Munca, martie 1954 (Anul 10, nr. 1984-2009)
1954-03-02 / nr. 1984
Pag. 2-a Sonde date producţiei înainte de termen ! Sondorii din cadrul Trestului de foraj < Dr. 1 — Oficiul Turbobur — Moineşti, ] au înfruntat cu bărbăţie greutăţile din iar- na aceasta. Multe brigăzi de aci au reu-şit, prin munca însufleţită pe care au de- ' pus-o, să dea producţiei sonde înainte de termen. S-a evidenţiat în mod deosebit brigada condusă de tovarăşul Teodor Herţanu ca-re, împreună cu echipele de sondori ale tovarăşilor Nie Ceasăr, N. Manolache şi A. Ambăruş, a dat producţiei cu 23 zile , mai devreme sonda 883- In tot cursul anului trecut nici un membru al brigăzii , n-a absentat nemotivat de la lucru. Pentru conştiinciozitatea cu care-şi duce munca, brigada a fost premiată cu suma de 33.146 lei. Cu 25 zile înainte de data fixată a fost dată producţiei de brigada tovarăşului Constantin Pană sonda 866, fapt pentru care membrii ei au fost premiaţi cu suma de 36.242 lei, cu 11 zile înainte sonda 919, la a cărei forare a lucrat brigada condusă de tovarăşul Gh. Pascu care a căpătat un premiu de 16.255 lei. Nicolae Constantin Valorifică deşeurile RADAUŢI. „ Valorificarea deşeuriloreste o preocupare serioasă şi pentru colectivul de muncitori de la întreprinderea Decembrie“-Rădăuţi. In lunile trecute s-au făcut aici însemnate economii prin confecţionarea din deşeuri a numeroase strecurători de lapte şi ceai, placheuri pentru încălţăminte, accesorii pen- tru sobe şi maşini de gătit, etc. , C. Octavian Noi unitati sanitare Una dintre noile unităţi medico-sanitare care a fost înfiinţată de curînd în regiunea Timişoara este casa de naşteri din Sinersig, raionul Lugoj. Ea ocupă o clădire spaţioasă, şi e înzestrată cu cele mai moderne instalaţii. De altfel, toate unităţile medico-sanitare ale raionului au fost dotate recent cu mobilierul, lenjeria şi medicamentele necesare. La Timişoara, Oţelul Roşu, Margina şi Topleţ, au luat de asemenea fiinţă nu de mult o serie de farmacii. Urmînd exemplul acelora din Timişoara, care funcţionează continuu, ziua şi noaptea, şi farmacia din Reşiţa a introdus acest sistem de muncă. Totodată, în satele regiunii Timişoara s-au deschis 235 puncte farmaceutice, care aprovizionează populaţia cu medicamente. 56 dintre acestea au fost create în ultimele luni. La Spitalul unificat din Reşiţa, numai în decurs de un an au fost vaccinaţi 20.000 copii, s-a acordat tratament la peste 40.000 adulţi, făcîndu-se şi 31.800 radioscopii. In acelaşi oraş s-a înfiinţat de curînd o policlinică pentru copii, iar clădirea Spitalului de copii a fost mărită prin construirea a două noi pavilioane. D. Ladislau Se extinde reţeaua electrică In regiunea Galaţi reţeaua electrică se desvoltă necontenit. In curînd lumina electrică va pătrunde in satele Romanu, Scorţaru Vechi, Pitulaţi, Rîmnicelu, Gurgueţi, Latinu şi altele. De asemenea, s-au instalat peste 30 km. linie de înaltă tensiune, pentru alimentarea altor comune mai îndepărtate de oraş. Lucrările ce se efectuează vor contribui şi la alimentarea cu energie electrică a terenurilor irigate pe care se cultivă orez. Se execută deasemenea electrificarea comunelor Movileni şi Şendreni de pe malul Siretului. La executarea acestor lucrări aduc o contribuţie însemnată echipele conduse de Grigore Silşteanu şi Florea Stoian de la Complexul de electrificare a satelor. Zenobia Balinus Ni se semnalează că... ...Deşi lucrările pentru mărirea spaţiului destinat farmaciei din Calea Moşilor din Capitală (la întretăierea liniilor de tramvai 1 cu 14) au început încă din toamna anului trecut, ele nu au luat sfîrşit nici pînă în momentul de faţă. Locuitorii acestui cartier cer sfatului popular al raionului „23 August“ să ia măsurile necesare pentru ca farmacia să fie redeschisă cit mai curînd. P Repanovici ...La staţia de radio-amplificare de pe lingă sfatul popular al oraşului Sf. Gheorghe au fost depuse peste 1.000 cereri ale oamenilor muncii care solicită instalarea de difuzoare. Cu toate că unele datează încă de 7—8 luni, ele nu au fost rezolvate nici pînă în prezent sub motivul liipsei tehnicienilor care să execute lucrările de instalare a difuzoarelor. Deoarece numeroși oameniai muncii doresc să asculte emisiunile radiofonice, sfatul popular orășenesc, în colaborare cu P.T.T.R., trebuie să rezolve urgent cererile respective. V. Stanciu Munca de alfabetizare în raionul Caracal Pentru cuprinderea la cursuri a tuturor neştiutorilor de carte din raionul Caracal, secţiunea de învăţămînt a sfatului popular raional, în colaborare cu comitetul sindical raional al oamenilor muncii din învăţămînt, a făcut încă din septembrie 1953 recensământul celor de nu ştiu carte din comune, gospodării agricole colective şi din S.M.T. Acţiunea de lămurire a analfabeţilor s-a dus de către cadrele didactice şi organdie sindicale prin vizite făcute la domiciliul respectivilor, prin conferinţe ţinute la căminele culturale şi la colţurile roşii din întreprinderi. Au fost popularizaţi absolvenţii cursurilor de alfabetizare din anii trecuţi care au devenit acum muncitori de frunte sau cărora li s-au încredinţat diferite munci de răspundere, ca tovarăşa Elisabeta Fieraru, care pînă în anul 1947 era analfabetă, iar acum este gestionara cooperativei „21 Decembrie“ şi deputat în sfatul popular raional Caracal. Pentru a asigura participarea la cursuri a analfabeţilor s-a cerut şi ajutorul deputaţilor din sfaturile populare precum şi al acelora care au absolvit aceste cursuri Aşa, de pildă, ţăranul muncitor Dumitru C. Tudor din satul Soreni, comuna Celaru, l-a lămurit pe prietenul său ciobanul Păun I. Oprea, care a venit apoi singur la şcoală, unde învaţă cu sîrguinţă. De asemeni, ţăranul muncitor Căldăruşe Ion în vîrstă de 42 ani, care la început se socotea prea bătrîn pentru a mai învăţa carte, este acum printre fruntaşii la învăţătură. Alături de el învaţă soţia sa Ioana. Paralel cu mobilizarea la cursuri a neştiutorilor de carte şi cu străduinţa cadrelor didactice de a preda lecţiile la un nivel cit mai ridicat, în multe locuri — la S.M.T.-Caracal, S.M.T.-Traian, gospodăriile agricole colective Deveselu şi Cezieni, în satele Gostavăţu, Rătunda — se organizează cu regularitate special pentru elevii şcolilor de alfabetizare festivaluri şi seri culturale, cu mare prilej se combate neştiinţa de carte, ignoranţa, superstiţiile şi misticismul. In acţiunea de alfabetizare din raionul Caracal, s-au obţinut succese însemnate. Cadrele didactice au răspuns cu entuziasm chemării partidului şi guvernului de a lichida o tristă moştenire a regimului burghezo-moşieresc, dar munca lor nu a fost sprijinită îndeajuns, ceea de a dus la slăbirea treptată a frecvenţei la cursuri în multe comune. In unele G.A.S. şi S.M.T., nu s-au creat bune condiţii de funcţionare a cursurilor, nu s-au pus la dispoziţie localuri corespunzătoare şi nu s-au asigurat încălzirea, iluminatul şi curăţenia celor existente. In satele Boşoteni, Coşereni, Bondrea, manualele şi rechizitele necesare n-au fost aduse nici la 3 luni după începerea cursurilor. Aceste lipsuri se datoresc în primul rînd nepăsării unor comitete executive ale sfaturilor populare, care lasă cadrele didactice să se descurce singure, socotind alfabetizarea ca pe o sarcină exclusivă a acestora. Niciorganele sindicale nu s-au preocupat îndeajuns de această problemă. Lipsește o strînsă colaborare între ele şi comitetele executive ale sfaturilor populare. Comitetul sindical regional al muncitorilor agricoli Craiova consideră că alfabetizarea cade numai în seama organelor sindicale din învăţămînt. Trebuie să înceteze nepăsarea faţă de sarcina de plan a lichidării integrale a neştiinţei de carte, sarcină ce trebuie să stea în centrul preocupărilor organelor de stat şi ale tuturor organelor sindicale. E necesar să se creeze fără întîrziere toate condiţiile materiale necesare — local, încălzire, iluminat, manuale, rechizite — şi, antrenînd pe tehnicieni, maiştri, funcţionari să sprijine cadrele didactice, să se asigure succesul deplin al muncii de alfabetizare- GH. DIMA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Craiova. Sate fără analfabeţi CLUJ (de la corespondentul nostru).— In anii regimului burghezo-moşieresc, numărul analfabeţilor din satele de munte ale raionului Bistriţa se ridica la peste 6.000 muncitori şi ţărani. Datorită condiţiilor create de regimul nostru de democraţie populară, muncii susţinute a organelor de stat, a organelor sindicale şi a cadrelor didactice, numărul neştiutorilor de carte din raion a scăzut simţitor. In felul acesta s-a ajuns ca în zece dintre satele de aci să nu mai fie nici un analfabet. Cetăţenii din Jeica, Tonciu, Neţeni, Stupini, Simioneşti, Monariu şi din alte patru sate pot afirma cu mîndrie: „In satul nostru toată lumea ştie parte“. Cadrele didactice, printre care tovarăşii Moldovan Dumitru din Budurleni, Mureşan Ştefan din Slătiniţa, Bucur Teofil din Dipşa şi alţii, au depus şi depun multă sîrguinţă pentru a alunga neştiinţa de carte, moştenire tristă a stăpînirii burghezo-moşiereşti. In raion se desfăşoară în prezent lupta pentru alfabetizarea celor care încă nu au terminat cursurile. Cadrele didactice de aci muncesc cu însufleţire ca în anul acesta neştiinţa de carte să fie lichidată în alte 20 sate. Foileton Pe „spinarea“ abavitului Abavitul este un produs chimic, sub formă de praf, pe care ii folosesc ţăranii muncitori pentru a trata seminţele de cereale înainte de a le semăna. Ei şi-l procură de obicei prin cooperative. Tovarăşul Crîng, directorul bazei de aprovizionare a cooperativelor din regiunea Hunedoara, a găsit acestui praf şi o altă întrebuinţare: il foloseşte la... transportarea sa proprie de la un loc la altul. — Cum — vor spune unii — e posibil ca un praf să înlocuiască picioarele cuiva, carul cu boi, trăsura, bicicleta, maşina sau alt vehicul ? Sau să ia pe cineva în spate și să-l ducă de la un loc la altul? Posibil sau nu, fapt e că tovarăşul director Crîng a folosit abovitul pentru a pleca — da, da — pe spinarea acestuia de la Deva la Alba lulia, localitatea sa de baștină. lată cum stau lucrurile. Sunt vreo citeva luni de atunci. Tovarăşului Crîng i se făcuse un dor nespus de rudele, prietenii şi cunoscuţii săi de la Alba lulia. Se plimba nervos prin birou, căutind o soluţie. , Deodată se repezi la telefon şi ceru dos transportul (întreprindere a cooperaţiei care se ocupă cu transportul mărfurilor de la centrul de aprovizionare la cooperative). — Alo! Adi directorul Crîng. îmi trebuie de urgenţă un camion pentru Alba lulia. — Cum ? N-aveţi ? Nu înţelegi, tovarăşe, că avem nevoie urgent? Trebuie să transportăm imediat acolo 2000 kg. abarul... Nu ştii ce e? Un praf, tovarăşe, un praf pentru griu, pentru însăminţări, trebuie doar să sprijinim campania agricolă... Ce să-ţi mai explic, ne trebuie camionul şi pace! Cind îl trimiţi?... Cum? A sosit acum un camion din cursă? Trimite-l imediat!... Ei, să mănînce mai repede şoferul. Cit mănincă el, să alimentezi maşina!... Va fi într-o jumătate de oră ? E bine. Trinti receptorul în furcă, apoi începu să-şi strîngă hirtiile de pe birou, cîntind vesel, cam aşa: Drag îmi e oraşul meu înspre el mă-ndrept şi eu Să-mi văd cunoscuţii, fraţii Prietenii şi cumnaţii... Se opri brusc şi intrerupind strîngerea hirtiilor de pe birou se repezi iar la telefon. — Dă-mi magazia/ Alo! Magazia centrală ! Aici Crîng!... Tovarăşul director Crîng ! Bine c-ai înţeles! Mobilizează imediat pe toţi care sunt pe acolo ca să încarce urgent 2000 kg. abovit în autocamionul care va sosi, la oameni şi de la celelalte magazii. E urgent, foarte urgent!... Nu-i nevoie de însoţitor. Plec chiar eu. Daţi-i zor cu încărcarea ! Puse încet receptorul jos şi apropiindu-se de fereastră, zări sosind autocamionul. Apoi văzu muncitorii care lucrau pentru a încărca în el cele 2000 kg. abovit ...Iată-l acum pe tovarăşul director Crîng în maşina care aleargă cu viteză spre Alba lulia, căci şoferul nu stă la glumă atunci cînd e vorba de un transport urgent, aşa cum aflase de la şeful garajului că e acesta. Ca gîndul, transportul sosi la destinaţie. — Noroc şi bine te-am găsit, tovarăşe preşedinte — se adresă plin de voie bună directorul Crîng preşedintelui Uniunii raionale a cooperativelor de desfacere şi aprovizionare Alba. — Ol Bine v-aţi venit! Eram supărat pe dumneavoastră. Zău, de atîta timp v-am cerut printr-o adresă să ne trimiteţi nişte mărfuri necesare cooperativelor. Am telefonat de citeva ori, dar nu v-am găsit. Mi-a spus cineva că n-aţi făcut nici măcar repartiţia, pentru că nu aveţi maşini cu ce le transporta. Poate le-aţi adus acum ? — Da... Da... Ştiu despre adresa dumneavoastră. Ştiu, dar vezi, n-am avut încă timp s-o rezolv. Sunt alte treburi mai urgente, alte mărfuri mai importante necesare ţăranilor muncitori. De pildă, avem cereri mari de abovit. Şi cum mă gindeam că şi dumneavoastră aveţi nevoie de aşa ceva şi fiindcă aveam drum încoace cu nişte treburi urgente, am încărcat şi v-am adus 2000 kg. abavit. Preşedintele U.R.C.A.D. sări ca ars. — Ce abavit, tovarăşe Crîng ? Avem noi abavit din belşug ! Noi am cerut alte mărfuri. Se încinse o discuţie care aducea o ceartă in toată regula. Tovarăşul Crîng voia să-l lămurească pe preşedinte ce este abavitul, importanţa lui şi să-l convingă să-l primească, dar preşedintele refuza pentru că avea abavit suficient şi cerea mărfurile care lipsesc cooperativelor din sate. Pînă la urmă, cearta a luat sfirşit, iar tovarăşul Crîng a plecat să-şi vadă neamurile şi prietenii. A doua zi către seară — unii răutăcioşi spun, că ar fi fost a treia zi — tovarăşul director Cring privea de la fereastra biroului său cum muncitorii descărcau şi cărau în magazie cele 2000 kg. de abovit pe socoteala şi „spinarea" căruia el făcuse un drum de la Deva la Alba lulia şi retur Privind pe fereastră, gîndurile îi zburau înapoi. A fost minunat I Mai ales seara la masă. Erau şi alte neamuri de faţă şi prieteni şi cunoscuţi. Dar nepoţica aia tinerică, gureşă, ce le-a mai cintat I Cîntece multe şi frumoase. Pe unul îl ţine bine minte: S-a făcut lumină-n sat Măi, bădiţă, mă, Multe, multe s-au schimbat De cînd tu ai plecat... VPăcat că versurile acestea nu se referă şi la baza de aprovizionare a cooperativelor din regiunea Hunedoara, unde nu s-a făcut încă lumină în ce priveşte atitudinea tovarăşului Crîng faţă de bunurile ce i-au fost încredinţate, bunuri pe care le foloseşte în interesul său personal. Este timpul să se schimbe şi aci multe... vorba cîntecului. MIHAIL MARINESCU MUNKA Marț 12 martie 1954 — Nr. 1984 In Ţara Socialismului victorios Una din noile case de naştere din oraşul Chişinău, capitala R.S.S. Moldoveneşti. Mai multe produse de pe aceleaşi suprafeţe de producţie In industria sovietică sfîrşitul lui 1953 şi începutul noului an au fost marcate de o importantă iniţiativă patriotică. E vorba de punerea în valoare a unor noi rezerve interne ale întreprinderilor, care permit să se dea o producţie sporită pe aceleaşi suprafeţe de producţie şi să se mărească volumul producţiei obţinute cu utilajul aflat în funcţiune. Faptul că noua iniţiativă a luat naştere concomitent în mai multe întreprinderi şi a cuprins mai multe ramuri industriale, arată că ea a apărut la timp şi corespunde cerinţelor vitale ale societăţii socialiste. Colectivul uzinei fruntaşe din Leningrad „Electrosilu“ este unul dintre iniţiatorii acestei acţiuni. Uzina e larg cunoscută datorită producţiei sale — turbogeneratoare şi hidrogenerale,are de tip unical, diferite electromotoare de cel mai nou tip, etc. Ea produce zeci de feluri de generatoare diintre cele mai moderne şi sute de feluri de maşini electrice. Zilele trecute a fost terminat aci primul generator pentru hidrocentrala de la Kuibîşev, aflată în construcţie. Acest generator este cel maii puternic din lume, îndeplinind înainte de termen planul pe 1953 şi calculîndu-şi posibilităţile pe anul în curs, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la „Electrosila“ a ajuns la concluzia că poate spori în mod considerabil producţia. Cum va obţine acest lucru ? Dacă vor fi folosite mai raţional suprafeţele de producţie existente şi se va ridica productivitatea utilajului, dacă se va îmbina aceasta cu o mai bună organizare a muncii, se va putea da în 1954 mai multă producţie decît prevedea planul pe anul trecut şi anume în valoare de 40.000.000 ruble, va spori în mod serios producţia de turbogeneratoare cu capacitate de 100.000 kw. şi se va ridica aproape de 1,5 ori cea de hidrogeneratoare puternice. Noul angajament socialist al uzinei „Electrosila“ cuprinde aceste prevederi. Concomitent, la Moscova colectivul Combinatului de stofe din lînă pieptănată „Grasnondlm“, bazîndu-se în întregime, ca şi cei din Leningrad, pe punerea în valoare a rezervelor interne, a hotărît să sporească anul acesta volumul producţiei pe metru pătrat suprafaţă de producţie cu 7 la sută faţă de 1953 şi să dea mai multă producţie marfă decât în anul trecut, în sumă de 260.000.000 ruble. Urmînd exemplul fruntaşilor, colectivele întreprinderilor din diferite ramuri ale industriei şi-au luat de asemeni noi angajamente socialiste, de a spori producţia fără cheltuieli capitale pentru construcţia de noi secţii. Cei de la uzina de maşini-umelte „Grasnîi Proletari“ din Moscova au socotit că pot ridica de 1,5 ori producţia de maşiniunelte mari. Cum vor obţine aceasta ? Instalînd pe aceleaşi suprafeţe de producţie un utilaj mai productiv, reunind citeva secţii şi reorganizînd secţia de montaj. Colectivul uzinei „Vladimir Hid“ s-a angajat să elibereze 1.000 m.p. suprafaţă de producţie printr-o nouă repartizare a secţiilor şi sectoarelor. Datorită acestei măsuri, uzina va putea mări producţia de motoare şi reorganiza totodată fabricarea cîtorva articole de consum popular. M. MAXIMOV Şi colectivul fabricii de fire cord din Dedovo a acumulat o serioasă experienţă în această direcţie. Anul trecut a fost eliberată aci o treime din suprafaţa ocupată de maşinile de semitorţ, ceea ce a dat posibilitate să se instaleze utilaj nou. Mulţumită acestei modificări, s-a renunţat la construirea unei noi secţii iar statul a economisit 1.000.000 ruble. Colectivul fabricii nu s-a declarat mulţumit doar cu aceasta. In primul trimestru al anului 1954 se vor elibera pînă la 2.000 m.p. suprafaţă de producţie în sectorul Ţesătorie. In acest spaţiu se vor instala încă 62 maşini mari de ţesut precum şi o serie de alte maşini, ceea ce va asigura o nouă creştere a producţiei. In întreprindere lupta pentru folosirea mai raţională a fiecărui metru pătrat suprafaţă de producţie este îmbinată cu cea pentru ridicarea productivităţii utilajului. A fost sporită viteza maşinilor de tors, care realizează acum indicii cei mai înalţi din Industria de fire cord. Producţia de tort in 24 ore s-a ridicat cu mai mult de o treime. Tot mai multe întreprinderi din Moscova, Leningrad, Gorki, Ivanovo, Sverdlovsc şi alte oraşe sunt cuprinse în acţiunea pentru o folosire mai raţională a suprafeţelor de producţie, pentru un randament sporital utilajului. Iniţiativa lucrătorilor din Leningrad şi Moscova a fost întimpinată cu însufleţire de colectivele uzinelor din Ural. Aşa, de pildă, la uzina de maşini pentru industria chimică din Uralsc, repartizîndu-se în mod mai just utilajul, s-a eliberat o suprafaţă de producţie pentru organizarea unei secţii mari, ce va da articole de consum popular. Cei de la uzina de articole de cauciuc din Sverdilovsc au făcut acelaşi lucru, înurmă cărui fapt aureuşit să găsească suprafeţe suplimentare de producţie pentru înfiinţarea unui sector în care să se fabrice mărfuri de consum popular. Colectivul uzinei ,,Uralelectroa«ppa«rat“ a dat dovadă de multă tra gere de inimă pentru ai-şi însuşi tot ceea ce e nou. Sprijinind iniţiativa celor din Leningrad, el s-a angajat încă spre sfîrşitul anului trecut să depăşească cu 8 la sută planul pe 1953, pe seama sporirii volumului producţiei pe fiecare metru pătrat suprafaţă de producţie. Cei de la „Uralelectroapparat“ şi-au respectat cuvîntul şi luptă acum «pentru înfăptuirea unui «nou a«ng«ajaiment, de a folosi m«ai p«rod«uctiv utilajul şi suprafeţele de producţie şi de a spori producţia ^ma rfă globală pe 1954 cu 20 la sută faţă de anul trecut. Colectivul uzinei a hotărît, în special, să mărească volumul producţiei pe suprafeţele de producţie existente, în comparaţie cu planul pe «anul trecut, astfel: la hidrogeneratoare şi maşini electrice mari — cu 30 la sută, la disjunctoare puternice — cu 35 la sută. Următorul fapt dovedeşte că «aceste angajamente au o bază reală şi că ele simt bine «analizate. Imuzină are loc acum perfecţio«n«area construcţiei unui redresor cu vapori de mercur. Greutatea şi gatericul său vor spori într-o «măsură foarte m«i«că, în timp ce forţa sa se va dubla. Iată deci că noul redresor va putea înlocui, ca forţă, două redresoare vechi. Această perfecţionare a construcţiei îi scuteşte pe consumatorii de cheltuieli capitale suplimentare. La rîndul ei, îmbunătăţirea construcţiei redresorului va avea o influenţă binefăcătoare asupra activităţii secţiei, va ridica productivitatea ei, căci va permite să se folosească mai bine maşiinile-unelte şi suprafeţele de producţie. Astfel de rezerve interne există în fiecare întreprindere. Eliberarea unor noi suprafeţe de producţie şi «ridicarea randamentului utilajului nu vor da însă rezultatul aşteptat, dacă nu se va perfecţionma în acelaşi, timp şi organizarea producţiei, dacă nu se va îmbunătăţi tehnologia. La aceeaşi uzină „Uralelectroapparat“, piesele de susţinere parcurg un drum complicat înainte de a ajunge la montare Astfel, piuliţele fac nenumărate ocoluri şi zig-zag-uri, trec prin 4—5 sectoare aflate în colţuri diferite ale întreprinderii, pînă cînd sosesc la montare. Drumul acesta tehnologic pe care îl parcurge piesa revine foştitp scump pentru uzină şi frînează clinul creşterii producţiei. Anul acesta producția pieselor de susţinere se va concentra într-un singur , loc. Piesele vor parcurge un drum drept, iar producţia de material de susţinere va spori cu 33 la sută pe suprafeţele de producţie existente. Noua iniţiativă are o uriaşă importanţă economică. Ea deschide largi posibilităţi pentru creşterea mai departe a productivităţii muncii şireducerea, preţului de cost. Aceasta are odeosebită însemnătate în etapaactuală, cînd Statul Sovietic traduce în viaţă vastul program economic al avîntului vertiginos al producţiei articolelor de consum popular, al ridicării continue a bunei stări materiale a poporului. Dacă fiecare uzină şi fabrică va spori în mod serios producţia pe aceleaşi suprafeţe de producţie, aceasta va echivala cu : intrarea în funcţiune a unei serii de noi secţii şi întreprinderi. Se va obţine astfel o economie masivă la cheltuielile capitale, se va accelera cu mult îndeplinirea programului pe 3 ani de dezvoltare intensificată a industriei uşoare. întreg poporul sovietic este vital interesat în acest lucru. Iniţiativa celor de la „Electrosila“ a fost întîmpinată cu căldură nu numai în secţiile diferitelor fabrici şi uzine ci şi în institutele ştiinţifice. Oamenii de ştiinţa sovietici vor să aducă contribuţia lor la sporirea volumului producţiei de pe suprafeţele deproducţie existente. Ei înţeleg importanţa participării oamenilor de ştiinţă la această acţiune. In faţa practicienilor se ridică acum numeroase probleme tehnice, legate de folosirea mai raţională a suprafeţelor de producţie existente şi a utilajului. Ei au nevoie de ajutorul ştiinţei. Collaboratorii Institutului politehnic „Galinin“ din Leningrad au venit cu o preţioasă iniţiativă în această direcţie. Ei au acordat un important ajutor uzinei metalurgice „I. V. Stalin“ din Leningrad. Cu ajutorul oamenilor de ştiinţă,constructorii de turbine au găsit posibilitatea să marească volumul producţiei de pe fiecare metru pătrat suprafaţă de producţie, în comparaţie cu anul trecut, în felul următor : la hidroturbine cu 62 la sută, iar laarticole de consum popular de 2,3 ori. Oamenii de ştiinţă din alte oraşe urmează acum exemplul celor din Leningraid. Colaborarea lor creatoa«re cu cei din producţie se ridică la un «nivel superior, teoria se «leagă" şi mai strîms cu practica. --------------------------* „oameni în jungla“ de A. MOROZOV Nuvelele cuprinse în acest volum înfăţişează o altă junglă decît cea a fiarelor sălbatece Este astfel prezentată jungla societăţii capitaliste. Deşi au chip omenesc, jivinele ei sunt mult mai crude. Fie că poartă eticheta de „oameni ai ştiinţei”, ca dr. Marton sau profesorul Molin,« fie că sînt patroni ca Heliand, toţi au aceleaşi trăsături de caracter: goana după cîştig nemărginit, cinismul, ura sălbatecă faţă de om. Cartea lui Morozov înfăţişează însă şi chipul «no» oameni cinstiţi, hotărîţi sâ ar struga aceste nave- Astfel simpatia cititorului este atrasă de medicul Wutren, de căpitanul Coppfond sau de profesorul West şi alţi oameni cinstiţi care devin partizani în marea armată a celor ce luptă pentru pace. Cartea „Oameni în junglă“ ajută tineretului nostru să cunoască şi mai bine adevărata înfăţişare a junglei capitaliste „Bucureşti oraş iubit“ de MARIA BANUŞ Sub forma unei călătorii imaginare, în volumul „Bucureşti oraş iubit" Maria Banuş prezintă la înţelesul celor mici cîteva aspecte din capitala patriei noastre. Din primele versuri copiii vor cunoaşte: gara, străzile pline de animaţie, miliţianul ajultat la bunul mers al circulaţiei, clădirile monumentale. In plimbarea făcută la Palatul Pionierilor le sunt înfăţişate copiilor multiple aspecte ale activităţii cercurilor pioniereşti. Vizitând combinatul Casa Scînteia „I. V. Stalin ‘ micii cititori vor face un popas la rotativă; aici ei vor avea posibilitatea să cunoască noile maşini aduse din Uniunea Sovietică şi minunatele condiţii de muncă ale muncitorilor din acest conrmbimat poligrafic- V Cărţi apărute în Editura Tineretului