Munca, iulie 1956 (Anul 12, nr. 2704-2729)
1956-07-10 / nr. 2711
Proletari din toate ţările, uniti-val ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII. nr. 2711 Marți 10 iulie 1956 4 pagini 20 bani Să oferim un bogat program cultural celor veniţi la odihnă In faţa afişului intitulat „Unde mergem azi ?“ pe care-l întîlneşti în principalele puncte din staţiunea Călimăneşti-Căciulata, se adună zilnic zeci de oameni ai muncii, veniţi la odihnă sau tratament. Se poate alege între o conferinţă „In faţa hărţii“ ce se ţine la clubul de vară, o seară de satiră şi umor (din operele clasicilor) de la clubul „Puşkin“ (Căciulata), sau spectacolul prezentat de echipa artistică a muncitorilor sanitari din localitate la clubul central „Constantin David“. Animatorii acestei activităţi sunt tovarăşi ca Ion Vintilă (responsabilul clubului „Puşkin“), Dumitru Creangă (organizator cultural), S. Receanu (responsabil cu educaţia fizică). De altfel, întreg colectivul cultural se străduie să ofere celor veniţi in staţiune posibilitatea de a-şi petrece timpul in mod plăcut. Cit de instructive sunt, de pildă, conferinţele medicale ce se tin in fiecare marti de către medicii de aici ! Tinerii participă cu entuziasm la „Joia tineretului“, in cadrul căreia se dezbate de obicei o problemă de educaţie, după care urmează concursuri de epigrame, de dans, ai căror ciştigători capătă premii în cărţi. Foarte apreciate sunt festivalurile artistice la care-şi dau concursul cei veniţi la tratament sau odihnă. La cerere, se organizează concerte simfonice — o seară Ceaikovski, Mozart etc.— cu ajutorul bogatei discoteci din staţiune. Textilistele Cornelia Drăghici şi Eugenia Pîrvu de la întreprinderea „Firul Roşu“, au discutat multă vreme despre interesantul jurnal-vorbit la care au participat intr-una din seri. Excursiile, organizate după sfatul medicilor, pe distanţe nu prea mari, sunt şi ele foarte apreciate. E îmbucurător faptul că, la fel ca la Călimăneşti, in multe staţiuni balneo-climatice s-a imbunătăţit activitatea culturală. Aceasta, ca răspuns la cerinţele miilor de oameni ai muncii care vin anual la odihnă şi tratament. Dispunînd aici de timp liber, mai mult decit in cursul anului, ei vor să participe la acţiuni cit mai interesante şi plăcute. Străduindu-se să răspundă acestor cerinţe, colectivul cultural din staţiunea Lacul Roşu a dat celor veniţi la odihnă prilejul să înveţe lucruri noi. „Concursurile de memorie“ pe marginea articolelor mai importante apărute în presă, „Sfaturile pentru pescari“, serile literare şi altele au îmbogăţit cunoştinţele participanţilor, dindu-le în acelaşi timp posibilitatea să petreacă un mod plăcut. Un program instructiv şi interesant se desfăşoară şi la Tuşnad. Aici, pentru mame şi copii se organizează manifestări speciale. In ultimul timp s-a observat strădania activiştilor culturali din staţiuni de a satisface multiplele şi variatele cerinţe ale celor veniţi la odihnă sau tratament. Această strădanie trebuie însă susţinută, creîndu-se condiţiile materiale necesare bunei desfăşurări a fiecărei manifestări. In majoritatea staţiunilor sunt cluburi minunate, bine amenajate unde oamenii vin cu drag. Se mai întîmplă însă şi altfel: să se Întocmească planuri frumoase. Interesaite, dar să nu existe un local corespunzător pentru acţiunile cuprinse în ele. Aşa e cazul, de pildă, la Olăneşti. Aici a fost alcătuit un plan de activitate bogat şi atrăgător : conferinţe, jurnale vorbite, seri-ghicitori (literare şi muzicale). Multe din acestea nu se ţin insă din lipsa unui club bine amenajat. Cel existent nu corespunde şi oamenii preferă să stea în parc, decit să se închidă intr-o cameră mică a aşa-zisului club. Şi totuşi, fostul cazinou din staţiune ar putea fi uşor transformat intr-un club. Dar Direcţia Generală Balneo-Climatică din Ministerul Sănătăţii nu se ocupă de asemenea probleme. Tot aşa stau lucrurile cu cinematograful de vară din Olăneşti, a cărui „reamenajare“ a început acum patru ani. Se vede însă treaba că — deşi există fonduri — întreprinderea regională cinematografică Piteşti n-a reuşit timp de patru ani să se ocupe de această lucrare. Cum pot sta nepăsători tovarăşii de la Direcţia respectivă a Ministerului Sănătăţii (de care ţine această staţiune) faţă de asemenea probleme ? De altfel, situaţii ca aici întîlnim şi iu alte staţiuni care ţin de acest minister. Pentru curmarea stărilor de lucruri amintite trebuie luate măsuri concrete, căci promisiuni s-au făcut in multe rinduri. Direcţia staţiunilor balneo-climatice de pe lingă C.C.S. s-a ocupat in mod deosebit de activitatea culturală din unităţile care-i aparţin. Organizatorii culturali au fost aleşi cu grijă şi pregătiţi temeinic. Activişti ai sectorului cultural dau îndrumări practice, pe teren, pentru ca manifestările să fie cit mai interesante, cu un conţinut bogat. Rămîne ca Direcţia respectivă să extindă experienţa bună dobindită in unele staţiuni. Sintem in perioada de vară, cind creşte numărul celor ce pleacă la odihnă şi tratament. In această perioadă activitatea culturală trebuie intensificată. Consiliile şi colectivele culturale din staţiuni au datoria să-şi desfăşoare în aşa fel munca incit fiecare oaspete să se simtă bine, să petreacă în mod plăcut, să-şi îmbogăţească cunoştinţele, atît profesionale cit şi de cultură generală. Serile tematice pe probleme variate, întîlniirile între fruntaşii din ramuri diferite sau chiar din aceeaşi ramură, vor face ca oamenii să se cunoască mai bine intre ei, să lege prietenii. Să nu lipsească din nici un plan serile sau după-amiezile distractive. De asemenea, conferinţele scurte, interesante vor atrage un auditoriu numeros. Toată atenţia faţă de calitatea spectacolelor date de artiştii profesionişti ! S-a criticat in numeroase rinduri faptul că in staţiuni se prezintă spectacole necorespunzătoare. Se pare însă că mai există tovarăşi care nu prea ţin seama de sezisările făcute. De curînd la Tuşnad, o echipă care a venit aici în numele circului din Sf. Gheorghe, a primit aprobarea Sfatului popular regional să prezinte un spectacol de trei sferturi de oră. Publicul a fost indignat atît din cauza preţului ridicat al biletelor, cit şi din cauza nivelului scăzut al aşa-zisului spectacol. Sunt nenumărate posibilităţi pentru organizarea unei activităţi culturale interesante şi Instructive în staţiuni Este necesar ca acestea să fie pe deplin folosite, iar acolo unde nu există incă condiţii corespunzătoare, să fie create. Toate mijloacele culturale să fie puse in slujba asigurării unei odihne plăcute, meritată de oamenii muncii. Veşti din întrecerea socialistă Primii vagoneţi de cărbune la abatajul 42 Minerii de la Anina au sărbătorit duminică darea în funcţiune a puţului central al minei Anina şi decorarea unor muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul trustului cărbunelui Anina care s-au distins in muncă la executarea acestei importante lucrări La festivitate au fost de faţă reprezentanţi ai Ministerului Minelor, ai Consiliului Central al Sindicatelor, ai C.C. al Sindicatului muncitorilor mineri, ai organelor locale de partid şi de stat, delegaţi de la celelalte mine bănăţene : Coman, Secul, Coza şi Ponor. Festivitatea a fost deschisă de tov. Gh. Bengescu, preşedintele comitetului de întreprindere al trustului cărbunelui Anina. Tov. Ion Ţundrea, directorul trustului cărbunelui Anina, a felicitat călduros pe harnicii mineri care au reconstruit într-un timp record, cu aproape un an şi jumătate înainte de termen, puţul central de la mina Anina. Felicitînd pe minerii Aninei, tov. Nicolae Schwartz, locţiitor al ministrului Minelor, a subliniat că reconstrucţia puţului central reprezintă unul din cele mai importante succese ale tehnicii miniere din ţara noastră. Această importantă lucrare minieră a constituit o şcoală de înaltă calificare pentru mineri şi va contribui la dezvoltarea succeselor în domeniul lucrărilor de pregătire pentru descoperirea de noi rezerve de cărbuni cocsificabiili. A urmat solemnitatea decorării minerilor şi tehnicienilor care s-au distins in munca de reconstrucţie a puţului central de la mina Anina. S-a dat apoi citire listei minerilor, tehnicienilor şi inginerilor care au fost premiaţi cu sume de bani din fondul directorului. După solemnitate a avut loc darea în funcţiune a puţului central de mină. Tov. Nicolae Schwartz, locţiitor al ministrului Minelor, taie panglica de la uşile coliviei. Din adîncul pămîntului, de la abatajul 42, au ieşit primii 4 vagoneţi cu cărbune cocsificabil extras de brigada condusă de Vasile Ţăcăluş. Benzina, motorina şi petrol peste plan BRAZI (coresp. „Munca’’). — întrecerea socialistă ce se desfăşoară sub lozinca „Să valorificăm cît mai bine fiecare tonă de ţiţei”, a cuprins colectivele de muncă de la rafinăria nr. 7 din Brazi-Ploeşti. Aplicînd cu ajutorul inginerilor şi tehnicienilor o serie de noi măsuri tehnico-organizatorice ca : montarea unui granic-ascensor la coloana principală şi a două răcitoare la instalaţia C.T.2, introducerea unui dispozitiv pentru ridicarea şi înlocuirea serpentinelor la răcitoarele de benzină etc., s-a reuşit să se ajungă la micşorarea timpului de reparaţii a instalaţiilor în primul semestru al anului, la prelucrarea cu 0/35 la sută mai mult ţiţei şi reducerea cu 5,58 la sută mai multă benzină, motorină şi petrol peste plan. Luptînd pentru coordonarea mai justă a regimurilor de temperaturi şi presiuni la instalaţii şi aplicînd un regim tehnologic adaptat fiecărui sort de ţiţei distilat în parte, rafinorii au reuşit să dea din aceeaşi cantitate de ţiţei supusă prelucrării, un plus de 3.738 tone benzină, în primele 6 luni ale anului, 1569 tone petrol şi 9600 tone motorină. Datorită acestui lucru productivitatea muncii pe această perioadă a crescut cu 983 la sută faţă de cifra planificată. In mod deosebit s-au evidenţiat colectivele de muncă de la instalaţiile D.A. 2, şi C.T. 2 în cadrul cărora lucrează ing. Dumitru Grămadă şi Ion Borcan, distilatorii Niculae Stan, Niculae Roşea, Ion Călin, Gh. Neagu şi fochiştii Gh. Ţirban şi Ion Stoailă, care s-au situat în tot timpul în fruntea întrecerii. Rodnicul bilanţ al primului semestru BUCUREŞTI (coresp. „Munca"). In fiecare zi, de la fabrica „Ceramica“ din Bucureşti, pleacă peste 150 de maşini, ce transportă pe şantiere zeci de mii de cărămizi şi alte materiale de construcţii fabricate aici. Această întreprindere aprovizionează în special şantierele de construcţii ale blocurilor muncitoreşti din Floreasca, Griviţa Roşie şi Vatra Luminoasă Calitatea produselor livrate este apreciată pe toate şantierele, ea constituind de altfel unul din obiectivele întrecerii. Bilanţul cu care colectivul acestei întreprinderi a încheiat primul semestru din acest an este deosebit de elocvent. Planul producţiei globale a fost depăşit cu 38 la sută. Productivitatea pe cap de muncitor a crescut cu 7 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 1 la sută în ciuda timpului nefavorabil care a cauzat întreprinderii unele pagube. In 6 luni, muncitorii fabricii au trimis pe şantier 160.000 cărămizi peste plan şi 215.000 blocuri beton care înlocuiesc 1.720.000 de cărămizi. Realizările obţinute se datoresc în mare măsură şi introducerii micii mecanizări. Astfel, la secţia blocuri s-au introdus benzi transportoare care pe lîngă că elimină munca manuală a adus o creştere a productivităţii muncii în acest sector de 20 la sută. Concursul cercurilor artistice de amatori ale sindicatelor In clişeu , zilele trecut, pe scena teatrului C.C.S. spectatorii au aplaudat echipa de dansuri formată din salariaţi ai Academiei R.P.R., interpreted un dans maghiar. Fotografie: P. COZIA Sute de cetăţeni ai Capitalei au ocazia să admire talentul artiştilor amatori care se întrec în cadrul fazei orășenești a celui de-al IV-lea concurs al cercurilor artistice de amatori. Un bufet „Expres“ la Ploeşti PLOEŞTI (coresp. „Munca"). Pe una din clădirile de pe strada Republicii din localitate, a apărut de curînd o nouă firmă vestind deschiderea bufetului „Expres". Faptul că această unitate a trustului de alimentaţie publică locală a fost aşteptată cu multă nerăbdare îl dovedește numărul mare de consumatori care vizitează zilnic bufetul. Premisele îndeplinirii planului anual în mai puţin de 11 luni Aplicînd pe scară din ce în ce mai largă metodele avansate de lucru ca : organizarea muncitorilor în brigăzi simple şi complexe, metoda Chirişi, exploatarea fagului în catarge ş. a., precum şi printr-o serie de măsuri tehnico-organizatorice, colectivul de muncă de la I.F.E.T.-Falcău a reuşit să realizeze cu o lună mai devreme planul producţiei globale pe întreg semestrul I în proporţie de 123 la sută, iar producţia marfă în proporţie de 101 la sută. La 18 VI 1956 s a dat fabricilor de cherestea peste planul semestrului I, 3.760 m. c. lemn rotund răşinoase şi 140 m. c. buşteni gater fag. De asemenea s-a livrat minelor de cărbuni 2.700 m.c. lemn mină, fabricilor de hîrtie şi celuloză 1.500 m.c. lemn de foc şi 9.700 mst. etc. S-au evidenţiat brigăzile complexe conduse de tovarăşii Arcadie Popescu, Veniamin Juravle, Silvestru Păduche şi Nicolae Popescu care au realizat între 110-140 procente faţă de plan. Cîştigul mediu realizat pe cap de muncitor a fost de peste 1.000 Iei lunar. Pentru buna organizare a muncii în brigăzi simple s-au evidenţiat tovarăşii Dumitru Juravle, Victor Omania, Dumitru Pleşea, Petru Popescu şi alţii. O preocupare deosebită a comitetului de întreprindere şi muncitorilor, a constituit-o problema reducerii preţului de cost. In primele 5 luni, preţul de cost a fost redus cu 4,48% pe unitate de produs faţă de sarcina planificată. Ca urmare a reducerii preţului de cost s-a îmbunătăţit simţitor situaţia materială a muncitorilor. Pentru perioada M.31.VI, ei au primit premii de peste 300.000 lei. Factorii principali care au contribuit la reducerea preţului de cost au fost: respectarea condiţiilor de exploatare, sortarea judicioasă a produselor lemnoase, utilizarea raţională a mecanismelor, atelajelor proprii şi mijloacelor de transport C.F.F. şi auto. Analizînd rezultatele din această perioadă şi ţînînd seama de condiţiile realizate pentru lunile şi trimestrele următoare, se poate spune că la I.F.E.T.-Falcău s-au creat premizele îndeplinirii integrale a planului de producţie pe anul 1956, în mai puţin de 11 luni. Ion Chinezu corespondent voluntar jucătoarele noastre de handbal s-au dovedit a fi cele mai bune din lume aminică seara a sosit de la Frankfurt pe Main o veste care ne-a umplut inimile de bucurie: echipa reprezentativă de handbal fete a R.P.R. a cucerit titlul de campioană a lumii. Oamenii muncii din ţara noastră le felicită din toată inima pe merele noastre reprezentante sportive şi le urează tot mai multe succese. Jucătoarele noastre au obţinut această strălucită performanţă datorită atît înaltei lor pregătiri tehnice, tactice şi fizice cit şi exemplarei lor puteri de luptă, dirzeniei lor izvorite din dragostea adincă faţă de patrie. Ele nu au precupeţit nici un efort pentru a reprezenta cu cinste mişcarea noastră sportivă. „ Exemplul jucătoarelor de handbal va însufleţi şi pe ceilalţi sportivi ai noştri care nu vor precupeţi nici un efort în obţinerea unor valoroase rezultate in viitoarele intilniri internationale. Prin telefon de la Frankfurt pe Main La capătul unei lupte dîrze E inutil să vă mai spun că atît eu și mai cu seamă jucătoarele noastre nu ne-am revenit încă din emoțiile trăite în timpul decisivei partide de duminică. Am avut prilejul să fac numeroase deplasări cu echipa feminină de handbal. Pretutindeni am admirat puterea lor de luptă, ambiţia şi voinţa lor extraordinară. In meciul de duminică s-au întrecut pe ele visele. Din nenumăratele dovezi ale înaltului lor patriotism voi aminti acum doar de una In timpul unui plonjon, Irina Nagy, portarul echipei noastre reprezentative, s-a accidentat la mină. Dindu-şi seama insă cită nevoie are echipa de dinsa, de priceperea şi indeminarea ei, Irina Nagy a continuat totuşi să joace. Cind s-a terminat meciul şi jucătoarele noastre au devent campioane mondiale am întrebat-o pe Irina Nagy cum se simte. „Foarte bine !" mi-a răspuns ea, copleşită de bucuria victoriei la obţinerea căruia a contribuit atît de mult. Aşa au luptat jucătoarele noastre ! La sute de kilometri depărtare de patrie, ele au reuşit să facă să răsune puternic pe stadionul din Frankfurt imnul republicii noastre dragi. Jucătoarele noastre ştiu că dobindirea unui astfel de succes a fost posibil datorită grijii statului nostru democratpopular pentru mişcarea de cultură fizică şi sport. De aceea, mindre de victoria obţinută şi hotărite să repurteze noi victorii, ele işi îndreaptă cu recunoştinţă gindurile către Partidul Muncitoresc Român, către guvernul ţării, către patrie. PETRE CAPRA preşedintele comisiei centrale de handbal. (Citiţi în pagina IlI-a corespondenta speciala de la Frankfurt pe Main, transmisă de tovarăşul Ion Balaş, vicepreşedinte al C.C.F.S.), Elena Jianu căpitanul echipei Irina Nagy Irina Gunther Aurelia Sălăgeanu Iozefina Ugran Aurora Popescu Maria Scheipp Carolina Roceanu Ileana Colesnicov Lucia Dobre Mora Windt Elena Pădureanu Victoria Dumitrescu Ana Starck' Magda Haberpursch . ta evo» cs 1 Cu toate forţele şi mijloacele la strîngerea recoltei In toate regiunile ţării a început recoltarea păioaselor, îndată ce culturile dau în pîrgă oamenii muncii de pe ogoare pornesc cu toate forţele şi mijloacele la strîngerea recoltei. Pînă acum cele mai mari suprafeţe au fost recoltate în regiunile Craiova, Bucureşti, Timişoara şi Constanţa. In raioanele Calafat, Cujmir, Corabia, Caracal şi Segarcea dirn regiunea Craiova, recoltatul griului se desfăşoară din plin. La gospodăria agricolă Izbiceni secerişul griului a fost terminat. In regiunea Craiova a început de la 9 iulie săptămîna record la seceriş. Aproape în toate regiunile a început semănatul porumbului furajer în mirişti. Suprafeţe mai mari au fost însămînţate pînă acum în regiunile Craiova, Bucureşti, Oradea şi Constanţa. Săptămîna aceasta în majoritatea regiunilor va începe din plin secerişul griului. In fiecare sat şi comună, în fiecare gospodărie de stat, gospodărie colectivă şi staţiune de maşini şi tractoare munca trebuie în aşa fel organizată încît să se folosească toate mijloacele existente la strîngerea recoltei, să se lucreze cu întreaga capacitate de lucru a maşinilor şi să nu se piardă nici o zi şi nici o oră bună de lucru. Este necesar ca în acelaşi timp cu secerişul să se desfăşoare dezmiriştitul, căratul snopilor la aici, astfel ca la 3—4 zile după recoltat să înceapă treierişul. Primii snopi... BAIA MARE (de la trimisul nostru). In ultimele zile, vremea devenind favorabilă, odată cu întreţinerea culturilor oamenii muncii de pe ogoare din regiunea Baia Mare au trecut şi la strîngerea recoltei de pe hectarele însămînţate cu orz şi griu. In raioanele Cărei şi Satu Mare, în multe G.A.S., gospodării colective şi pe tarlale ale ţăranilor cu gospodării individuale, secerătorile-legători au ieşit în lanuri lăsînd în urmă primii snopi din noua recoltă. La G.A.S. Cărei, de pildă, numai în cîteva zile, cele patru combine şi cele cinci secerători-legători care lucrează acum pe cîmp au reuşit să recolteze orzul de pe o suprafaţă de 85 hectare. De asemenea, la G.A.S.Satu Mare s a terminat în întregime recoltarea celor 198 hectare însămînţate cu orz. La secţiile din Satu Mare, Odoreu şi Dorolţ din aceeaşi unitate a început şi treierişul, în primele zile treierîndu-se peste 25.000 kg orz. De puţină vreme s-a pornit şi la secerişul griului de toamnă. Fruntaşi în această acţiune sunt colectivişti din Berveni, raionul Cărei. Deocamdată suprafeţele recoltate sunt mici, însă în viitoarele zile se va putea lucra din plin. Pînă acuru, în întreaga regiune a fost recoltat orzul de pe 900 hectare, iar griul pe o suprafață depeste 100 hectare. In prima zi a „Săptămînii record“ Din iniţiativa comitetului regional de partid şi a comitetului executiv al sfatului popular regional Craiova, intervalul 9—16 iulie a fost declarat săptămină record pentru grăbirea recoltării păioaselor In scopul evitării pierderilor de recoltă, organizaţiile de partid, sfaturile populare comunale şi organele agricole, au dus încă cu cîteva zile înainte de începerea săptămînii record o intensă muncă de lămurire în rîndul oamenilor muncii de pe ogoare, îndemnîndu-i ca în săptămîna record să realizeze zilnic la recoltare o viteză de cel puţin 41.000 hectare pe regiune. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, membrii gospodăriei agricole colective „Steagul Roşu“ din comuna Salcia, raionul Cujmir, au terminat în prima zi a săptămînii record recoltarea celor 107 hectare însămîntate cu grîu. In prima zi a săptămînii record în raionul Cujmir, raion fruntaș pe regiune, viteza zilnică la recoltarea păioaselor a fost depășită cu peste 20 la sută. Pînă în prezent au fost recoltate peste 12.300 hectare cu păi joase. Cu fiecare tractor cel puțin un hantru zilnic peste pian Urmînd pilda mecanizatorilor de la S. M. T.-Pantelimon Brigada a 12 de la S.M.T., „1 Mai“Brăila se numără printre brigăzile fruntașe. In întrecerea socialistă desfășurată în muncile agricole de primăvară s-a situat pe locul II. Aici lucrează tractorişti destoinici ca Mircea Marin, organizator al grupei sindicale, Năstase Ciucaşu, Ion Cristea, Vasile Burcu, Policarp Ciobanu ; şef de brigadă este ConstantinCosma. Un mănunchi de oameni inimoşi, hotărîţi să cîştige primul loc pe staţiune. Cînd am poposit la S.M.T. ,,1 Mai" i-am găsit meşterind pe lîngă tractoare, batoze şi secerători-legători. Făceau ultimele pregătiri înainte de a ieşi în cîmp, pe ogoarele gospodăriilor colective sau întovărăşirilor repartizate. — Gata, băieţi — se adresă tractoriştilor, Cosma, şeful brigăzii. Ce s-aude cu cisterna ? Cine s-a dus după alimente ?... In acea zi, către ora prînzului, brigada urma să iasă în cîmp. Mircea Marin — organizatorul grupei sindicale — de comun acord cu şeful brigăzii, a chemat pentru cîteva minute tractoriştii la o discuţie. Vroia să le vorbească de iniţiativa tractoriştilor de la S.M.T. Pantelimon de a realiza cu fiecare tractor cel puţin un hantru zilnic peste plan. S-au strîns chiar la sediul comitetului sindical. — Băieţi — le-a spus Cosma. — brigada noastră s-a clasat în primăvară a doua în întrecere. E un lucru bun. Dar, noi putem să cucerim şi titlul de brigadă fruntaşă pe staţiune. Asta depinde numai de noi. Şi, forţe avem. Mircea struneşte grozav tractorul. Buriu, fiind vechi în meserie, face de asemenea lucru de ispravă. Ceilalţi aşişderea. Putem să depăşim mult sarcina de plan în vară. Dar, va trebui ca zi de zi să nu fie nici unul sub normă, să secere cît mai mult cu fiecare agregat, să tremere continuu. Să lucrăm aşa cum s-au angajat să lucreze semetiştii de la Pantelimon. Ăştia au ca obiectiv în întrecere să facă cel puţin un hantru zilnic peste plan. Ce ziceţi, ne angajăm să urmăm exemplul celor de la Pantelimon ? Au urmat cîteva clipe de tăcere, căci cei dintr-a Xll-a nu aruncă vorbe în vînt. — Eu cred — a rostit organizatorul de grupă Mircea Marin — că în muncile de recoltare ce ne stau în faţă vom putea să ocupăm locul I în întrecere. Cu M.T.Z.-ul meu, înlăturînd mersul în gol, folosind mai bine, ziua de lucru şi maşinile socotesc că pot realiza zilnic cel puţin un hantru peste plan cit şi-au propus cei de la Pantelimon, poate chiar doi hantri. — De acord cu tine — s-a sumeţit Policarp Ciobanu care sta rezemat de tocul uşii. — Doi hantri zilnic peste pian se pot face. Teren avem, maşini avem, calificare avem. Eu unul nu voi lipsi o zi de la brigadă şi voi îngriji mult mai atent maşinile. Mai trebuie însă ceva. In primăvară eu am avut greutăţi din pricina întîrzierilor în aprovizionarea cu piese. Acum să nu se mai repete lucru ăsta pentru că orice întîrziere înseamnă pierdere de boabe. Rind pe rînd şi-au spus cuvîntul şi ceilalţi tractorişti. Buriu, de pildă, a arătat ca întrucît lucrează pe tractor K.D. 35, un tractor „mai pretențios" — după spusele lui — s-a angajat să muncească astfel ca în fiecare zi să facă un hantru şi jumătate peste plan. — înainte de a încheia şedinţa mai vreau să zic cîteva cuvinte — a continuat şeful brigăzii. — Văd că toţi vă alăturaţi iniţiativei. Am toată încrederea în voi. Cer însă comitetului sindical să urmărească evidenţa întrecerii, să nu se mai întîrzie apariţia foii volante. Ea trebuie să apară la timp, la decade, pentru ca noi să cunoaştem şi rezultatele obţinute în întrecere de celelalte brigăzi. Şi mai e ceva. In primăvara aceasta am mîncat mîncare caldă doar de două ori. Să nu ni se mai servească numai salamuri şi marmeladă şi încă la un preţ ridicat. Cerem să se dovedească mai multă grijă faţă de aprovizionarea cu hrană caldă a tractoriştilor. Cît despre noi, ne vom strădui să fim la înălţimea mecanizatorilor de la Pantelimon. Ing. agr. V. STANCU