Munca, ianuarie 1956 (Anul 12, nr. 2551-2575)

1956-01-31 / nr. 2575

Marți 31 ianuarie 1958 — nr. 2575 îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe anul 1955 MOSCOVA 30 (Agerpres). TASS: La 29 ianuarie au fost date publi­cităţii la Moscova rezultatele îndepli­nirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe 1955. In comunicatul Direcţiei Centra­le de Statistică de pe lîngă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. se arată că planul anual al producţiei globale a fost îndeplinit în ansamblu de indus­tria sovietică în proporţie de 103 la sută. Diferitele ministere au îndeplinit planul după cum urmează: Ministe­rul Siderurgiei al U.R.S.S. cu 103 la sută. Ministerele Metalurgiei Neferoa­se, Industriei Petrolului, Industriei Chimice, Centralelor Electrice, Indus­tria de Automobile, Construcţiei de Maşini de Construcţie şi Maşini Ru­tiere, Industriei Textile în proporţie de 104 la sută, Ministerele Industriei Electrotehnice, Construcţiei de Ma­şini Grele, Construcţiilor pentru Transporturi, Industriei Uşoare cu 105 la sută, întreprinderile industriale ale Ministerului Căilor de Comunicaţie cu 107 la sută. Ca urmare a aplicării măsurilor luate de Comitetul Central al P.C.U.S. şi de Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., în anul care a trecut s-a realizat un nou avînt a! industriei şi în primul rînd al industriei grele — temelia dez­voltării economiei naţionale, precum şi al ramurilor industriei producătoa­re de mărfuri de consum popular. In 1955 producţia globală a întregii industrii a U.R.S.S. a sporit cu 12 la sută în comparaţie cu 1954. Planul anual a fost depăşit la mul­te produse de cea mai mare impor­tanţă, inclusiv la producţia de oţel, producţia de laminate feroase, extrac­ţia de minereu de fier şi mangan, ex­tracţia de ţiţei, producţia de energie electrică, de maşini-unelte de înaltă precizie, de utilaj metalurgic, de lo­comotive electrice grele, tractoare, combine pentru recoltarea porumbu­lui şi recoltarea sfeclei, autocamioane şi autoturisme, excavatoare şi alte produse. S-au înregistrat depăşiri peste pre­vederile planului anual la următoarele mărfuri de consum popular: ţesături de bumbac, de in şi de lînă, încălţă­minte, aparate fotografice, unt, brîn­­zeturi, lapte şi alte produse lactate, ulei vegetal, mezeluri, conserve, pro­duse zaharoase şi paste făinoase, ceai, vin din struguri şi alte mărfuri indus­triale şi alimentare. Unele ministere nu au asigurat în­deplinirea sarcinilor cu privire la pro­ducţia industrială în conformitate cu nomenclatura stabilită prin planul de stat. Anul trecut producţia industrială a U.R.S.S. a sporit considerabil. In com­paraţie cu 1954, producţia de fontă a reprezentat 111 la sută, oţel 109 la sută, producţia de laminate 110 la sută, extracţia de cărbune 113 la sută, ţiţei 119 la sută,, producţia de benzi­nă 118 la sută, de petro­ lampant­e 131 la sută, motorină — 131 la sută,­­energie electrică — 113 la sută, în­grăşăminte minerale — 120 la sută. Producţia­­de turbine hidraulice mari a reprezentat în 1955 122 la sută în comparaţie cu anul precedent, turbo­­generatoare — 123 la sută, hidroge­neratoare — 110 la sută, maşini elec­trice mari — 116 la sută, locomotive electrice grele — 123 la sută, vagoane de marfă de mare capacitate — 144 la sută, autocamioane — 109 la sută, autoturisme — 114 la sută, maşini­­unelte aşchietoare — 115 la sută, din care maşini-unelte mari, grele şi uni­­cale — 124 la sută, maşini grele şi imnicale de forjat şi presat — 186 la sută, tractoare—121 la sută, combine cerealiere — 124 la sută, vindrovere (maşini de recoltat păioasele compar­timentat, în regiunile cu umiditate mare) — 340 la sută, combine de re­coltat sfeclă — 141 la sută, combine de recoltat porumb — 169 la sută. In comparaţie cu 1954, producţia de ţesături de bumbac şi ţesături de in a reprezentat 106 la sută, confecţii — 111 la sută, încălţăminte — 107 la sută, aparate de radio — 122 la sută, aparate de televiziune — 194 la sută, maşini de cusut — 126 la sută, cea­sornice — 120 la sută, aparate fo­tografice — 133 la sută, pianine şi piane — 132 la sută, frigidere — 161 la sută, maşini de spălat — 190 la sută. Producţia de mezeluri a reprezen­tat 108 la sută, carne — 103 la sută, zahăr — 131 la sută, peşte — 109 la sută, unt — 118 la sută, brînzeturi 122 la sută, produse lactate — 121 la sută în comparaţie cu 1954. In comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică se subliniază că în 1955 în toate ramurile economiei naţionale a fost introdusă tehnica nouă, automa­tizarea proceselor de producţie, tele­­mecanica, radiotehnica, electronica şi alte realizări tehnice dintre cele mai moderne. Au fost efectuate lucrări pentru fo­losirea energiei atomice în scopuri paşnice. Industria Constructoare de Maşini din U.R.S.S. a creat noi tipuri şi mărci de utilaje pentru industrie, construcţii, agricultură şi transporturi, noi tipuri de maşini de calculat. In toate ramurile economiei naţio­nale a continuat să se dezvolte acti­vitatea de invenţii şi raţionalizări în­dreptată spre perfecţionarea producţiei, ridicarea productivităţii muncii, eco­nomia de materii prime şi materiale. In cursul anului 1955, în industrie, construcţii şi transporturi au fost in­troduse aproape un milion de inven­ţii, perfecţionări tehnice şi propuneri de raţionalizare. In 1955 în agricultura U.R.S.S. a sporit producţia de cereale şi de alte produse agricole. Suprafeţele însămîn­­ţate cu toate culturile au crescut din 1955 cu 19,7 milioane hectare în com­paraţie cu 1954, iar în ultimii doi ani cu aproape 29 milioane hectare, în special pe seama însămînţărilor de pe pămînturile înţelenite şi virgine. In 1955 colhozurile şi sovhozurile au în­­sămînţat pe pămînturile înţelenite şi virgine peste 20 milioane hectare de culturi agricole faţă de 5 milioane hectare în 1954. In ultimii doi ani colhozurile şi sov­hozurile au avat în regiunile de valo­rificare a pămînturilor înţelenite şi virgine 30 milioane de hectare, iar în întreaga ţară 33 milioane de hectare In decurs de doi ani, în aceste re­giuni au fost înfiinţate 425 sovhozuri noi. Cu toate condiţiile atmosferice nefa­vorabile, în Kazahstan şi într-o serie de alte regiuni răsăritene, recolta glo­bală de cereale a fost în ansamblu pe ţară mult mai mare decît în 1954. A sporit producţia de produse anima­liere — lapte, carne, lînă, ouă. In perioada 1 octombrie 1954 — 1 octombrie 1955, şeptelul de vite cornu­te mari a sporit în colhozuri, sovho­zuri, în gospodăriile colhoznicilor, muncitorilor şi funcţionarilor cu 2,1 milioane capete, ajungînd la 67 mili­oane capete. Numărul porcilor a cres­cut cu un milion şi este de 52,1 mi­lioane, al oilor — cu 7,4 milioane şi se cifrează la 124,9 milioane. Canti­tatea de produse agricole colectate şi achiziţionate a sporit. In 1955 s-au predat şi vîndut către stat cu 147 milioane poduri cereale mai mult de­cît în anul precedent. S-au colectat cu mult mai mult sfeclă de zahăr, in de fuior, seminţe de in, floarea-soarelui şi legume, precum şi lapte, carne, ouă şi lînă. A continuat întărirea bazei tehnico­­materiale a agriculturii. Aceasta a primit anul trecut. 218.000 de tractoa­re (socotite în tractoare de cîte 15 C.P.), 112.000 de autocamioane, 46.000 de combine cerealiere şi multe alte maşini. In continuare în comunicatul Direc­ţiei Centrale de Statistică se sublinia­ză creşterea volumului transporturilor: feroviare, pe apă şi auto. Traficul de mărfuri pe căile ferate a crescut cu 13 la sută faţă de 1954. In capitolul consacrat construcţiilor capitale se arată că în 1955 volumul investiţiilor de stat a reprezentat 106 la sută faţă de 1954. Planul anual al investiţiilor în ansamblu în întreaga economie naţională a fost îndeplinit în proporţie de 95 la sută. Anul trecut au fost puse în func­ţiune peste 800 de mari întreprinderi industriale de stat. Capacităţile de producţie au crescut în toate ramurile economiei naţionale. Au fost construi­te şi puse în funcţiune o serie de noi centrale electrice mari, printre care hidrocentralele de la Kahovka, Gorki, de pe Narva, de la Kneajaia Guba. Primul agregat al hidrocentralei de la Kuibîşev a dat curent pentru indus­trie. Au intrat în funcţiune primele agregate la uzina metalurgică din Cerepoveţ. Anul trecut au început să dea producţie combinatele de bumbac din Kamîşin, Herson, Barnaul, combi­natul de lînă pieptănată din Minsk. Au fost puse în funcţiune fabrici pen­tru extracţia de uleiuri, fabrici de za­hăr, de conserve şi alte întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. In 1955 s-a înregistrat o nouă creş­tere a comerţului interior şi exterior a­ U.R.S.S. Prin reţeaua comercială de stat şi cooperatistă s-au vîndut populaţiei, în preţuri comparabile, cu 5 la sută mai multe mărfuri decît în 1954. Totodată circulaţia mărfurilor cu amănuntul în cadrul cooperaţiei de consum, care îşi desfăşoară activitatea comercială la sate, a crescut cu 6 la sută faţă de 1954 In ţară a sporit vînzarea de pro­duse alimentare şi de numeroase măr­furi industriale. In domeniul comerţu­lui exterior Uniunea Sovietică a con­tinuat în 1955 să extindă legăturile economice cu ţările străine, a crescut numărul ţărilor cu care U.R.S.S. a în­cheiat tranzacţii comerciale. La sfîrşitul anului 1955 numărul muncitorilor şi funcţionarilor ocupaţi în economia naţională a U.R.S.S. s-a ridicat la 47,9 milioane oameni — cu 1.100.000 mai mulţi decît la sfîrşitul anului 1954. In industrie, construcţii, agricultură, transporturi şi telecomunicaţii numă­rul total al muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi specialiştilor a cres­cut cu 700.000 de persoane. Ca şi în anii precedenţi, în 1955 în ţară nu a existat şomaj. Anul trecut au absolvit şcoli teh­nice, de meserii, feroviare şi alte şcoli peste 650.000 de tineri muncitori cali­ficaţi care au fost trimişi să lucreze în industrie, construcţii, transporturi şi agricultură. In 1955 s-a organizat ridicarea calificării şi instruirea pro­fesională a 7.600.000 de, muncitori şi funcţionari. In cursul anului productivitatea muncii muncitorilor a crescut cu 8 la sută în industrie şi cu 10 la sută în construcţii. S-a realizat ridicarea continuă a bu­năstării materiale şi a nivelului cultu­ral al poporului. In 1955 venitul na­ţional al U.R.S.S. a crescut cu 10 la sută faţă de 1954. Populaţia a primit sub formă de ajutoare, pensii, asisten­ţă medicală gratuită, etc., suma de 154 miliarde ruble — cu 5 la sută mai mult decît în 1954. Potrivit date­lor provizorii, colhoznicii vor primi pentru zi­ele-muncă lucrate cu 370 mi­lioane poduri de cereale mai mult de­cît din recolta anului 1954. Retribui­rea în bani a colhoznicilor şi munci­torilor din brigăzile de tractoare pen­tru zi­ele-muncă lucrate va creşte cu aproximativ 10 la sută. In legătură cu creşterea veniturilor băneşti ale muncitorilor, funcţionari­lor şi ţăranilor, depunerile populaţiei la casele de economii au crescut în cursul anului cu peste 5 miliarde ruble. In 1955 au fost obţinute noi succese în toate domeniile culturii socialiste. Şcolile de toate felurile, şcolile spe­ciale şi şcolile medii tehnice sunt frec­ventate de aproape 35 milioane de oameni. In instituţiile de învăţămînt superior (inclusiv cele fără frecvenţă) au învăţat 1.865.000 de studenţi ceea ce reprezintă 135.000 mai mulţi decît în 1954. In şcolile medii tehnice şi alte şcoli medii speciale (inclusiv cele fără frecvenţă) au învăţat peste 1.900.000 de oameni — cu peste 100.000 mai mulţi decît în 1954. Şcolile supe­rioare şi medii speciale au fost ab­solvite anul trecut de aproximativ 640.000 de tineri specialişti — cu 70.000 mai mulţi decît în 1954. In 1955 a continuat extinderea reţelei de spitale, maternităţi, sanatorii şi case de odihnă, creşe şi alte instituţii cu­rative şi sanitaro-profilactice. Întreprinderile de stat, instituţii­le, sovietele locale, precum şi popu­laţia oraşelor au construit în aşezările muncitoreşti, cu ajutorul creditului de stat şi cu mijloace proprii case de locuit cu o suprafaţă totală de 35 milioane m.p. In afară de aceasta în mediul rural au fost construite anul trecut peste 600.000 de case de locuit pentru colhoznici şi intelectualii de la sate. Rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţio­nale a U.R.S.S. în 1955 dovedesc dez­voltarea continuă a întregii economii naţionale a U.R.S.S. şi îndeplinirea cu succes a sarcinilor planului pe 1955 — ultimul an al celui de al cincilea cincinal. Un mare plan de electrificare în R. P. Polonă VARŞOVIA 29 (Agerpres). — P.A.P.: Direcţia centrală a electrificării a­­griculturii din Polonia a elaborat un proiect de plan, potrivit căruia în cursul anilor 1956- 1960 vor fi elec­trificate în Polonia aproximativ 8.200 de sate, gospodării agricole de stat şi toate staţiunile de maşini şi tractoare Se va introduce lumina electrică în peste 500 000 gospodării ţărăneşti La sfîrşitul noului cincinal vor fi electrificate peste 60% din numărul total al satelor. In unele voevodate, în special in regiunile din vestul re­publicii, vor fi electrificate toate sate­le Lungimea conductelor electrice va creşte cu 57.000 de km. Consumul de energie electrică la sate se va dubla în comparaţie cu anul 1955. —o— Semne de depresiune acută în economia S. U. A. NEW YORK 29 (Agerpres). — Bur­sa de acţiuni din New York a dat vă­dite semne de nervozitate la începu­tul acestui an. In zilele de 19 şi 20 ianuarie s-au produs scăderi consi­derabile ale cursului tuturor acţiuni­lor. Presa şi­ cercurile oficiale ameri­cane încearcă să atribuie această stare de lucruri incertitudinii care domneşte în legătură cu posibilitatea înfrîngerii republicanilor în alegerile prezidenţiale. Cauzele trebuie căutate în altă par­te şi anume în semnele de depresiune care se manifestă tot mai acut în e­­conomia americană în ciuda optimis­mului afişat de cercurile oficiale. In industria de automobile, una din principalele ramuri ale industriei a­­mericane, încep să se vădească simp­­tome de criză „Surplusul“ de auto­mobile rămas nevîndut se ridica la 20 decembrie la 700.000, faţă de stocul de 350.000 rămas la finele anului 1954, cifră care şi atunci încă era so­cotită considerabilă. Ca urmare, în­treprinderile „Ford“ au revenit la săp­­tămîna de lucru de 40 de ore din care cauză 1.600 de muncitori de la uzi­nele „River-Rouge“ au fost conce­diaţi. La uzinele societăţii „Chrysler“ au fost concediaţi 10.350 de munci­tori. Ziarul „Wall Street Journal“ scrie că, potrivit unor surse bine informate, în primul trimestru al anului curent producţia de automobile va fi cu 10-15%, mai redusă faţă de nivelul primului trimestru al anului trecut. MUNKA Corespondenţă specială pentru ziarul „Munca"­ Muncitorii fabricilor cehoslovace îşi vor însuşi problematica folosirii paşnice a energiei atomice Conferinţa de la Geneva ţinută anul trecut cu privire la folosirea în scopuri paşnice a energiei ato­mice, a arătat în mod clar că stăm în m­apul unei noi revoluţii stiinţi­fice, tehnice si industriale, mai im­­portantă decît toate cele care au avut loc pină acum. Fără îndoială că industria construcţiilor va fi a­­ceea care va hotărî în ultimă in­stanţă însuşirea totală a procesului de construcţie şi exploatare a in­dustriei nucleare în Cehoslovacia De acest lucru sunt pe dep­lin con­vinşi şi muncitorii uzinei noastre CK.D Dukla A doua zi după ce profesorul D. I. Blohintev, în numele delegaţiei sovietice la conferinţa de la Gene­va în problema folosirii în scopuri paşnice a energiei atomice, a făcut cunoscut lunii întregi succesele u­­riaşe realizate în acest domeniu în U­R­S­S­ — unde nu numai că se proiectează ilar se si constru­iesc uzine atomice cu o capacitate de la 50 pînă la 100 MW si chiar mai mult, si unde prima uzină de acest gen furnizează industriei cu­rent, iar stiintei o experienţă ne­preţuită — tehnicienii fabricii noa­stre şi-au procurat textul referatu­lui şi după terminarea orelor de muncă s-au adunat ca să-l discute. Desigur că aveai ce să discuţi Uzina C.K.D. Dukla din cartierul Karim­ din Praga, Produce echipa­mente în ramura energeticei, iar tehnicienii ei vor să creeze bazele pentru ca şi întreprinderea lor să-şi însuşească noul proces de fabricaţie care este mult mai complicat. Se ştie că delegaţii prezenţi la Gene­va au arătat în unanimitate că e­­nergetica va păşi pe drumul folosi­rii maxime a energiei nucleare şi nu­ este departe ziua cînd­ curentul electric ne va fi furnizat nu numai de hidrocentrale si termocentrale ci şi de turbine acţionate de ener­gia atomică­„Pentru ca în viitor să putem produce tot mai multă energie ato­mică, în uzine atomice, va fi nevoie să depunem eforturi uriaşe“ , a spus inginerul Fibiger, asistentul inginerului-şef „Dacă ne gândim bine la acest lucru, ne dăm seama de sarcinile multiple care stau în faţa noastră. Savanţii, fizicienii, in­ginerii, tehnicienii şi c­eilalţi spe­cialişti în domeniul fizicii nucleare nu ne pot forma într-un timp scurt cadrele de care avem nevoie. De aceea este necesar ca problemele J. KLANSKY Uzinele C.K.D. Dukla-Praga legate de folosirea casnică a ener­giei atomice să fie însuşite de către oamenii noștri chiar la locul de muncă“. In a doua jumătate a lunii au­gust 1955, la CK.D. Dukla a fost înfiinţat un cerc pentru studiul e­­nergiei atomice, pe lîngă secţia „Societăţii pentru răspîndirea cu­noştinţelor politice şi ştiinţifice" din cadrul întreprinderii. Membrii cercului studiază la locul lor de muncă, posibilităţile de folosire concretă a celor mai noi descope­riri ale cercetătorilor ştiinţifici. Pentru viitorul apropiat s-a plani­ficat ca în construcţia tehnologică, în locul metalelor roentgen să fie folosiţi radioizotopii- Izotopii au­­i fost comandaţi şi acum sunt pregă­tiţi specialiştii care vor lucra cu ei şi care sunt recrutaţi din rîndurile muncitorilor La centrul de cercetări al apei, lucrează un colectiv de tehnicieni condus de inginerul Vladimir Fähn­rich, care caută să folosească să­rurile radioactive la analiza apei inginerul Fähnrich, care consideră ca un factor important posibilitatea cercetării sistematice a radioactivi­tăţii apelor din rîurile din Cehoslo­vacia, a spus • „Dacă am prelucra statistic rezultatele acestor cerce­tări, am putea ajuta pe geologii noștri să descopere noi zăcăminte minerale utile industriei energiei atomice“ In afară de aceasta, „cercetătorii apelor“ de la C.­ D. Dukla îşi dau seama că o dată cu dezvoltarea u­zinelor atomice vor creşte si cerin­ţele în ceea ce priveşte calitatea si puritatea apelor industriale folosite si în acelaşi timp se vor perfecţio­na si instalaţiile de cercetare a a­­pei­ Astăzi, sarcina principală a membrilor cercului pentru studiul energiei atomice, este de a-şi însuşi rezultatele obţinute pînă acum în domeniul energiei nucleare şi de a le propaga într-un cerc cît mai larg de tehnicieni şi muncitori. Cu aju­torul preţios al organizaţiei de partid şi al comitetului de fabrică, s-a organizat o expoziţie avînd ca temă energia atomică, cu care pri­lej inginerul Turna de la Institutul Feroviar, împreună cu inginerii Fähnrich, Peli, şeful secţiei ener­getice. Sramek şi alţi membri ai cercului, au arătat vizitatorilor realizările mondiale şi în special cele ale ştiinţei sovietice, precum şi posibilităţile folosirii lor în indus­tria energetică cehoslovacă. S-a ţinut o conferinţă în care s-a vorbit despre folosirea radioizoto­­pilor în industrie şi despre putinţa folosirii lor în întreprinderea noas­tră- In ultimele luni ale anului 1955 s-a organizat un curs ai cărui par­ticipanţi au făcut cunoştinţă cu cele mai importante sectoare din noul domeniu şi cu rezultatele practice înregistrate Pînă atunci- In acelaşi timp, pentru un cerc mai restrîns, a fost organizat un seminar avînd ca temă studiul fizicii nucleare şi al altor sectoare ştiinţifice. Au fost prezentate 10 filme docu­mentare din domeniul energiei ato­mice, iar la şedinţele pe ateliere, muncitorii noştri au făcut cunoştinţă cu problemele de actualitate privind fizica nucleară. In fiecare vineri, după orele de producţie, au avut loc consultaţii cu tovarăşul inginer Sidlo. La creşterea interesului pentru energia atomică o contribuţie im­portantă a adus şi gazeta de perete a fabricii. Ea a publicat articolele „Pentru ca atomul să servească o­­menirii“, „Ce perspective avem în domeniul folosirii energiei atomice“ ş.a. Interesul faţă de tot ceea ce priveşte energia atomică este foarte mare. Se simte nevoia unei litera­turi de specialitate şi sunt mulţi acei care aşteaptă să studieze prin co­respondenţă problemele respective. Pe inginerii, tehnicienii şi ceilalţi specialişti în acest domeniu îi aş­teaptă o muncă grea, prin faptul că trebuie să-şi însuşească totul din mers, concomitent cu problemele de fabricaţie. Dorinţa de a si­ne însuşi s-a manifestat în întreprinderea noastră şi cu prilejul consfătuirii care a avut loc cu dl ing. Şevci­k, membru al delegaţiei cehoslovace la conferinţa de la Geneva cu pri­vire la folosirea în scopuri paşnice a energiei atomice. Această con­sfătuire, prima de acest gen într-o fabrică, a luat sfîrşit prin angaja­mente concrete ale celor prezenţi şi şi-au propus să reducă timpul necesar pentru elaborarea proiecte­lor şi planurilor comandate de „In­stitutul de fizică nucleară". Manifestări în ţară în întîmpinarea celui de al XX-lea Congres al P. C. U. S. In cadrul manifestărilor organizate de A.R.L.U.S. în întîmpinarea celui de al XX-lea congres al P.C.U.S. şi pentru popularizarea proiectului de directive cu privire la cel de al şa­selea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale, sîmbătă după a­­miază a avut loc la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice A.R.L.U.S., în pre­zenţa unui numeros public, conferinţa tov. Avram Bunaciu, secretarul Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, cu subiectul: „Proiectul de directive al congresului al XX-lea al P.C.U.S., mă­reţ program de construcţie a comunis­mului în U.R.S.S.’’ Din sală, au luat cuvîntul filatoarea Petre S. Maria, responsabila brigăzii nr. 5 de tineret de la „Industria Bum­bacului A“, brigadă care deţine dra­pelul de brigadă U.T.M. fruntaşă pe Capitală, inginerul Nicolae Perial, de la uzinele „Mátyás Rákosi“ şi mun­citorul Stupar Ceremer de la uzinele „Semănătoarea“. Ei au arătat că di­rectivele celui de al şaselea plan cin­cinal al U.R.S.S. însufleţesc şi mai mult pe oamenii muncii din ţara noas­tră în lupta pentru traducerea în viaţă a sarcinilor măreţe trasate de cel de al II-lea Congres al P.M.R., în apli­carea pe scară tot mai largă a expe­rienţei în muncă a glorioşilor con­structori ai comunismului. Consfătuirea cadrelor didactice din învăţămîntul superior Luni după amiază s-au terminat lucrările consfătuirii anuale pe ţară a cadrelor didactice de conducere din învăţămîntul superior. La consfătuire au participat: con­ducerea Ministerului Invă­ţă­iîntului, cadre didactice de conducere ale instituţiilor de învăţămînt superior din întreaga ţară, lucrători din Minis­terul Invăţămîntului, reprezentanţi ai organizaţiilor de partid, U.T.M. şi sindicat din instituţiile de învăţă­mînt superior, numeroşi invitaţi — a­­cademicieni, profesori universitari, con­ferenţiari universitari etc., aproximativ 400 de persoane. Discuţiile au scos în relief sarcinile care stau în faţa cadrelor didactice din învăţămîntul superior, cu privire la pregătirea de specialişti pentru e­­conomia ţării noastre, la ridicarea ni­velului ştiințific al cadrelor didac­tice. —6— Informaţii Duminică a avut loc adunarea gene­rală a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice, la care au participat de­legaţi ai celor 27 filiale ale acestei societăţi — cadre didactice din în­­văţămîntul superior şi mediu, cerce­tători ştiinţifici din domeniul istoriei, filologiei, folclorului. Şedinţa a fost prezidată de acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, preşedin­tele Societăţii, care în cuvîntul de deschidere a subliniat sarcinile ce re­vin membrilor Societăţii în lumina documentelor­ celui de al 2-lea Con­gres al P.M.R. Conf. univ. V. Maciu, secretarul ge­neral al Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice a prezentat apoi darea de seamă asupra activităţii Societăţii pe anii 1954—1955, după care au ur­mat discuţii. In aceeaşi şedinţă a fost ales noul consiliu de conducere al Societăţii for­mat din 50 de membri în frunte cu academicienii P. Constantinescu-Iaşi, Iorgu Iordan, Al. Graur, Andrei Oţe­tea şi alţii. Duminică a avut loc conferinţa Or­ganizaţiei de Cruce Roşie a Capita­lei. La lucrările conferinţei au partici­pat delegaţii aleşi de conferinţele ra­ionale de Cruce Roşie, reprezentanţi ai C.C. al Crucii Roşii a R.P.R., ai comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., ai Sfatului Popular al Capita­lei, medici activişti voluntari ai or­ganizaţiei de Cruce Roşie a Capitalei, muncitori, tehnicieni, funcţionari şi gospodine. Darea de seamă prezentată cu acest prilej a subliniat realizările obţinute în munca secţiilor de Cruce Roşie care activează în întreprinderile, insti­tuţiile, cartierele şi şcolile din Capi­tală, contribuţia adusă de miile de activişti sanitari de masă, pregătiţi şi mobilizaţi de Crucea Roşie, la dez­voltarea acţiunii de ocrotire a sănătă­ţii populaţiei din Capitală. Conferinţa a ales noul Comitet al organizaţiei de Cruce Roşie a Capita­lei, comisia de revizie şi delegaţii cel de al doilea Congres al Crucii Roşii a R.P.R. Sîmbătă şi duminică au avut loc la Baia Mare lucrările primei con­sfătuiri regionale a femeilor frun­taşe din agricultură. Consfătuirea a analizat rezultatele obţinute de gos­podăriile colective şi întovărăşirile agricole, subliniind aportul femeilor în munca pentru dezvoltarea avu­tului obştesc şi pentru atragerea în gospodăriile colective a cît mai multe familii de ţărani muncitori. La discuţii au participat 40 de femei care au arătat metodele lor în munca pentru sporirea venituri­lor gospodăriilor colective, pentru continua îmbunătăţire a vieţii lor. * Zilele acestea a sosit în Capitală un nou grup de turişti sovietici care ne va vizita ţara. Din grupul de turişti sovietici, al doilea din acest an, fac parte 26 de persoane din R.S.S. Mol­dovenească, muncitori, ziarişti, func­ţionari, profesori, cercetători ştiinţifici şi medici. Oaspeţii vor petrece 7 zile în Ca­pitala ţării noastre, la Oraşul Stalin şi pe Valea Prahovei. In Capitală ei vor vizita timp de patru zile galeriile Naţionale de Artă, muzee, Combinatul poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“, Palatul Pionierilor etc. Vor asista la un spectacol de operă şi o gală de filme româneşti. Celelalte trei zile tu­riştii sovietici le vor petrece la Orașul Stalin, unde vor vizita uzinele „Ernst Thälmann“, Biserica Neagră și altele, iar la urmă vor vizita cele mai pito­rești locuri de pe Valea Prahovei. ★ ★ Succesele sportivilor sovietici CORTINA D’AMPEZZO 30 (prin telefon de la trimisul special al „Ager­pres“). — Ziua a 4-a a Jocurilor olimpice de iarnă a fost marcată de noi succese ale reprezentanţilor Uniunii Sovietice. Cîştigînd proba de patinaj viteză pe distanţa de 5.000 m, Boris Silkov a adus cea de a treia medalie de aur echipei U.R.S.S. La proba de sărituri pentru combinata nordică, unde erau favoriţi sportivii scandinavi, pe pri­mul loc s-a clasat concurentul sovie­tic Iurii Mâşkin. După 4 zile de întreceri, în cla­samentul neoficial pe ţări, conduce de­taşat reprezentativa U.R.S.S. cu 60 de puncte. Urmează în ordine Austria — 29 puncte; Italia şi Finlanda cu cîte 15 puncte; Suedia — 14 puncte; Germania — 10 puncte; S.U.A. şi El­veţia cu cite 6­2 puncte. Desfăşurarea şi rezultatele diferite­lor probe: PATINAJ Pe lacul Misurina continuă seria re­cordurilor. In proba de 5.000 m, Bo­ris Silkov a repurtat o victorie stră­lucită clasîndu-se pe locul întîi cu timpul de 7’48” 7/10, performanţă ce constituie un nou record olimpic. Ve­chiul record era de 8’10”6/10. De re­marcat că alţi 12 patinatori au între­cut recordul olimpic anterior. Clasament: 1. Boris Silkov (U.R.S.S.) 7’48”7/10 ; 2. S. Eriksson (Suedia) 7’56”7/10; 3. Oleg Goncea­­renko (U.R.S.S.) 7’57”5/10; 4. C. Broeckman (Olanda) 8’00”2/10; 5. W. de Graaf (Olanda 8’00’’ 2/10; 6 R. Aas (Norvegia) 8’01 ”6/10. Rezultatele din 30 ianuarie. Alergînd în perechi diferite în pro­ba de 1500 m. patinaj viteză, Mihai­lov şi Grişin au realizat acelaşi timp- 2’08”6/10 — nou record mondial şi olimpic. Vechiul record era de 2’09’’ 1/10 şi fusese stabilit de Iuri Mihailov săptămîna trecută la Davos. Pe locu­rile următoare s-au clasat Toivo Sa­lonen (Finlanda) 2’09”4/10, Jarvinen (Finlanda) 2’09”7/10, Merkulov (U.R.S.S.) 2’10”3/10. SCHI Peste 100 de concurenţi au luat startul în proba de slalom uriaş ce s-a desfăşurat pe o pîrtie lungă de 2.660 m, cu 71 de porţi şi o diferenţă de nivel de 623 m. Austriacul Tony Sailer s-a clasat pe primul loc cu timpul de 3’O6’T/10. El a fost urmat în ordine de Molterer (Austria) 3’06”3/10, Schuster (Austria) 3’07”2/10, Duvillard (Franța) 3’07”9/10, Bozon (Franța) 3’08”4/10. Schiorul român Gheorghe Cristoloveanu a ocupat lo­cul 37 cu timpul de 3’30”4/10, iar Ni­colae Pandrea locul 75 în 4T2”3/10. In jurul trambulinei Italia s-au adu­nat aproape 50.000 de spectatori pen­tru a asista la săriturile pentru proba de combinată nordică. Această probă cuprinde şi o cursă de fond pe dis­tanţa de 15 km care va avea loc marţi. De la primele sărituri s-a im­pus prin stilul său elegant şi prin lungimea salturilor concurentul sovie­tic Iurii Moşkin. Principalul său rival norvegianul Stenersen, campion mon­dial la această specialitate, a trebuit să se mulţumească cu locul doi. Iată clasamentul : 1. Iurii Moşkin (U.R.S.S.) 217,5 puncte cu sărituri de 77 m. şi 77,50.; 2. Stenersen (Norve­gia) 215 puncte (73 m., 74 m.) ; 3. Eriksson (Suedia) 214 puncte (72,50 m., 72,50 m.). Rezultatele din 30 ianuarie: Proba de slalom special femei s-a desfăşurat pe o pîrtie îngheţată. Sur­prizele nu s-au lăsat aşteptate şi tî­­năra studentă în farmacie, Renée Col­­liard (Elveţia) a cucerit un nesperat titlu olimpic, realizînd în cele două manşe 1’52"3/10 (55T/10 plus 56“ 7/10). Locul doi a revenit austriacei Regina Schoepf cu 1’55”4'10 iar locul trei schioarei sovietice Evghenia Si­dorova care a făcut o cursă foarte fru­moasă, mai ales în prima manşe. Re­zultatul ei este de 1’56”7/10 (56’’9/10 plus 59”8/10). Magdalena Marotineanu (R.P.R.) a ocupat locul 33 cu timpul de 2’41”0. La startul probei de 15 km. fond s-au aliniat 63 de concurenţi. Pe lo­cul întîi s-a clasat Halgeir Brenden, fermier norvegian în vîrstă de 27 de ani. El a parcurs 15 km. în 49’39”. La numai 35 de secunde, pe locul doi s-a clasat Jernberg (Suedia) iar Pa­vel Kob­in (U.R.S.S.) a ocupat locul trei la 38 secunde. HOCHEI PE GHEATA Ultimele întîlniri din cadrul preli­minariilor turneului olimpic de hochei pe gheață au dat loc la dispute inte­resante. Echipa Canadei a învins greu, cu 3-1, reprezentativa Italiei. De re­marcat că cu 6 minute înainte de sfîr­șitul meciului scorul era 1-1. Alte re­zultate : U.R.S.S.—Elveția 10-3 (4-1 ; 2-0; 4-2) , R. Cehoslovacă—R. P. Po­lonă 8-3 (1-1; 6-2; 1-0); Suedia— Elveţia 6-5 (2-3; 3-1; 1-1) ; Germa­nia—Austria 7-0 (1-0; 1-0; 5-0). Pentru turneul final s-au calificat U.R.S.S., Canada, R. Cehoslovacă, S.U.A., Suedia şi Germania. PATINAJ ARTISTIC Pe stadionul de gheaţă a început duminică concursul de patinaj artis­tic. După executarea celor 5 figuri im­puse, în frunte se află patinatorii a­­mericani Alan Jenkins, Robert Do­nald, și David Jenkins. Campionul Europei Alain Giletti ocupă locul 4, iar cehoslovacul Carol Divin locul 5. Campionul olimpic va fi cunoscut miercuri după executarea figurilor li­ber alese. BOB Primele coborîri de control la bob de 4 persoane au scos în evidenţă forma bună a echipajelor italiene care au realizat din nou cele mai bune performanţe. Astfel echipajul Italia I a obţinut timpul zilei cu 1’19­ 5/100. Echipajul R.P.R. condus de Ene a fă­cut o coborîre bună realizînd 1’22/46/100. Rezultatele din 30 ianuarie. Pe pîrtia olimpică de bob au con­tinuat coborîrile de control la bobu­rile de patru persoane. Cel mai bun timp al zilei a fost înregistrat de e­­chipajul italian condus, de Monti în prima coborîre — 1T8”82'100. Merită să fie subliniată și comportarea echi­pajului țării noastre condus de Ene, care din 20 de echipaje s-a clasat pe locul 9 avînd cea mai bună coborîre de 1 ’22”89/100. Cel de al doilea echi­paj al R.P.R. condus de Dragomir a ocupat locul 14. Pag. 3-a Meciul de şah R. P. R. — R. P. F. Iugoslavia La 28 ianuarie a început la Bel­grad întîlnirea internaţională de şah dintre selecţionatele R. P. F. Iugo­slavia şi R.P.R. Acest meci se des­făşoară în cadrul campionatului Eu­ropei de şah pe echipe. Echipa iugo­slavă, a prezentat o formaţie puter­nică în frunte cu marii maeştri inter­naţionali Gligoric, Trifunovic, Ivkov şi alţi şahişti de valoare. După dispu­tarea partidelor din cele două ture programate, echipa iugoslavă conduce cu 8—4, alte opt partide fiind între­rupte. Iată rezultatele tehnice: runda I-a: Bălănel—Gligoric 0—1; Ciocîltea— Ivkov 0—1; Gunsberger—Matanovic (întreruptă); Rădulescu — Trifunovic 1/2—1/2; Urseanu—Pire 1/2—1/2; Halic—Karaklajic 0—1 ; Ghiţescu— Rabar (întreruptă) ; I. Szabó—Milic 1/2—1/2 ; Troianescu—Djurasevic (în­treruptă); Soos—Janosevic 1—0. Runda II-a : Gligoric—Bălănel (în­treruptă); Ivkov—Ciocîltea (întrerup­tă); Matanovic—Gunsberger (între­ruptă); Trifunovic—Rădulescu, 1/2— 1/2; Pire—Urseanu 1/2—1/2; Kara­klajic—Halic 1/2—1/2; Rabar—Ghi­ţescu 1—0 ; Milic—Szabó (întrerup­tă); Djurasevic—Troianescu (între­ruptă) , Ianosevic—Soos 1—0, întîlnirea continuă cu disputarea partidelor întrerupte. Progresul Oraşul Stalin (feminin) şi C.C.A. (masculin) au cîştigat „Cupa de iarnă“ la handbal Buna comportare a echipelor şi in­tervenţia elementului surpriză au dus la o evoluţie pasionantă a scorului, oferind un spectacol de calitate numerosului public venit duminică în sala Floreasca pentru a asista la fi­nalele „Cupei de iarnă“ la handbal redus. In finala feminină deşi la început Ştiinţa I.C.F. era considerată cîştigă­­toare sigură, a fost nevoie de două prelungiri a cîte două reprize, pentru a se desemna învingătorul. Progresul Oraşul Stalin, aplicînd strict marcajul la om şi dînd dovadă de o rară pu­tere de luptă a anihilat tehnica su­perioară a adversarului şi după pre­lungirile regulamentare, rezultatul era de 9—9 (4—4, 8—8). Pînă la urmă a fost nevoie să se facă calculul vîrs­­tei jucătoarelor şi astfel echipa Pro­gresul Oraşul Stalin, mai tînără, a cîştigat „Cupa de iarnă“. Ana Starck, Mora Windt (Progresul) şi Elena Pă­­dureanu, Claudia Telehuz (Ştiinţa) au fost cele mai bune jucătoare din acest meci. ★ Cu toate că Ştiinţa Timişoara în­­trecuse cu uşurinţă pe Ştiinţa I.C.F. şi dovedise o formă bună, totuşi C.C.A. rămînea favorită în meciul fi­­nal. După marcarea a trei puncte la începutul meciului, victoria milita­rilor părea numai o formalitate.. Nu însă de aceeaşi părere au fost şi stu­denţii timişoreni, care printr-un efort exemplar au refăcut handicapul şi au dat meciului un aspect deosebit de disputat. Pentru obţinerea victoriei, pe lîngă risipa de energie, jucătorii ambelor echipe au făcut uz de subi­­lităţi tehnice şi tactice, ridicînd me­ciul la un înalt nivel. După ce au fost egale de două ori în decursul meciului, abia în ultimul minut C.C.A. marchează punctul victoriei, cucerind astfel „Cupa de iarnă”: 18—17 (11—9). Sauer (C.C.A) şi Jude (Şti­­inţa Timişoara) au fost cei mai buni de pe teren. Sub nivelul meciului a fost arbitrajul lui Lăzărescu. In meciurile pentru locurile III şi IV şi V şi VI s-au obţinut rezultatele: Ştiinţa I.C.F—Voinţa Sibiu 20—15; Dinamo Oraşul Stalin—Ştiinţa Galaţi 22—14, F. B. Informaţii Pronosport Iată cum arată un buletin cu 12 rezultate exacte de la concursul Pro­nosport nr. 4 din 29 ianuarie 1956: I. U.R.S.S. — Elveţia ( hochei) 1 VI. Marseille — Nice x III. Bordeaux — Troyes x IV. Racing-Club Paris — Nancy 2 V. Nimes — Sedan 1 VI. Monaco — Lyon 1 VII. Saint-Étienne — Strasbourg 1 VIII. Bologna — Juventus 2 IX. Lazio — Milan 2 X. Napoli — Padova 1 XI. Samptoria — Roma 1 XII. Ştiinţa înv. Timişoara — FI. Roşie Arad 2 La acest concurs au fost depuse 480.000 buletine. In urma trierii, au fost găsite 5 buletine cu 12 rezultate exacte, 28 buletine cu 11 rezultate, exacte și 1349 buletine cu 10 rezultate exacte.

Next