din cei mai aleși ai neamului nostru : scriitori, ziariști, industria grafică, marile noastre cotidiane, toți, dar absolut toți protestează contra procedeelor trustului hârtiei, pentru că de 5 ani, regulat la un anumit timp se produce o enormă criză de hârtie și această enormă criză de hârtie corespunde unor cereri nejustificate de mărire de preț, unor cereri nejustificate de mărire de taxe vamale. Acuzarea e generală și pornește din partea tuturor gânditorilor, cari port un condei în mână, plus 40 000 lucrători tipografi, apoi editori, cititori, părinți cu copiii la școală și protestarea e legitimă, fiind vorba de cultura neamului, interesând toată țara. In fața acestor acuzări general, în fața acestor plângeri generale, asistăm și este foarte curios, asistăm la o »inerție condamnabilă« din partea organelor Statului. De 5 ani, de când dăinuește această criză, nu vedem nici un organ al Statului intervenind pentru ca să rezolve odată și cu temei această chestiune atât de importantă. Afară de intervenția d-lui Sassu, o intervențiune foarte anemică, pentru că a permis să se importe în 1923, cu taxe vamale reduse, câteva sute de vagoane hârtie,în afară de această intervenție, nu vedem organele Statului până azi intervenind și ar fi putut luă exemplul altor țări, deoarece criza a preocupat toate țările din jurul nostru. Toată Europa a trecut prin criză, dar a rezolvat-printr-o intervenție energică din partea tatului. La noi însă nimic, nimic din partea organelor Statului și ca interpelator, am dreptul să întreb care este polilca actualului ministru de industrie. Statul trebuie să aibă o politică și o cer și de la actualul ministru de industrie și comerț care a avut o atitudine, când a voit s-o aibă în chestiuni similare. Când a fost vorba de scumpirea nejustificată a petrolului, iar d-voastră, d-le ministru, ați primit un memoriu sub formă de punere în întârziere din partea fabricilor de petrol, atunci ați avut o politică, ați intervenit energic și ați pus în cumpănă toată autoritetea d-voastră și ați vorbit de sus fabricelor de petrol, cărora le-ați declarat că înțelegeți să apărați mai presus de orice munca națională, înțelegeți să salvați consumul intern și apoi vă veți gândi la beneficiile fabricelor de petrol. De ce nu ați avut o atiudine similară în chestiunea hârtiei ? N’aveți nici un cuvânt de zis în această importantă chestiune care stă la baza culturi neamului ? Da, d-lor, partidul liberal, a părut emanație sunteți d-voastre cu toții, majoritate și guvern, de câte ori a fost nevoie să intervină într’o industrie, unde nu eră direct intereat, a intervenit, îmi aduc aminte, în primii ani dinainte de răsboi, în chestiunea zahărului, îmi aduc aminte cum partidul liberal, la un moment a mobilizat toate forțele lui contra fabricelor de zahăr, au vorbit economiștii toți, la clubul liberal, a vorbit d. Vintilă Brătianu, d. Băicoianu, vorbiseră și legiștii, toți cerând sancțiuni contra »trustului zahărului“, iată, dar, că atunci când d-voastre nu aveți interese, interveniți energic și vă agitați. De ce nu procedați la fel și cu hârtia? De ce tăceți ? Da ce nici o mișcare de la marele și competentul partid liberal ? Am dori să știm motivele pentru cari d-voastre n’aveți nimic de zis și pentru care nu se produce nici o intervenție și lăsați cotidianele—industria grafică — scriitorii și cultura neamului la dispoziția trustului de hârtie In fața d-voastre vedeți murind revistele a o a câte una, in fața d-voastre vedeți cultura înăbușindu-se;toți cer intervenea Stat lui și nimic, nimic din partea d-voasră, nici un demers. De ce aceasta? A venit t'mpul ss». vă explicați astăzi și desigur va trebui să aud cuvântul d-lui ministru de industrie în această importantă chestiune. D-lor, ca să vedeți în ce stare suntem noi din cauza felului cum să proice hârtia, și mai ales din cauza flului cum se vinde hârtia, ara să vă citesc o statstică, din care veți vedea cât de în urma suntem noi din punct de vedere al consumatiunii hârtiei. Un mare cugetător a spus că un popor se judecă după higiena minței și a trupului: pentru higiena tipului, untatea de măsură este consumul săpunului iar pentru h gena mraței, nita ea d măsura e consumați«! hârtie . Ei b ne, iată câteva cifre, ca sa vedți la ce distanță suntem noi de cel Iadevăr . Suedia consumă pe cap de ncuito 15 kgr de hârtie ; Franța 20 kgr ; Gemania 20 kgr ; Anglia 38 ; Ararica 72; jumătate din prodcția mondial e consumata de America, iar la noi sa consumă 3 kgr de cap, numai 3 kgr de cap. Vedeți distanța? Mai rețineți ca aceste ■* kgr sunt consumate în mod neegal în România Mare , consumul din Ardeal este de 150% față de cei dinn Vechiul Regat, care ese de 100 ° C; prin urmare, intelegațij care este situația marei masse a populației Vechiului Regat față de consumul hârtiei. înțelegeți acum cât de importante este chestiunea hârtiei și de ce eu am cătat să o desbat în fața d-voastre ? Fabricile de hârtie să și dea seama că prețul de speculă, pe care îl cer astăzi d la cultură în genera, nu poate să mai dăinuiască. Nu poate să mai camufleze bisa fierile la adăpostull unori bilanțuri fictive, măsluite, cum am sa fie dovada cu însăși registrele lor, îmi dau seama că termenul e tare, dar am să fac dovada, cu însăși acte emanate dela fabricile de hârtie, că în adevăr s’au măsluit registrele ca să se ascundă beneficiile, că sunt auto-itați judiciare cari au descoperit camuflarea beneficilor. Cu asemenea registre s’au indus in eroare comisiunile de vrificarea prețurilor și realizați beneficii scandaloase, vânzând cu prețuri de speculă. Ca să nu se spun: că am venit cu cifre contestable, am să iau haar cifrele d-voastre și am să vă cer să-mi răspundeți la ele, să-mi răspundeți direct, să nu umblați cu sofisticări, bilanț tul sau constatările ministerelor pe cari regulat le induceți în eroare. Un ultim cuvânt în acastă parte introductivă. In Chestiunea hârtiei, d-lor, au mai fost EXEMPLARUL: 2 LEI MÖKSITÖm (HTOAL 4 Ianuarie 1925 ÜSlATSIfd ADDIBÍI JUpOSALI G1MIÎDA5 ȘI 4 BSPUÎApR 511 .) Vezi Monitorul Oficial »Desbaterile Adunării Naționala Consultante a deputaților», pagina 835, coloana li