Munca, ianuarie 1956 (Anul 12, nr. 2551-2575)
1956-01-31 / nr. 2575
Marți 31 ianuarie 1958 — nr. 2575 îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe anul 1955 MOSCOVA 30 (Agerpres). TASS: La 29 ianuarie au fost date publicităţii la Moscova rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe 1955. In comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe lîngă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. se arată că planul anual al producţiei globale a fost îndeplinit în ansamblu de industria sovietică în proporţie de 103 la sută. Diferitele ministere au îndeplinit planul după cum urmează: Ministerul Siderurgiei al U.R.S.S. cu 103 la sută. Ministerele Metalurgiei Neferoase, Industriei Petrolului, Industriei Chimice, Centralelor Electrice, Industria de Automobile, Construcţiei de Maşini de Construcţie şi Maşini Rutiere, Industriei Textile în proporţie de 104 la sută, Ministerele Industriei Electrotehnice, Construcţiei de Maşini Grele, Construcţiilor pentru Transporturi, Industriei Uşoare cu 105 la sută, întreprinderile industriale ale Ministerului Căilor de Comunicaţie cu 107 la sută. Ca urmare a aplicării măsurilor luate de Comitetul Central al P.C.U.S. şi de Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., în anul care a trecut s-a realizat un nou avînt a! industriei şi în primul rînd al industriei grele — temelia dezvoltării economiei naţionale, precum şi al ramurilor industriei producătoare de mărfuri de consum popular. In 1955 producţia globală a întregii industrii a U.R.S.S. a sporit cu 12 la sută în comparaţie cu 1954. Planul anual a fost depăşit la multe produse de cea mai mare importanţă, inclusiv la producţia de oţel, producţia de laminate feroase, extracţia de minereu de fier şi mangan, extracţia de ţiţei, producţia de energie electrică, de maşini-unelte de înaltă precizie, de utilaj metalurgic, de locomotive electrice grele, tractoare, combine pentru recoltarea porumbului şi recoltarea sfeclei, autocamioane şi autoturisme, excavatoare şi alte produse. S-au înregistrat depăşiri peste prevederile planului anual la următoarele mărfuri de consum popular: ţesături de bumbac, de in şi de lînă, încălţăminte, aparate fotografice, unt, brînzeturi, lapte şi alte produse lactate, ulei vegetal, mezeluri, conserve, produse zaharoase şi paste făinoase, ceai, vin din struguri şi alte mărfuri industriale şi alimentare. Unele ministere nu au asigurat îndeplinirea sarcinilor cu privire la producţia industrială în conformitate cu nomenclatura stabilită prin planul de stat. Anul trecut producţia industrială a U.R.S.S. a sporit considerabil. In comparaţie cu 1954, producţia de fontă a reprezentat 111 la sută, oţel 109 la sută, producţia de laminate 110 la sută, extracţia de cărbune 113 la sută, ţiţei 119 la sută,, producţia de benzină 118 la sută, de petro lampante 131 la sută, motorină — 131 la sută,energie electrică — 113 la sută, îngrăşăminte minerale — 120 la sută. Producţiade turbine hidraulice mari a reprezentat în 1955 122 la sută în comparaţie cu anul precedent, turbogeneratoare — 123 la sută, hidrogeneratoare — 110 la sută, maşini electrice mari — 116 la sută, locomotive electrice grele — 123 la sută, vagoane de marfă de mare capacitate — 144 la sută, autocamioane — 109 la sută, autoturisme — 114 la sută, maşiniunelte aşchietoare — 115 la sută, din care maşini-unelte mari, grele şi unicale — 124 la sută, maşini grele şi imnicale de forjat şi presat — 186 la sută, tractoare—121 la sută, combine cerealiere — 124 la sută, vindrovere (maşini de recoltat păioasele compartimentat, în regiunile cu umiditate mare) — 340 la sută, combine de recoltat sfeclă — 141 la sută, combine de recoltat porumb — 169 la sută. In comparaţie cu 1954, producţia de ţesături de bumbac şi ţesături de in a reprezentat 106 la sută, confecţii — 111 la sută, încălţăminte — 107 la sută, aparate de radio — 122 la sută, aparate de televiziune — 194 la sută, maşini de cusut — 126 la sută, ceasornice — 120 la sută, aparate fotografice — 133 la sută, pianine şi piane — 132 la sută, frigidere — 161 la sută, maşini de spălat — 190 la sută. Producţia de mezeluri a reprezentat 108 la sută, carne — 103 la sută, zahăr — 131 la sută, peşte — 109 la sută, unt — 118 la sută, brînzeturi 122 la sută, produse lactate — 121 la sută în comparaţie cu 1954. In comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică se subliniază că în 1955 în toate ramurile economiei naţionale a fost introdusă tehnica nouă, automatizarea proceselor de producţie, telemecanica, radiotehnica, electronica şi alte realizări tehnice dintre cele mai moderne. Au fost efectuate lucrări pentru folosirea energiei atomice în scopuri paşnice. Industria Constructoare de Maşini din U.R.S.S. a creat noi tipuri şi mărci de utilaje pentru industrie, construcţii, agricultură şi transporturi, noi tipuri de maşini de calculat. In toate ramurile economiei naţionale a continuat să se dezvolte activitatea de invenţii şi raţionalizări îndreptată spre perfecţionarea producţiei, ridicarea productivităţii muncii, economia de materii prime şi materiale. In cursul anului 1955, în industrie, construcţii şi transporturi au fost introduse aproape un milion de invenţii, perfecţionări tehnice şi propuneri de raţionalizare. In 1955 în agricultura U.R.S.S. a sporit producţia de cereale şi de alte produse agricole. Suprafeţele însămînţate cu toate culturile au crescut din 1955 cu 19,7 milioane hectare în comparaţie cu 1954, iar în ultimii doi ani cu aproape 29 milioane hectare, în special pe seama însămînţărilor de pe pămînturile înţelenite şi virgine. In 1955 colhozurile şi sovhozurile au însămînţat pe pămînturile înţelenite şi virgine peste 20 milioane hectare de culturi agricole faţă de 5 milioane hectare în 1954. In ultimii doi ani colhozurile şi sovhozurile au avat în regiunile de valorificare a pămînturilor înţelenite şi virgine 30 milioane de hectare, iar în întreaga ţară 33 milioane de hectare In decurs de doi ani, în aceste regiuni au fost înfiinţate 425 sovhozuri noi. Cu toate condiţiile atmosferice nefavorabile, în Kazahstan şi într-o serie de alte regiuni răsăritene, recolta globală de cereale a fost în ansamblu pe ţară mult mai mare decît în 1954. A sporit producţia de produse animaliere — lapte, carne, lînă, ouă. In perioada 1 octombrie 1954 — 1 octombrie 1955, şeptelul de vite cornute mari a sporit în colhozuri, sovhozuri, în gospodăriile colhoznicilor, muncitorilor şi funcţionarilor cu 2,1 milioane capete, ajungînd la 67 milioane capete. Numărul porcilor a crescut cu un milion şi este de 52,1 milioane, al oilor — cu 7,4 milioane şi se cifrează la 124,9 milioane. Cantitatea de produse agricole colectate şi achiziţionate a sporit. In 1955 s-au predat şi vîndut către stat cu 147 milioane poduri cereale mai mult decît în anul precedent. S-au colectat cu mult mai mult sfeclă de zahăr, in de fuior, seminţe de in, floarea-soarelui şi legume, precum şi lapte, carne, ouă şi lînă. A continuat întărirea bazei tehnicomateriale a agriculturii. Aceasta a primit anul trecut. 218.000 de tractoare (socotite în tractoare de cîte 15 C.P.), 112.000 de autocamioane, 46.000 de combine cerealiere şi multe alte maşini. In continuare în comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică se subliniază creşterea volumului transporturilor: feroviare, pe apă şi auto. Traficul de mărfuri pe căile ferate a crescut cu 13 la sută faţă de 1954. In capitolul consacrat construcţiilor capitale se arată că în 1955 volumul investiţiilor de stat a reprezentat 106 la sută faţă de 1954. Planul anual al investiţiilor în ansamblu în întreaga economie naţională a fost îndeplinit în proporţie de 95 la sută. Anul trecut au fost puse în funcţiune peste 800 de mari întreprinderi industriale de stat. Capacităţile de producţie au crescut în toate ramurile economiei naţionale. Au fost construite şi puse în funcţiune o serie de noi centrale electrice mari, printre care hidrocentralele de la Kahovka, Gorki, de pe Narva, de la Kneajaia Guba. Primul agregat al hidrocentralei de la Kuibîşev a dat curent pentru industrie. Au intrat în funcţiune primele agregate la uzina metalurgică din Cerepoveţ. Anul trecut au început să dea producţie combinatele de bumbac din Kamîşin, Herson, Barnaul, combinatul de lînă pieptănată din Minsk. Au fost puse în funcţiune fabrici pentru extracţia de uleiuri, fabrici de zahăr, de conserve şi alte întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. In 1955 s-a înregistrat o nouă creştere a comerţului interior şi exterior a U.R.S.S. Prin reţeaua comercială de stat şi cooperatistă s-au vîndut populaţiei, în preţuri comparabile, cu 5 la sută mai multe mărfuri decît în 1954. Totodată circulaţia mărfurilor cu amănuntul în cadrul cooperaţiei de consum, care îşi desfăşoară activitatea comercială la sate, a crescut cu 6 la sută faţă de 1954 In ţară a sporit vînzarea de produse alimentare şi de numeroase mărfuri industriale. In domeniul comerţului exterior Uniunea Sovietică a continuat în 1955 să extindă legăturile economice cu ţările străine, a crescut numărul ţărilor cu care U.R.S.S. a încheiat tranzacţii comerciale. La sfîrşitul anului 1955 numărul muncitorilor şi funcţionarilor ocupaţi în economia naţională a U.R.S.S. s-a ridicat la 47,9 milioane oameni — cu 1.100.000 mai mulţi decît la sfîrşitul anului 1954. In industrie, construcţii, agricultură, transporturi şi telecomunicaţii numărul total al muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi specialiştilor a crescut cu 700.000 de persoane. Ca şi în anii precedenţi, în 1955 în ţară nu a existat şomaj. Anul trecut au absolvit şcoli tehnice, de meserii, feroviare şi alte şcoli peste 650.000 de tineri muncitori calificaţi care au fost trimişi să lucreze în industrie, construcţii, transporturi şi agricultură. In 1955 s-a organizat ridicarea calificării şi instruirea profesională a 7.600.000 de, muncitori şi funcţionari. In cursul anului productivitatea muncii muncitorilor a crescut cu 8 la sută în industrie şi cu 10 la sută în construcţii. S-a realizat ridicarea continuă a bunăstării materiale şi a nivelului cultural al poporului. In 1955 venitul naţional al U.R.S.S. a crescut cu 10 la sută faţă de 1954. Populaţia a primit sub formă de ajutoare, pensii, asistenţă medicală gratuită, etc., suma de 154 miliarde ruble — cu 5 la sută mai mult decît în 1954. Potrivit datelor provizorii, colhoznicii vor primi pentru ziele-muncă lucrate cu 370 milioane poduri de cereale mai mult decît din recolta anului 1954. Retribuirea în bani a colhoznicilor şi muncitorilor din brigăzile de tractoare pentru ziele-muncă lucrate va creşte cu aproximativ 10 la sută. In legătură cu creşterea veniturilor băneşti ale muncitorilor, funcţionarilor şi ţăranilor, depunerile populaţiei la casele de economii au crescut în cursul anului cu peste 5 miliarde ruble. In 1955 au fost obţinute noi succese în toate domeniile culturii socialiste. Şcolile de toate felurile, şcolile speciale şi şcolile medii tehnice sunt frecventate de aproape 35 milioane de oameni. In instituţiile de învăţămînt superior (inclusiv cele fără frecvenţă) au învăţat 1.865.000 de studenţi ceea ce reprezintă 135.000 mai mulţi decît în 1954. In şcolile medii tehnice şi alte şcoli medii speciale (inclusiv cele fără frecvenţă) au învăţat peste 1.900.000 de oameni — cu peste 100.000 mai mulţi decît în 1954. Şcolile superioare şi medii speciale au fost absolvite anul trecut de aproximativ 640.000 de tineri specialişti — cu 70.000 mai mulţi decît în 1954. In 1955 a continuat extinderea reţelei de spitale, maternităţi, sanatorii şi case de odihnă, creşe şi alte instituţii curative şi sanitaro-profilactice. Întreprinderile de stat, instituţiile, sovietele locale, precum şi populaţia oraşelor au construit în aşezările muncitoreşti, cu ajutorul creditului de stat şi cu mijloace proprii case de locuit cu o suprafaţă totală de 35 milioane m.p. In afară de aceasta în mediul rural au fost construite anul trecut peste 600.000 de case de locuit pentru colhoznici şi intelectualii de la sate. Rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. în 1955 dovedesc dezvoltarea continuă a întregii economii naţionale a U.R.S.S. şi îndeplinirea cu succes a sarcinilor planului pe 1955 — ultimul an al celui de al cincilea cincinal. Un mare plan de electrificare în R. P. Polonă VARŞOVIA 29 (Agerpres). — P.A.P.: Direcţia centrală a electrificării agriculturii din Polonia a elaborat un proiect de plan, potrivit căruia în cursul anilor 1956- 1960 vor fi electrificate în Polonia aproximativ 8.200 de sate, gospodării agricole de stat şi toate staţiunile de maşini şi tractoare Se va introduce lumina electrică în peste 500 000 gospodării ţărăneşti La sfîrşitul noului cincinal vor fi electrificate peste 60% din numărul total al satelor. In unele voevodate, în special in regiunile din vestul republicii, vor fi electrificate toate satele Lungimea conductelor electrice va creşte cu 57.000 de km. Consumul de energie electrică la sate se va dubla în comparaţie cu anul 1955. —o— Semne de depresiune acută în economia S. U. A. NEW YORK 29 (Agerpres). — Bursa de acţiuni din New York a dat vădite semne de nervozitate la începutul acestui an. In zilele de 19 şi 20 ianuarie s-au produs scăderi considerabile ale cursului tuturor acţiunilor. Presa şi cercurile oficiale americane încearcă să atribuie această stare de lucruri incertitudinii care domneşte în legătură cu posibilitatea înfrîngerii republicanilor în alegerile prezidenţiale. Cauzele trebuie căutate în altă parte şi anume în semnele de depresiune care se manifestă tot mai acut în economia americană în ciuda optimismului afişat de cercurile oficiale. In industria de automobile, una din principalele ramuri ale industriei americane, încep să se vădească simptome de criză „Surplusul“ de automobile rămas nevîndut se ridica la 20 decembrie la 700.000, faţă de stocul de 350.000 rămas la finele anului 1954, cifră care şi atunci încă era socotită considerabilă. Ca urmare, întreprinderile „Ford“ au revenit la săptămîna de lucru de 40 de ore din care cauză 1.600 de muncitori de la uzinele „River-Rouge“ au fost concediaţi. La uzinele societăţii „Chrysler“ au fost concediaţi 10.350 de muncitori. Ziarul „Wall Street Journal“ scrie că, potrivit unor surse bine informate, în primul trimestru al anului curent producţia de automobile va fi cu 10-15%, mai redusă faţă de nivelul primului trimestru al anului trecut. MUNKA Corespondenţă specială pentru ziarul „Munca" Muncitorii fabricilor cehoslovace îşi vor însuşi problematica folosirii paşnice a energiei atomice Conferinţa de la Geneva ţinută anul trecut cu privire la folosirea în scopuri paşnice a energiei atomice, a arătat în mod clar că stăm în mapul unei noi revoluţii stiinţifice, tehnice si industriale, mai importantă decît toate cele care au avut loc pină acum. Fără îndoială că industria construcţiilor va fi aceea care va hotărî în ultimă instanţă însuşirea totală a procesului de construcţie şi exploatare a industriei nucleare în Cehoslovacia De acest lucru sunt pe deplin convinşi şi muncitorii uzinei noastre CK.D Dukla A doua zi după ce profesorul D. I. Blohintev, în numele delegaţiei sovietice la conferinţa de la Geneva în problema folosirii în scopuri paşnice a energiei atomice, a făcut cunoscut lunii întregi succesele uriaşe realizate în acest domeniu în URSS — unde nu numai că se proiectează ilar se si construiesc uzine atomice cu o capacitate de la 50 pînă la 100 MW si chiar mai mult, si unde prima uzină de acest gen furnizează industriei curent, iar stiintei o experienţă nepreţuită — tehnicienii fabricii noastre şi-au procurat textul referatului şi după terminarea orelor de muncă s-au adunat ca să-l discute. Desigur că aveai ce să discuţi Uzina C.K.D. Dukla din cartierul Karim din Praga, Produce echipamente în ramura energeticei, iar tehnicienii ei vor să creeze bazele pentru ca şi întreprinderea lor să-şi însuşească noul proces de fabricaţie care este mult mai complicat. Se ştie că delegaţii prezenţi la Geneva au arătat în unanimitate că energetica va păşi pe drumul folosirii maxime a energiei nucleare şi nu este departe ziua cînd curentul electric ne va fi furnizat nu numai de hidrocentrale si termocentrale ci şi de turbine acţionate de energia atomică„Pentru ca în viitor să putem produce tot mai multă energie atomică, în uzine atomice, va fi nevoie să depunem eforturi uriaşe“ , a spus inginerul Fibiger, asistentul inginerului-şef „Dacă ne gândim bine la acest lucru, ne dăm seama de sarcinile multiple care stau în faţa noastră. Savanţii, fizicienii, inginerii, tehnicienii şi ceilalţi specialişti în domeniul fizicii nucleare nu ne pot forma într-un timp scurt cadrele de care avem nevoie. De aceea este necesar ca problemele J. KLANSKY Uzinele C.K.D. Dukla-Praga legate de folosirea casnică a energiei atomice să fie însuşite de către oamenii noștri chiar la locul de muncă“. In a doua jumătate a lunii august 1955, la CK.D. Dukla a fost înfiinţat un cerc pentru studiul energiei atomice, pe lîngă secţia „Societăţii pentru răspîndirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice" din cadrul întreprinderii. Membrii cercului studiază la locul lor de muncă, posibilităţile de folosire concretă a celor mai noi descoperiri ale cercetătorilor ştiinţifici. Pentru viitorul apropiat s-a planificat ca în construcţia tehnologică, în locul metalelor roentgen să fie folosiţi radioizotopii- Izotopii aui fost comandaţi şi acum sunt pregătiţi specialiştii care vor lucra cu ei şi care sunt recrutaţi din rîndurile muncitorilor La centrul de cercetări al apei, lucrează un colectiv de tehnicieni condus de inginerul Vladimir Fähnrich, care caută să folosească sărurile radioactive la analiza apei inginerul Fähnrich, care consideră ca un factor important posibilitatea cercetării sistematice a radioactivităţii apelor din rîurile din Cehoslovacia, a spus • „Dacă am prelucra statistic rezultatele acestor cercetări, am putea ajuta pe geologii noștri să descopere noi zăcăminte minerale utile industriei energiei atomice“ In afară de aceasta, „cercetătorii apelor“ de la C. D. Dukla îşi dau seama că o dată cu dezvoltarea uzinelor atomice vor creşte si cerinţele în ceea ce priveşte calitatea si puritatea apelor industriale folosite si în acelaşi timp se vor perfecţiona si instalaţiile de cercetare a apei Astăzi, sarcina principală a membrilor cercului pentru studiul energiei atomice, este de a-şi însuşi rezultatele obţinute pînă acum în domeniul energiei nucleare şi de a le propaga într-un cerc cît mai larg de tehnicieni şi muncitori. Cu ajutorul preţios al organizaţiei de partid şi al comitetului de fabrică, s-a organizat o expoziţie avînd ca temă energia atomică, cu care prilej inginerul Turna de la Institutul Feroviar, împreună cu inginerii Fähnrich, Peli, şeful secţiei energetice. Sramek şi alţi membri ai cercului, au arătat vizitatorilor realizările mondiale şi în special cele ale ştiinţei sovietice, precum şi posibilităţile folosirii lor în industria energetică cehoslovacă. S-a ţinut o conferinţă în care s-a vorbit despre folosirea radioizotopilor în industrie şi despre putinţa folosirii lor în întreprinderea noastră- In ultimele luni ale anului 1955 s-a organizat un curs ai cărui participanţi au făcut cunoştinţă cu cele mai importante sectoare din noul domeniu şi cu rezultatele practice înregistrate Pînă atunci- In acelaşi timp, pentru un cerc mai restrîns, a fost organizat un seminar avînd ca temă studiul fizicii nucleare şi al altor sectoare ştiinţifice. Au fost prezentate 10 filme documentare din domeniul energiei atomice, iar la şedinţele pe ateliere, muncitorii noştri au făcut cunoştinţă cu problemele de actualitate privind fizica nucleară. In fiecare vineri, după orele de producţie, au avut loc consultaţii cu tovarăşul inginer Sidlo. La creşterea interesului pentru energia atomică o contribuţie importantă a adus şi gazeta de perete a fabricii. Ea a publicat articolele „Pentru ca atomul să servească omenirii“, „Ce perspective avem în domeniul folosirii energiei atomice“ ş.a. Interesul faţă de tot ceea ce priveşte energia atomică este foarte mare. Se simte nevoia unei literaturi de specialitate şi sunt mulţi acei care aşteaptă să studieze prin corespondenţă problemele respective. Pe inginerii, tehnicienii şi ceilalţi specialişti în acest domeniu îi aşteaptă o muncă grea, prin faptul că trebuie să-şi însuşească totul din mers, concomitent cu problemele de fabricaţie. Dorinţa de a sine însuşi s-a manifestat în întreprinderea noastră şi cu prilejul consfătuirii care a avut loc cu dl ing. Şevcik, membru al delegaţiei cehoslovace la conferinţa de la Geneva cu privire la folosirea în scopuri paşnice a energiei atomice. Această consfătuire, prima de acest gen într-o fabrică, a luat sfîrşit prin angajamente concrete ale celor prezenţi şi şi-au propus să reducă timpul necesar pentru elaborarea proiectelor şi planurilor comandate de „Institutul de fizică nucleară". Manifestări în ţară în întîmpinarea celui de al XX-lea Congres al P. C. U. S. In cadrul manifestărilor organizate de A.R.L.U.S. în întîmpinarea celui de al XX-lea congres al P.C.U.S. şi pentru popularizarea proiectului de directive cu privire la cel de al şaselea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale, sîmbătă după amiază a avut loc la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice A.R.L.U.S., în prezenţa unui numeros public, conferinţa tov. Avram Bunaciu, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, cu subiectul: „Proiectul de directive al congresului al XX-lea al P.C.U.S., măreţ program de construcţie a comunismului în U.R.S.S.’’ Din sală, au luat cuvîntul filatoarea Petre S. Maria, responsabila brigăzii nr. 5 de tineret de la „Industria Bumbacului A“, brigadă care deţine drapelul de brigadă U.T.M. fruntaşă pe Capitală, inginerul Nicolae Perial, de la uzinele „Mátyás Rákosi“ şi muncitorul Stupar Ceremer de la uzinele „Semănătoarea“. Ei au arătat că directivele celui de al şaselea plan cincinal al U.R.S.S. însufleţesc şi mai mult pe oamenii muncii din ţara noastră în lupta pentru traducerea în viaţă a sarcinilor măreţe trasate de cel de al II-lea Congres al P.M.R., în aplicarea pe scară tot mai largă a experienţei în muncă a glorioşilor constructori ai comunismului. Consfătuirea cadrelor didactice din învăţămîntul superior Luni după amiază s-au terminat lucrările consfătuirii anuale pe ţară a cadrelor didactice de conducere din învăţămîntul superior. La consfătuire au participat: conducerea Ministerului Invăţăiîntului, cadre didactice de conducere ale instituţiilor de învăţămînt superior din întreaga ţară, lucrători din Ministerul Invăţămîntului, reprezentanţi ai organizaţiilor de partid, U.T.M. şi sindicat din instituţiile de învăţămînt superior, numeroşi invitaţi — academicieni, profesori universitari, conferenţiari universitari etc., aproximativ 400 de persoane. Discuţiile au scos în relief sarcinile care stau în faţa cadrelor didactice din învăţămîntul superior, cu privire la pregătirea de specialişti pentru economia ţării noastre, la ridicarea nivelului ştiințific al cadrelor didactice. —6— Informaţii Duminică a avut loc adunarea generală a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice, la care au participat delegaţi ai celor 27 filiale ale acestei societăţi — cadre didactice din învăţămîntul superior şi mediu, cercetători ştiinţifici din domeniul istoriei, filologiei, folclorului. Şedinţa a fost prezidată de acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, preşedintele Societăţii, care în cuvîntul de deschidere a subliniat sarcinile ce revin membrilor Societăţii în lumina documentelor celui de al 2-lea Congres al P.M.R. Conf. univ. V. Maciu, secretarul general al Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice a prezentat apoi darea de seamă asupra activităţii Societăţii pe anii 1954—1955, după care au urmat discuţii. In aceeaşi şedinţă a fost ales noul consiliu de conducere al Societăţii format din 50 de membri în frunte cu academicienii P. Constantinescu-Iaşi, Iorgu Iordan, Al. Graur, Andrei Oţetea şi alţii. Duminică a avut loc conferinţa Organizaţiei de Cruce Roşie a Capitalei. La lucrările conferinţei au participat delegaţii aleşi de conferinţele raionale de Cruce Roşie, reprezentanţi ai C.C. al Crucii Roşii a R.P.R., ai comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., ai Sfatului Popular al Capitalei, medici activişti voluntari ai organizaţiei de Cruce Roşie a Capitalei, muncitori, tehnicieni, funcţionari şi gospodine. Darea de seamă prezentată cu acest prilej a subliniat realizările obţinute în munca secţiilor de Cruce Roşie care activează în întreprinderile, instituţiile, cartierele şi şcolile din Capitală, contribuţia adusă de miile de activişti sanitari de masă, pregătiţi şi mobilizaţi de Crucea Roşie, la dezvoltarea acţiunii de ocrotire a sănătăţii populaţiei din Capitală. Conferinţa a ales noul Comitet al organizaţiei de Cruce Roşie a Capitalei, comisia de revizie şi delegaţii cel de al doilea Congres al Crucii Roşii a R.P.R. Sîmbătă şi duminică au avut loc la Baia Mare lucrările primei consfătuiri regionale a femeilor fruntaşe din agricultură. Consfătuirea a analizat rezultatele obţinute de gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole, subliniind aportul femeilor în munca pentru dezvoltarea avutului obştesc şi pentru atragerea în gospodăriile colective a cît mai multe familii de ţărani muncitori. La discuţii au participat 40 de femei care au arătat metodele lor în munca pentru sporirea veniturilor gospodăriilor colective, pentru continua îmbunătăţire a vieţii lor. * Zilele acestea a sosit în Capitală un nou grup de turişti sovietici care ne va vizita ţara. Din grupul de turişti sovietici, al doilea din acest an, fac parte 26 de persoane din R.S.S. Moldovenească, muncitori, ziarişti, funcţionari, profesori, cercetători ştiinţifici şi medici. Oaspeţii vor petrece 7 zile în Capitala ţării noastre, la Oraşul Stalin şi pe Valea Prahovei. In Capitală ei vor vizita timp de patru zile galeriile Naţionale de Artă, muzee, Combinatul poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“, Palatul Pionierilor etc. Vor asista la un spectacol de operă şi o gală de filme româneşti. Celelalte trei zile turiştii sovietici le vor petrece la Orașul Stalin, unde vor vizita uzinele „Ernst Thälmann“, Biserica Neagră și altele, iar la urmă vor vizita cele mai pitorești locuri de pe Valea Prahovei. ★ ★ Succesele sportivilor sovietici CORTINA D’AMPEZZO 30 (prin telefon de la trimisul special al „Agerpres“). — Ziua a 4-a a Jocurilor olimpice de iarnă a fost marcată de noi succese ale reprezentanţilor Uniunii Sovietice. Cîştigînd proba de patinaj viteză pe distanţa de 5.000 m, Boris Silkov a adus cea de a treia medalie de aur echipei U.R.S.S. La proba de sărituri pentru combinata nordică, unde erau favoriţi sportivii scandinavi, pe primul loc s-a clasat concurentul sovietic Iurii Mâşkin. După 4 zile de întreceri, în clasamentul neoficial pe ţări, conduce detaşat reprezentativa U.R.S.S. cu 60 de puncte. Urmează în ordine Austria — 29 puncte; Italia şi Finlanda cu cîte 15 puncte; Suedia — 14 puncte; Germania — 10 puncte; S.U.A. şi Elveţia cu cite 62 puncte. Desfăşurarea şi rezultatele diferitelor probe: PATINAJ Pe lacul Misurina continuă seria recordurilor. In proba de 5.000 m, Boris Silkov a repurtat o victorie strălucită clasîndu-se pe locul întîi cu timpul de 7’48” 7/10, performanţă ce constituie un nou record olimpic. Vechiul record era de 8’10”6/10. De remarcat că alţi 12 patinatori au întrecut recordul olimpic anterior. Clasament: 1. Boris Silkov (U.R.S.S.) 7’48”7/10 ; 2. S. Eriksson (Suedia) 7’56”7/10; 3. Oleg Goncearenko (U.R.S.S.) 7’57”5/10; 4. C. Broeckman (Olanda) 8’00”2/10; 5. W. de Graaf (Olanda 8’00’’ 2/10; 6 R. Aas (Norvegia) 8’01 ”6/10. Rezultatele din 30 ianuarie. Alergînd în perechi diferite în proba de 1500 m. patinaj viteză, Mihailov şi Grişin au realizat acelaşi timp- 2’08”6/10 — nou record mondial şi olimpic. Vechiul record era de 2’09’’ 1/10 şi fusese stabilit de Iuri Mihailov săptămîna trecută la Davos. Pe locurile următoare s-au clasat Toivo Salonen (Finlanda) 2’09”4/10, Jarvinen (Finlanda) 2’09”7/10, Merkulov (U.R.S.S.) 2’10”3/10. SCHI Peste 100 de concurenţi au luat startul în proba de slalom uriaş ce s-a desfăşurat pe o pîrtie lungă de 2.660 m, cu 71 de porţi şi o diferenţă de nivel de 623 m. Austriacul Tony Sailer s-a clasat pe primul loc cu timpul de 3’O6’T/10. El a fost urmat în ordine de Molterer (Austria) 3’06”3/10, Schuster (Austria) 3’07”2/10, Duvillard (Franța) 3’07”9/10, Bozon (Franța) 3’08”4/10. Schiorul român Gheorghe Cristoloveanu a ocupat locul 37 cu timpul de 3’30”4/10, iar Nicolae Pandrea locul 75 în 4T2”3/10. In jurul trambulinei Italia s-au adunat aproape 50.000 de spectatori pentru a asista la săriturile pentru proba de combinată nordică. Această probă cuprinde şi o cursă de fond pe distanţa de 15 km care va avea loc marţi. De la primele sărituri s-a impus prin stilul său elegant şi prin lungimea salturilor concurentul sovietic Iurii Moşkin. Principalul său rival norvegianul Stenersen, campion mondial la această specialitate, a trebuit să se mulţumească cu locul doi. Iată clasamentul : 1. Iurii Moşkin (U.R.S.S.) 217,5 puncte cu sărituri de 77 m. şi 77,50.; 2. Stenersen (Norvegia) 215 puncte (73 m., 74 m.) ; 3. Eriksson (Suedia) 214 puncte (72,50 m., 72,50 m.). Rezultatele din 30 ianuarie: Proba de slalom special femei s-a desfăşurat pe o pîrtie îngheţată. Surprizele nu s-au lăsat aşteptate şi tînăra studentă în farmacie, Renée Colliard (Elveţia) a cucerit un nesperat titlu olimpic, realizînd în cele două manşe 1’52"3/10 (55T/10 plus 56“ 7/10). Locul doi a revenit austriacei Regina Schoepf cu 1’55”4'10 iar locul trei schioarei sovietice Evghenia Sidorova care a făcut o cursă foarte frumoasă, mai ales în prima manşe. Rezultatul ei este de 1’56”7/10 (56’’9/10 plus 59”8/10). Magdalena Marotineanu (R.P.R.) a ocupat locul 33 cu timpul de 2’41”0. La startul probei de 15 km. fond s-au aliniat 63 de concurenţi. Pe locul întîi s-a clasat Halgeir Brenden, fermier norvegian în vîrstă de 27 de ani. El a parcurs 15 km. în 49’39”. La numai 35 de secunde, pe locul doi s-a clasat Jernberg (Suedia) iar Pavel Kobin (U.R.S.S.) a ocupat locul trei la 38 secunde. HOCHEI PE GHEATA Ultimele întîlniri din cadrul preliminariilor turneului olimpic de hochei pe gheață au dat loc la dispute interesante. Echipa Canadei a învins greu, cu 3-1, reprezentativa Italiei. De remarcat că cu 6 minute înainte de sfîrșitul meciului scorul era 1-1. Alte rezultate : U.R.S.S.—Elveția 10-3 (4-1 ; 2-0; 4-2) , R. Cehoslovacă—R. P. Polonă 8-3 (1-1; 6-2; 1-0); Suedia— Elveţia 6-5 (2-3; 3-1; 1-1) ; Germania—Austria 7-0 (1-0; 1-0; 5-0). Pentru turneul final s-au calificat U.R.S.S., Canada, R. Cehoslovacă, S.U.A., Suedia şi Germania. PATINAJ ARTISTIC Pe stadionul de gheaţă a început duminică concursul de patinaj artistic. După executarea celor 5 figuri impuse, în frunte se află patinatorii americani Alan Jenkins, Robert Donald, și David Jenkins. Campionul Europei Alain Giletti ocupă locul 4, iar cehoslovacul Carol Divin locul 5. Campionul olimpic va fi cunoscut miercuri după executarea figurilor liber alese. BOB Primele coborîri de control la bob de 4 persoane au scos în evidenţă forma bună a echipajelor italiene care au realizat din nou cele mai bune performanţe. Astfel echipajul Italia I a obţinut timpul zilei cu 1’19 5/100. Echipajul R.P.R. condus de Ene a făcut o coborîre bună realizînd 1’22/46/100. Rezultatele din 30 ianuarie. Pe pîrtia olimpică de bob au continuat coborîrile de control la boburile de patru persoane. Cel mai bun timp al zilei a fost înregistrat de echipajul italian condus, de Monti în prima coborîre — 1T8”82'100. Merită să fie subliniată și comportarea echipajului țării noastre condus de Ene, care din 20 de echipaje s-a clasat pe locul 9 avînd cea mai bună coborîre de 1 ’22”89/100. Cel de al doilea echipaj al R.P.R. condus de Dragomir a ocupat locul 14. Pag. 3-a Meciul de şah R. P. R. — R. P. F. Iugoslavia La 28 ianuarie a început la Belgrad întîlnirea internaţională de şah dintre selecţionatele R. P. F. Iugoslavia şi R.P.R. Acest meci se desfăşoară în cadrul campionatului Europei de şah pe echipe. Echipa iugoslavă, a prezentat o formaţie puternică în frunte cu marii maeştri internaţionali Gligoric, Trifunovic, Ivkov şi alţi şahişti de valoare. După disputarea partidelor din cele două ture programate, echipa iugoslavă conduce cu 8—4, alte opt partide fiind întrerupte. Iată rezultatele tehnice: runda I-a: Bălănel—Gligoric 0—1; Ciocîltea— Ivkov 0—1; Gunsberger—Matanovic (întreruptă); Rădulescu — Trifunovic 1/2—1/2; Urseanu—Pire 1/2—1/2; Halic—Karaklajic 0—1 ; Ghiţescu— Rabar (întreruptă) ; I. Szabó—Milic 1/2—1/2 ; Troianescu—Djurasevic (întreruptă); Soos—Janosevic 1—0. Runda II-a : Gligoric—Bălănel (întreruptă); Ivkov—Ciocîltea (întreruptă); Matanovic—Gunsberger (întreruptă); Trifunovic—Rădulescu, 1/2— 1/2; Pire—Urseanu 1/2—1/2; Karaklajic—Halic 1/2—1/2; Rabar—Ghiţescu 1—0 ; Milic—Szabó (întreruptă); Djurasevic—Troianescu (întreruptă) , Ianosevic—Soos 1—0, întîlnirea continuă cu disputarea partidelor întrerupte. Progresul Oraşul Stalin (feminin) şi C.C.A. (masculin) au cîştigat „Cupa de iarnă“ la handbal Buna comportare a echipelor şi intervenţia elementului surpriză au dus la o evoluţie pasionantă a scorului, oferind un spectacol de calitate numerosului public venit duminică în sala Floreasca pentru a asista la finalele „Cupei de iarnă“ la handbal redus. In finala feminină deşi la început Ştiinţa I.C.F. era considerată cîştigătoare sigură, a fost nevoie de două prelungiri a cîte două reprize, pentru a se desemna învingătorul. Progresul Oraşul Stalin, aplicînd strict marcajul la om şi dînd dovadă de o rară putere de luptă a anihilat tehnica superioară a adversarului şi după prelungirile regulamentare, rezultatul era de 9—9 (4—4, 8—8). Pînă la urmă a fost nevoie să se facă calculul vîrstei jucătoarelor şi astfel echipa Progresul Oraşul Stalin, mai tînără, a cîştigat „Cupa de iarnă“. Ana Starck, Mora Windt (Progresul) şi Elena Pădureanu, Claudia Telehuz (Ştiinţa) au fost cele mai bune jucătoare din acest meci. ★ Cu toate că Ştiinţa Timişoara întrecuse cu uşurinţă pe Ştiinţa I.C.F. şi dovedise o formă bună, totuşi C.C.A. rămînea favorită în meciul final. După marcarea a trei puncte la începutul meciului, victoria militarilor părea numai o formalitate.. Nu însă de aceeaşi părere au fost şi studenţii timişoreni, care printr-un efort exemplar au refăcut handicapul şi au dat meciului un aspect deosebit de disputat. Pentru obţinerea victoriei, pe lîngă risipa de energie, jucătorii ambelor echipe au făcut uz de subilităţi tehnice şi tactice, ridicînd meciul la un înalt nivel. După ce au fost egale de două ori în decursul meciului, abia în ultimul minut C.C.A. marchează punctul victoriei, cucerind astfel „Cupa de iarnă”: 18—17 (11—9). Sauer (C.C.A) şi Jude (Ştiinţa Timişoara) au fost cei mai buni de pe teren. Sub nivelul meciului a fost arbitrajul lui Lăzărescu. In meciurile pentru locurile III şi IV şi V şi VI s-au obţinut rezultatele: Ştiinţa I.C.F—Voinţa Sibiu 20—15; Dinamo Oraşul Stalin—Ştiinţa Galaţi 22—14, F. B. Informaţii Pronosport Iată cum arată un buletin cu 12 rezultate exacte de la concursul Pronosport nr. 4 din 29 ianuarie 1956: I. U.R.S.S. — Elveţia ( hochei) 1 VI. Marseille — Nice x III. Bordeaux — Troyes x IV. Racing-Club Paris — Nancy 2 V. Nimes — Sedan 1 VI. Monaco — Lyon 1 VII. Saint-Étienne — Strasbourg 1 VIII. Bologna — Juventus 2 IX. Lazio — Milan 2 X. Napoli — Padova 1 XI. Samptoria — Roma 1 XII. Ştiinţa înv. Timişoara — FI. Roşie Arad 2 La acest concurs au fost depuse 480.000 buletine. In urma trierii, au fost găsite 5 buletine cu 12 rezultate exacte, 28 buletine cu 11 rezultate, exacte și 1349 buletine cu 10 rezultate exacte.