Munca, martie 1954 (Anul 10, nr. 1984-2009)

1954-03-02 / nr. 1984

Pag. 2-a Sonde date producţiei înainte de termen ! Sondorii din cadrul Trestului de foraj < Dr. 1 — Oficiul Turbobur — Moineşti, ] au înfruntat cu bărbăţie greutăţile din iar-­­ na aceasta. Multe brigăzi de aci au reu-­­­şit, prin munca însufleţită pe care au de- ' pus-o, să dea producţiei sonde înainte de­­ termen. S-­a evidenţiat în mod deosebit brigada­­ condusă de tovarăşul Teodor Herţanu ca-­­­re, împreună cu echipele de sondori ale­­ tovarăşilor N­ie Ceasăr, N. Manolache şi A. Ambăruş, a dat producţiei cu 23 zile , mai devreme sonda 883- In tot cursul a­­­­nului trecut nici un membru al brigăzii , n-a absentat nemotivat de la lucru. Pentru­­ conştiinciozitatea cu care-şi duce munca, brigada a fost premiată cu suma de 33.146 lei. Cu 25 zile înainte de data fixată a fost dată producţiei de brigada tovarăşului Constantin Pană sonda 866, fapt pentru care membrii ei au fost premiaţi cu suma de 36.242 lei, cu 11 zile înainte sonda 919, la a cărei forare a lucrat brigada condusă de tovarăşul Gh. Pascu care a că­pătat un premiu de 16.255 lei. Nicolae Constantin Valorifică deşeurile RADAUŢI. „ Valorificarea deşeurilor­­este o preocupare serioasă şi pentru co­lectivul de muncitori de la întreprinderea Decembrie“-Rădăuţi. In lunile trecute s-au făcut aici însemnate economii prin confecţionarea din deşeuri a nu­meroase strecurători de lapte şi ceai, pla­­cheuri pentru încălţăminte, accesorii pen- tru sobe şi maşini de gătit, etc. , C. Octavian Noi unitati sanitare Una dintre noile unităţi medico-sanitare care a fost înfiinţată de curînd în regiu­nea Timişoara este casa de naşteri din Sinersig, raionul Lugoj. Ea ocupă o clă­dire spaţioasă, şi e înzestrată cu cele m­ai moderne instalaţii. De altfel, toate unită­ţile medico-sanitare ale raionului au fost dotate recent cu mobilierul, lenjeria şi medicamentele necesare. La Timişoara, Oţelul Roşu, Margina şi Topleţ, au luat de asemenea fiinţă nu de mult o serie de farmacii. Urmînd exemplul acelora din Timişoara, care funcţionează continuu, ziua şi noaptea, şi farmacia din Reşiţa a introdus acest sistem de muncă. Totodată, în satele regiunii Ti­mişoara s-au deschis 235 puncte farma­ceutice, care aprovizionează populaţia cu medicamente. 56 dintre acestea au fost create în ultimele luni. La Spitalul unificat din Reşiţa, numai în decurs de un an au fost vaccinaţi 20.000 copii, s-a acordat tratament la peste 40.000 adulţi, făcîndu-se şi 31.800 radioscopii. In acelaşi oraş s-a înfiinţat de curînd o policlinică pentru copii, iar clădirea Spitalului de copii a fost mărită prin construirea a două noi pavilioane. D. Ladislau Se extinde reţeaua electrică In regiunea Galaţi reţeaua electrică se desvoltă necontenit. In curînd lumina electrică va pătrunde in satele Romanu, Scorţaru Vechi, Pitu­laţi, Rîmnicelu, Gurgueţi, Latinu şi altele. De asemenea, s-au instalat peste 30 km. linie de­ înaltă tensiune, pentru alimen­tarea altor comune mai­­ îndepărtate de oraş. Lucrările ce se efectuează vor contri­bui şi la alimentarea cu energie electrică a terenurilor irigate pe care se cultivă orez. Se execută deasemenea electrificarea comunelor Movileni şi Şendreni de pe malul Siretului. La executarea acestor lucrări aduc o contribuţie însemnată echipele conduse de Grigore Sil­­şteanu şi Florea Stoian de la Complexul de electrificare a satelor. Zenobia Balinus Ni se semnalează că... ...Deşi lucrările pentru mărirea­ spaţiu­­lui destinat farmaciei din Calea Moşilor din Capitală (la întretăierea liniilor de tramvai 1 cu 14) au început încă din toamna anului trecut, ele nu au luat sfîr­­şit nici pînă în momentul de faţă. Locui­torii acestui cartier cer sfatului popular al raionului „23 August“ să ia măsurile necesare pentru ca farmacia să fie redes­chisă cit mai curînd. P­ Repanovici ...La staţia de radio-amplificare de pe lingă sfatul popular al oraşului Sf. Gheor­­ghe au fost depuse peste 1.000 cereri ale oamenilor muncii care solicită instalarea de difuzoare. Cu toate că unele datează încă de 7—8 luni, ele nu au fost rezolvate nici pînă în prezent sub motivul liipsei tehnicienilor care să execute lucrările de instalare a difuzoarelor. Deoarece nu­meroși oameni­­ai muncii doresc să ascul­te emisiunile radiofonice, sfatul popular orășenesc, în colaborare cu P.T.T.R., tre­buie să rezolve urgent cererile respective. V. Stanciu Munca de alfabetizare în raionul Caracal Pentru cuprinderea la cursuri a tutu­ror neştiutorilor de carte din raionul Ca­racal, secţiunea de învăţămînt a sfatului popular raional, în colaborare cu comite­tul sindical raional al oamenilor muncii din învăţămînt, a făcut încă din septem­brie 1953 recensământul celor de nu ştiu carte din comune, gospodării agricole co­lective şi din S.M.T. Acţiunea de lămurire a analfabeţilor s-a dus de către cadrele didactice şi organdie sindicale prin vizite făcute la domiciliul respectivilor, prin con­ferinţe ţinute la căminele culturale şi la colţurile roşii din întreprinderi. Au fost popularizaţi absolvenţii cursurilor de alfa­betizare din anii trecuţi care au devenit acum muncitori de frunte sau cărora li s-au încredinţat diferite munci de răspun­dere, ca tovarăşa Elisabeta Fieraru, care pînă în anul 1947 era analfabetă, iar a­­cum este gestionara cooperativei „21 De­cembrie“ şi deputat în sfatul popular raio­nal Caracal. Pentru a asigura participarea la cursuri a analfabeţilor s-a cerut şi ajutorul de­putaţilor din sfaturile populare precum şi al acelora care au absolvit aceste cursuri Aşa, de pildă, ţăranul muncitor Dumitru C. Tudor din satul Soreni, comuna Celaru, l-a lămurit pe prietenul său ciobanul Păun I. O­prea, care a venit apoi singur la şcoală, unde învaţă cu sîrguinţă. De a­­semeni, ţăranul muncitor Căldăruşe Ion în vîrstă de 42 ani, care la început se so­cotea prea bătrîn pentru a mai învăţa carte, este acum printre fruntaşii la în­văţătură. Alături de el învaţă soţia sa Ioana. Paralel cu mobilizarea la cursuri a neştiutorilor de carte şi cu străduinţa ca­drelor didactice de a preda lecţiile la un nivel cit mai ridicat, în multe locuri — la S.M.T.-Caracal, S.M.T.-Traian, gospodă­riile agricole colective Deveselu şi Cezi­­eni, în satele Gostavăţu, Rătunda — se organizează cu regularitate special pen­tru elevii şcolilor de alfabetizare festiva­luri şi seri culturale, cu mare prilej se combate neştiinţa de carte, ignoranţa, su­perstiţiile şi misticismul. In acţiunea de alfabetizare din raionul Caracal, s-au obţinut succese însemnate. Cadrele didactice au răspuns cu entuziasm chemării partidului şi guvernului de a lichida o tristă moştenire a regimului burghezo-moşieresc, dar munca lor nu a fost sprijinită îndeajuns, ceea de a dus la slăbirea treptată a frecvenţei la cursuri în multe comune. In unele G.A.S. şi S.M.T., nu s-au creat bune condiţii de funcţiona­re a cursurilor, nu s-au pus la dispoziţie localuri corespunzătoare şi nu s-au asigu­rat încălzirea, iluminatul şi curăţenia ce­lor existente. In satele Boşoteni, Coşereni, Bondrea, manualele şi rechizitele nece­sare n-au fost aduse nici la 3 luni după începerea cursurilor. Aceste lipsuri se datoresc în primul rînd nepăsării unor comitete executive ale sfa­turilor populare, care lasă cadrele didac­tice să se descurce singure, socotind al­fabetizarea ca pe o sarcină exclusivă a a­­cestora. Nici­­organele sindicale nu s-au preocupat îndeajuns de această problemă. Lipsește o strînsă colaborare între ele şi comitetele executive ale sfaturilor popu­lare. Comitetul sindical regional al mun­citorilor agricoli Craiova consideră că alfabetizarea cade numai în seama orga­nelor sindicale din învăţămînt. Trebuie să înceteze nepăsarea faţă de sarcina de plan a lichidării integrale a neştiinţei de carte, sarcină ce trebuie să stea în centrul preocupărilor organelor de stat şi ale tuturor organelor sindicale. E necesar să se creeze fără întîrziere to­ate condiţiile materiale necesare — local, în­călzire, iluminat, manuale, rechizite — şi, antrenînd pe tehnicieni, maiştri, funcţio­nari să sprijine cadrele didactice, să se asigure succesul deplin al muncii de alfa­betizare- GH. DIMA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Craiova. Sate fără analfabeţi CLUJ (de la corespondentul nostru).— In anii regimului burghezo-moşieresc, nu­mărul analfabeţilor din satele de munte ale raionului Bistriţa se ridica la peste 6.000 muncitori şi ţărani. Datorită condiţiilor create de regimul nostru de democraţie populară, muncii susţinute a organelor de stat, a organelor sindicale şi a cadrelor didactice, numărul neştiutorilor de carte din raion a scăzut simţitor. In felul acesta s-a ajuns ca în zece dintre satele de aci să nu mai fie nici un analfabet. Cetăţenii din Jeica, Tonciu, Neţeni, Stupini, Simioneşti, Mo­­nariu şi din alte patru sate pot afirma cu mîndrie: „In satul nostru toată lumea ştie parte“. Cadrele didactice, printre care tovară­şii Moldovan Dumitru din Budurleni, Mureşan Ştefan din Slătiniţa, Bucur Teo­­fil din Dipşa şi alţii, au depus şi depun multă sîrguinţă pentru a alunga neştiinţa de carte, moştenire tristă a stăpînirii bur­­ghezo-moşiereşti. In raion se desfăşoară în prezent lupta pentru alfabetizarea celor care încă nu au terminat cursurile. Cadrele didactice de aci muncesc cu însufleţire ca în anul a­­cesta neştiinţa de carte să fie lichidată în alte 20 sate. Foileton Pe „spinarea“ abavitului Abavitul este un produs chimic, sub formă de praf, pe care ii folosesc ţăranii muncitori pentru a trata seminţele de ce­reale înainte de a le semăna. Ei şi-l procură de obicei prin cooperative. Tovarăşul Crîng, directorul bazei de a­­provizionare a cooperativelor din regiu­nea Hunedoara, a găsit acestui praf şi o altă întrebuinţare: il foloseşte la... trans­portarea sa proprie de la un loc la altul. — Cum — vor spune unii — e posibil ca un praf să înlocuiască picioarele cuiva, carul cu boi, trăsura, bicicleta, ma­şina sau alt vehicul ? Sau să ia pe ci­neva în spate și să-l ducă de la un loc la altul? Posibil sau nu, fapt e că tova­răşul director Crîng a folosit abovitul pentru a pleca — da, da — pe spinarea acestuia de la Deva la Alba lulia, locali­tatea sa de baștină. lată cum stau lucrurile. Sunt vreo citeva luni de atunci. Tovarăşului Crîng i se făcuse un dor nespus de rudele, prietenii şi cunoscuţii săi de la Alba lu­lia. Se plimba nervos prin birou, căutind o soluţie. , Deodată se repezi la telefon şi ceru dos transportul (întreprindere a coopera­ţiei care se ocupă cu transportul măr­furilor de la centrul de aprovizionare la cooperative). — Alo! Ad­i directorul Crîng. îmi trebuie de urgenţă un camion pentru Alba lulia. — Cum ? N-aveţi ? Nu înţelegi, tova­răşe, că avem nevoie urgent? Trebuie să transportăm imediat acolo 2000 kg. aba­­ru­l... Nu ştii ce e? Un praf, tovarăşe, un praf pentru griu, pentru însăminţări, trebuie doar să sprijinim campania agri­colă... Ce să-ţi mai explic, ne trebuie camionul şi pace! Cind îl trimiţi?... Cum? A sosit acum un camion din cursă? Tri­­mite-l imediat!... Ei, să mănînce mai re­pede şoferul. Cit mănincă el, să alimen­tezi maşina!... Va fi într-o jumătate de oră ? E bine. Trinti receptorul în furcă, apoi începu să-şi strîngă hirtiile de pe birou, cîn­­tind vesel, cam aşa: Drag îmi e oraşul meu înspre el mă-ndrept şi eu Să-mi văd cunoscuţii, fraţii Prietenii şi cumnaţii... Se opri brusc şi intrerupind strîngerea hirtiilor de pe birou se repezi iar la te­lefon. — Dă-mi magazia/ Alo! Magazia cen­trală ! Aici Crîng!... To­va­r­ă­şul di­rec­­tor Crîng ! Bine c-ai înţeles! Mobilizează imediat pe toţi care sunt pe acolo ca să încarce urgent 2000 kg. abovit în auto­camionul care va sosi, la oameni şi de la celelalte magazii. E urgent, foarte ur­gent!... Nu-i nevoie de însoţitor. Plec chiar eu. Daţi-i zor cu încărcarea ! Puse încet receptorul jos şi apropiin­­du-se de fereastră, zări sosind autocamio­nul. Apoi văzu muncitorii care lucrau pentru a încărca în el cele 2000 kg. abovit ...Iată-l acum pe tovarăşul director Crîng în maşina care aleargă cu viteză spre Alba lulia, căci şoferul nu stă la glumă atunci cînd e vorba de un trans­port urgent, aşa cum aflase de la şeful garajului că e acesta. Ca gîndul, trans­portul sosi la destinaţie. — Noroc şi bine te-am găsit, tovarăşe preşedinte — se adresă plin de voie bună directorul Crîng preşedintelui Uniunii raionale a cooperativelor de desfacere şi aprovizionare Alba. — Ol Bine v-aţi venit! Eram supărat pe dumneavoastră. Zău, de atîta timp v-am cerut printr-o adresă să ne trimi­teţi nişte mărfuri necesare cooperative­lor. Am telefonat de citeva ori, dar nu v-am găsit. Mi-a spus cineva că n-aţi făcut nici măcar repartiţia, pentru că nu aveţi maşini cu ce le transporta. Poate le-aţi adus acum ? — Da... Da... Ştiu despre adresa dum­neavoastră. Ştiu, dar vezi, n-am avut încă timp s-o rezolv. Sunt alte treburi mai urgente, alte mărfuri mai importante necesare ţăranilor muncitori. De pildă, avem cereri mari de abovit. Şi cum mă gindeam că şi dumneavoastră aveţi ne­voie de aşa ceva şi fiindcă aveam drum încoace cu nişte treburi urgente, am în­cărcat şi v-am adus 2000 kg. abavit. Preşedintele U.R.C.A.D. sări ca­ ars. — Ce abavit, tovarăşe Crîng ? Avem noi abavit din belşug ! Noi am cerut alte mărfuri. Se încinse o discuţie care aducea o ceartă in toată regula. Tovarăşul Crîng voia să-l lămurească pe preşedinte ce este abavitul, importanţa lui şi să-l con­vingă să-l primească, dar preşedintele refuza pentru că avea abavit suficient şi cerea mărfurile care lipsesc cooperati­velor din sate. Pînă la urmă, cearta a luat sfirşit, iar tovarăşul Crîng a plecat să-şi vadă nea­murile şi prietenii. A doua zi către seară — unii răutăcioşi spun, că ar fi fost a treia zi — tovară­şul director Cring privea de la fereastra biroului său cum muncitorii descărcau şi cărau în magazie cele 2000 kg. de abovit pe socoteala şi „spinarea" căruia el fă­cuse un drum de la Deva la Alba lulia şi retur Privind pe fereastră, gîndurile îi zbu­rau înapoi. A fost minunat I Mai ales seara la masă. Erau şi alte neamuri de faţă şi prieteni şi cunoscuţi. Dar nepo­ţica aia tinerică, gureşă, ce le-a mai cintat I Cîntece multe şi frumoase. Pe unul îl ţine bine minte: S-a făcut lumină-n sat Măi, bădiţă, mă, Multe, multe s-au schimbat De cînd tu ai plecat... VPăcat că versurile acestea nu se referă şi la baza de aprovizionare a cooperati­velor din regiunea Hunedoara, unde nu s-a făcut încă lumină în ce pri­veşte atitudinea tovarăşului Crîng faţă de bunurile ce i-au fost încredinţate, bunuri pe care le foloseşte în interesul său per­sonal. Este timpul să se schimbe şi aci multe... vorba cîntecului. MIHAIL MARINESCU MUNKA Marț 1­2 martie 1954 — Nr. 1984 In Ţara Socialismului victorios Una din noile case de naştere din oraşul Chişinău, capitala R.S.S. Moldo­veneşti. Mai multe produse de pe aceleaşi suprafeţe de producţie In industria sovietică sfîrşitul lui 1953 şi începutul noului an au fost marcate de o importantă iniţiativă patriotică. E vorba de punerea în v­alo­are a unor noi rezerve interne ale întreprinderilor, care permit să se dea o producţie sporită pe aceleaşi suprafeţe de producţie şi să se mărească volumul producţiei obţinute cu utilajul aflat în funcţiune. Faptul că noua iniţiativă a luat naştere concomitent în mai multe întreprinderi şi a cuprins mai multe ramuri industriale, arată că ea a apărut la timp şi corespunde cerinţelor vitale ale societăţii socialiste. Colectivul uzinei fruntaşe din Lenin­grad „Electrosilu“ este unul dintre iniţia­torii acestei acţiuni. Uzina e larg cunos­cută datorită producţiei­­ sale — turbo­­generatoare şi­­ hidro­generale,are de tip unic­al, diferite electromotoare de cel mai nou tip, etc. Ea produce zeci de feluri de generatoare diintre cele mai moderne şi sute de feluri de maşini electrice. Zilele trecute a fost terminat aci primul gene­rator pentru hidrocentrala de la Kuibîşev, aflată în construcţie. Acest generator este cel maii puternic din lume, îndeplinind înainte de termen planul pe 1953 şi calculîndu-şi posibilităţile pe anul­ în curs, colectivul de muncitori, teh­nicieni şi ingineri de la „Electrosila“ a a­­juns la concluzia că poate spori în mod considerabil producţia. Cum va obţine acest lucru ? Dacă vor fi folosite mai raţional supra­feţele de producţie existente şi se va ri­dica productivitatea utilajului, dacă se va îmbina aceasta cu o mai bună organizare a muncii, se va putea da în 1954 ma­i multă producţie decît prevedea planul pe anul trecut şi anume în valoare de 40.000.000 ruble, va spori în mod se­rios producţia de tu­rbogeneratoare cu ca­pacitate de 100.000 kw. şi se v­a ridica aproape de 1,5 ori cea de hidrogenera­toare puternice. Noul angajament socia­list al uzinei „Electrosila“ cuprinde a­­ceste prevederi. Concomitent, la Moscova colectivul Combinatului­ de stofe din lînă pieptă­nată „Grasnond­lm“, bazîndu-se în între­gime, ca şi cei din Leningrad, pe pune­rea în valoare a rezervelor interne, a ho­tărît să sporească anul acesta volumul producţiei pe metru pătrat suprafaţă de producţie cu 7 la sută faţă de 1953 şi să dea mai multă producţie marfă decât în anul trecut, în sumă de 260.000.000 ruble. Urmînd exemplul fruntaşilor, colecti­vele întreprinderilor din diferite ramuri ale industriei şi-au luat de asemeni noi angajamente socialiste, de a spori pro­ducţia fără cheltuieli capitale pentru con­strucţia de noi secţii. Cei de la uzina de maşini-umelte „Gras­­nîi Proletari“ din Moscova au socotit că pot ridica de 1,5 ori producţia de m­aşini­­unelte mari. Cum vor obţine aceasta ? In­­stalînd pe aceleaşi suprafeţe de producţie un utilaj mai productiv, reunind citeva secţii şi reorganizînd­ secţia de montaj. Colectivul uzinei „Vladimir Hid“ s-a angajat să elibereze 1.000 m.p. suprafaţă de producţie printr-o nouă repartizare a secţiilor şi sectoarelor. Datorită acestei măsuri, uzina va putea mări producţia de motoare şi reorganiza totodată fabricarea cîtorva articole de consum popular. M. MAXIMOV Şi colectivul fabricii de fire cord din Dedovo a acumulat o serioasă experienţă în această direcţie. Anul trecut a fost eliberată aci o treime din suprafaţa ocu­pată de maşinile de semitorţ, ceea ce a dat posibilitate să se instaleze utilaj nou. Mulţumită acestei modificări, s-a renun­ţat la construirea unei noi secţii iar sta­tul a economisit 1.000.000 ruble. Colectivul fabricii nu s-a declarat mul­ţumit doar cu aceasta. In primul trimes­tru al anului 1954 se vor elibera pînă la 2.000 m.p. suprafaţă de producţie în sectorul Ţesătorie. In acest spaţiu se vor instala încă 62 maşini mari de ţesut pre­cum şi o serie de alte maşini, ceea ce va asigura o nouă creştere a producţiei. In întreprindere lupta pentru folosirea mai raţională a fiecărui metru pătrat suprafaţă de producţie este îmbinată cu cea pentru ridicarea productivităţii utilajului. A fost sporită viteza maşinilor de tors, care rea­lizează acum indicii cei mai înalţi din In­dustria de fire cord. Producţia de tort in 24 ore s-a ridicat cu mai mult de o treime. Tot mai multe întreprinderi din Mos­cova, Leningrad, Gorki, Ivanovo, Sverd­­lovsc şi alte oraşe sunt cuprinse în acţiu­nea pentru o folosire mai raţională a su­prafeţelor­ de producţie, pentru un randa­ment sporit­­al utilajului. Iniţiativa lucrătorilor din Leningrad şi Moscova a fost întimpinată cu însufleţire de colectivele uzinelor din Ural. Aşa, de pildă, la uzina de maşini pentru industria chimică din U­ralsc, repartiz­în­du-se în mod mai just utilajul, s-­a eliberat o su­prafaţă de producţie pentru organizarea unei secţii mari, ce va da articole de con­sum popular. Cei de la uzina de articole de cauciuc din Sverdilovsc au făcut acelaşi lucru, în­­urmă cărui fapt au­­reuşit să gă­sească suprafeţe suplimentare de produc­ţie pentru înfiinţarea unui sector î­n care să se fabrice mărfuri de consum po­p­ular. Colectivul uzinei ,,Uralelectroa«ppa«rat“ a dat dova­dă de multă tra­ gere de inimă pentru ai-şi însuşi tot ceea ce e nou. Spri­jinind iniţiativa celor din Leningrad, el s-­a angajat încă spre sfîrşitul anului tre­cut să depăşească cu 8 la sută planul pe 1953, pe seama s­poririi volumului produc­ţiei pe fieca­re metru pătrat suprafaţă de producţie. Cei de la „Uralelectroappa­rat“ şi-au respectat cuvîntul şi luptă acum «pen­tru înfăptuirea unui «nou a«ng«ajaiment, de a folosi m«ai p«ro­d«uctiv utilajul şi supra­feţele de producţie şi de a spori produc­ţia ^ma­ rfă globală pe 1954 cu 20 la sută faţă de anul trecut. Colectivul uzinei a hotărît, în special, să mărească volumul p­rod­ucţiei pe suprafeţele de producţie existente, în comparaţie cu planul pe «a­­n­ul trecut, astfel: la hidrogeneratoare şi maşini electrice mari — cu 30 la sută, la disjunctoare puternice — cu 35 la sută. Următorul fapt dovedeşte că «aceste an­gajamente au o bază reală şi că ele simt bine «analizate. Im­uzină are loc acum per­­fecţio«n«area construcţiei unui redresor cu vapori de mercur. Greutatea şi gateri­­cul său vor spori într-o «măsură foarte m«i«că, în timp ce forţa s­a se va dubla. Iată deci că noul redresor va putea înlocui, ca forţă, două redresoare vechi. Această perfecţiona­re a construcţiei îi scuteşte pe consumatorii de cheltuieli ca­pitale supli­mentare. La rîndul ei, îmbunătăţirea construcţiei redresorului v­a avea o influ­enţă bi­n­efăcătoa­re asupra activităţii sec­ţiei, va ridica productivitatea ei, căci va permite să se folosească mai bine maşii­­nile-unelte şi suprafeţele de producţie. Astfel de rezerve interne există în fie­care întreprindere. Eliberarea unor noi suprafeţe de pro­ducţie şi «ridicarea randamentului utila­jului nu vor da însă rezultatul aşteptat, dacă nu se va perfecţionma în acelaşi, timp şi o­rg­a­nizarea producţiei, dacă nu se va îmbunătăţi tehnologia. La aceeaşi uzină „Uralelectroap­parat“, piesele de susţinere parcurg un drum complicat înainte de a ajunge la montare Astfel, piuliţele fac nenumărate ocoluri şi­ zig-zag-uri, trec prin 4—5 sectoare aflate în colţuri dife­rite ale întreprinderii, pînă cînd sosesc la montare. Drumul acesta tehnologic pe care îl p­arcurge piesa revine foştitp scump pentru uzină şi frînează clinul­ creşterii pro­d­ucţiei. A­n­ul acesta producț­ia piese­lor de susţinere se va concentra într-un singur , loc. Piesele vor parcurge un drum drept, iar producţia de material de susţi­nere va spori cu 33 la sută pe suprafeţele de producţie existente. Noua iniţiativă are o uriaşă importanţă eco­nomică. Ea deschide largi posibilităţi pentru creşterea mai departe a productivi­tăţii muncii şi­­reducerea, preţului de cost. Aceasta are o­­deosebită însemnătate în etapa­­actuală, cînd Statul Sovietic tra­duce î­n viaţă vastul­ program­ economic al avîntului vertiginos al pro­d­ucţiei ar­ticolelor de consum popular, a­l ridicării continue a bunei stă­ri materiale a poporu­lui. Dacă fiecare uzină şi fabrică va spori în mod serios producţia pe aceleaşi supra­feţe de producţie, aceasta va echivala cu : intrarea în funcţiune a unei serii de noi secţii şi întreprinderi. Se va obţine astfel o econo­mie masivă la­ cheltuielile c­apitale, se v­a accelera cu mult îndeplinirea pro­gramului pe 3 ani de dezvoltare intensifi­cată a industriei uşoare. întreg poporul sovietic este vital interesat în acest lucru. Iniţiativa celor de la „Electrosila“ a fost întîm­pinată cu căldură nu numai în secţiile diferitelor fabrici şi uzine ci şi în institutele ştiinţifice. Oamenii de şti­inţa sovietici vor să aducă contribuţia lor l­a sporirea volumului producţiei de pe su­­­pra­feţele de­­producţie existente. E­i înţeleg importanţa participării oamenilor de şti­inţă la această acţiune. In faţa practicie­nilor se ridică acum numeroase probleme tehnice, legate de folosirea mai raţională a suprafeţelor de producţie existente şi a utilajului. Ei­ au nevoie de ajutorul ştiin­ţei. Collaborator­ii Institutului politehnic „Galinin“ din Leningrad au venit cu o p­reţioasă iniţiativă în această direcţie. Ei au acorda­t un important ajutor uzinei metalurgice „I. V. Stalin“ din Lenin­grad. Cu ajutorul oamenilor de ştiinţă,­construc­­torii de turbine au găsit posibilitatea să ma­rească volumul producţiei de pe fie­care metru pătrat suprafaţă de producţie, în comparaţie cu anul trecut, în felul ur­mător : la hidroturbine cu 62 la sută, iar la­­articole de consum popular de 2,3 ori. Oamenii de ştiinţă din alte oraşe ur­mează acum exemplul celor din Lenin­­graid. Colaborarea lor creato­a«re cu cei din producţie se ridică la un «nivel supe­rior, teoria se «leagă" şi mai strîms cu practica. --------------------------* „oameni în jungla“ de A. MOROZOV Nuvelele cuprinse în acest volum înfă­ţişează o altă junglă decît cea a fiarelor sălbatece Este astfel prezentată jungla societăţii capitaliste. Deşi au chip ome­nesc, jivinele ei sunt mult mai crude. Fie că poartă eticheta de „oameni ai ştiinţei”, ca dr. Marton sau profesorul Moli­­n,« fie că sînt patroni ca Heliand, toţi au aceleaşi trăsături de caracter: goa­na după cîştig nemărginit, cinismul, ura sălbatecă faţă de om. Cartea lui Morozov înfăţişează însă şi chipul «no» oameni cinstiţi, hotărîţi sâ ar struga aceste nave- Astfel simpatia citi­torului este atrasă de medicul Wutren, de căpitanul Coppfond sau de profesorul West şi alţi oameni cinstiţi care devin partizani în marea armată a celor ce luptă pentru pace. Cartea „Oameni în junglă“ ajută tine­retului nostru să cunoască şi mai bine a­­devărata înfăţişare a junglei capitaliste „Bucureşti oraş iubit“ de MARIA BANUŞ Sub forma unei călătorii imaginare, în volumul „Bucureşti oraş iubit" Maria Banuş prezintă la înţelesul celor mici cîteva aspecte din capitala patriei noas­tre. Din primele versuri copiii vor cunoaşte: gara, străzile pline de animaţie, miliţia­nul ajultat la bunul mers al circulaţiei, clădirile monumenta­le. In plimbarea făcută la Palatul Pionie­rilor le sunt înfăţişate copiilor multiple aspecte ale activităţii cercurilor pionie­reşti. Vizitând combinatul Casa Scînteia „I. V. Stalin ‘ micii cititori vor face un popas la rotativă; aici ei vor avea posibilitatea să cunoască noile maşini a­duse din Uniunea Sovietică şi minunatele condiţii de mun­că ale muncitorilor din acest conrmbimat poligrafic- V Cărţi apărute în Editura Tineretului

Next