Desbaterile Adunării Deputaților, ianuarie 1925 (Anul 1925, nr. 31-50)

1925-01-04 / nr. 31

No. 31. ADUNAREA 1REPDT.STIL0ÎI SESIUNEA ORDINARĂ 1924—1925 DISCURSUL D LUI D. R. IORSIPSCD Rostit în Adunarea Națională Consti­tuantă a deputaților, ședința dela 27 Noemvrie 1924 *­. D. D. R. Ioanițescu : D-Ior deputați, tocmai în a doua sesiune am putut să desvolt interpelarea în chestiunea hâr­tiei. Și, d-lor deputați, dacă am stăruit continuu, ca să desvolt această interpe­lare, este : a) nu numai pentru că indus­tria hârtiei este din punct de vedere eco­nomic, este de prim ordin față de care Statul român trebuie să aibă o politică; b) nu numai pentru că la baza trustului hârtiei este și o chestiune de ordin po­litic, întrucât oameni cu autoritate s’au pus la dispoziția trustului sub autoritatea lor cari realzează beneficii scandaloase; c) dar pentrucă în afară de aceste două chestiuni, cumi ar fi chestiuni unilaterale, chestiunea hârtiei are la bază ceva mai înalt, are la bază un interes național, »cultura neamului“. Foarte bine și foarte plastic, spune de profesor Iorga într’un articol din »Neamul Românesc“:, »nu este numai o chestiune a hârtiei, este o tragedie a hârtiei«. Da, d­­oi deputați, o tragedie a hâr­tiei, care preocupă—multe cercuri peste 100.000 oameni—și din cei mai aleși ai neamului nostru : scriitori, ziariști, in­dustria grafică, marile noastre cotidiane, toți, dar absolut toți protestează contra procedeelor trustului hârtiei, pentru că de 5 ani, regulat la un anumit timp se produce o enormă criză de hârtie și această enormă criză de hârtie cores­punde unor cereri nejustificate de mă­rire de preț, unor cereri nejustificate de mărire de taxe vamale. Acuzarea e generală și pornește din partea tuturor gânditorilor, cari port un condei în mână, plus 40 000 lucrători tipografi, apoi editori, cititori, părinți cu copiii la școală și protestarea e legi­timă, fiind vorba de cultura neamului, interesând toată țara. In fața acestor acuzări general, în fața acestor plângeri generale, asistăm și este foarte curios, asistăm la o »iner­ție condamnabilă« din partea organelor Statului. De 5 ani, de când dăinuește această criză, nu vedem nici un organ al Statu­lui intervenind pentru ca să rezolve odată și cu temei această chestiune atât de importantă. Afară de intervenția d-lui Sassu, o in­­tervențiune foarte anemică, pentru că a permis să se importe în 1923, cu taxe vamale reduse, câteva sute de vagoane hârtie,­în afară de această intervenție, nu vedem organele Statului până azi in­tervenind și ar fi putut luă exemplul altor țări, de­oarece criza a preocupat toate țările din jurul nostru. Toată Eu­ropa a trecut prin criză, dar a rezolvat-p­rintr-o intervenție energică din partea tatului. La noi însă nimic, nimic din partea organelor Statului și ca interpelator, am dreptul să întreb care este­ polilc­a actua­lului ministru de industrie. Statul tre­­­buie să aibă o politică și o cer și de la actualul ministru de industrie și comerț care a avut o atitudine, când a voit s-o aibă în chestiuni similare. Când a fost vorba de scumpirea nejustificată a pe­trolului, iar d-voastră, d-le ministru, ați primit un memoriu sub formă de punere în întârziere din partea fabricilor de pe­trol, atunci ați avut o politică, ați inter­venit energic și ați pus în cumpănă toată a­utoritetea d-voastră și ați vorbit de sus fabricelor de petrol, cărora le-ați decla­rat­ că înțelegeți să apărați mai presus de orice munca națională, înțelegeți să salvați consumul intern și apoi vă veți gândi la beneficiile fabricelor de petrol. De ce nu ați avut o at­iudine similară în chestiunea hârtiei ? N’aveți nici un cu­vânt de zis în această importantă ches­tiune care stă la baza culturi neamu­lui ? Da, d-lor, partidul liberal, a părut emanație sunteți d-voastre cu toții, ma­joritate și guvern, de câte ori a fost ne­voie să inter­vină într’o industrie, unde nu eră direct intere­at, a intervenit, îmi aduc aminte, în primii ani dinainte de răsboi, în chestiunea zahărului, îmi aduc aminte cum partidul liberal, la un mo­ment a mobilizat toate forțele lui contra fabricelor de zahăr, au vorbit economiș­tii toți, la clubul liberal, a vorbit d. Vin­­tilă Brătianu, d. Băicoianu, vorbiseră și legiștii, toți cerând sancțiuni contra »trustului zahărului“, iată, dar, că atunci când d-voastre nu aveți interese, inter­veniți energic și vă agitați. De ce nu procedați la fel și cu hârtia? De ce tăceți ? Da ce nici o mișcare de la marele și competentul partid liberal ? Am dori să știm motivele pentru cari d-voastre n’a­­veți nimic de zis și pentru care nu se produce nici o intervenție și lăsați coti­­dianele—industria grafică — scriitorii și cultura neamului la dispoziția trus­tului de hârtie In fața d-voastre ve­deți murind revistele a o a câte una, in fața d-voastre vedeți cultura înăbușin­­du-se;toți cer intervenea St­at lui și nimic, nimic din partea d-voas­ră, nici un de­mers. De ce aceasta? A venit t'm­pul ss». vă explicați astăzi și de­sigur va trebui să aud cuvântul d-lui ministru de indus­trie în această importantă chestiune. D-lor, ca să vedeți în ce stare suntem noi din cauza felului cum să pro­­ice hârtia, și mai ales din cauza f­­lului cum se vinde hârtia, ara să vă citesc o stat­s­­tică, din care veți vedea cât de în urm­a suntem noi din punct de vedere al consu­­matiunii hârtiei. Un mare cugetător a spus că un po­por se judecă după higiena minței și a trupului: pentru higiena ti­pului, un­­tatea de măsură este consum­u­l săpu­nului iar pentru h g­ena mraței,­­ nita ea d măsura e consumați«! hârtie . Ei b ne, iată câteva cifre, ca sa ved­ți la ce dis­tanță suntem noi de cel Iade­văr . Suedia consumă pe cap de ncuito 15 kgr de hârtie ; Franța 20 kgr ; G­ema­­nia 20 kgr ; Anglia 38 ; Ara­rica 72; ju­­mătate din prod­cția mondia­l e cons­u­­mata de America, iar la noi sa c­onsumă 3 kgr de cap, numai 3 kgr de cap. Vedeți distanța? Mai rețineți ca aceste ■­* kgr sunt consumate în mod neegal în România Mare , consumul din Ardeal este de 150% față de cei dinn Vechiul Regat, care es­e de 100 ° C; prin urmare, inte­­legațij care este situația marei masse a po­pulației Vechiului Regat față de consumul hârtiei. înțelegeți acum cât de importante este chestiunea hârtiei și de ce eu am că­tat să o desbat în fața d-voastre ? Fabrici­le de hârtie să și dea seama că prețul de speculă, pe care îl cer astăzi d­­ la cultură în genera, nu poate să mai dăinuiască. Nu poate să mai camufleze bisa­ fierile la ad­ăpostull unori bilanțuri fictive, măsluite, cum am sa fie dovada cu însăși regis­trele lor, îmi dau seama că termenul e tare, dar am să fac dovada, cu însăși acte ema­nate dela fabricile de hârtie, că în ade­văr s’au­­ măsluit registrele­ ca să se as­cundă beneficiile, că sunt auto-itați judi­ciare cari au descoperit camuflarea be­nefici­lor. Cu asemenea registre s’au indus in e­­roare comisiunile de v­rificarea prețu­rilor și realizați beneficii scandaloase, vânzând cu prețuri de speculă. Ca să nu se spun: că am venit cu ci­fre contestable, am să iau­­­ haar cifrele d-voastre și am să vă cer să-mi răspun­deți la ele, să-mi răspundeți direct, să nu umblați cu sofisticări, bilanț tul sau constatările ministerelor pe cari regulat le induceți în eroare. Un ultim cuvânt în a­castă parte in­troductivă. In Chestiunea hârtiei, d-lor, au mai fost EXEMPLARUL: 2 LEI MÖKSITÖm (HTOAL 4 Ianuarie 1925 ÜSlATSIfd­ ADDI­BÍI JUpOSALI G1MIÎDA5 ȘI 4 BSPUÎApR 511 .) Vezi Monitorul Oficial »Desbaterile Adu­nării Naționala Consultante a deputaților», pa­gina 835, coloana li

Next