Munca, iulie 1956 (Anul 12, nr. 2704-2729)

1956-07-10 / nr. 2711

Proletari din toate ţările, uniti-val ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII.­­ nr. 2711 Marți 10 iulie 1956 4 pagini 20 bani Să oferim un bogat program cultural celor veniţi la odihnă In faţa afişului intitulat „Unde mergem azi ?“ pe care-l întîlneşti în principalele puncte din staţiunea­ Că­­limăneşti-Căciulata, se adună zilnic zeci de oameni ai muncii, veniţi la odihnă sau tratament. Se poate alege între o conferinţă „In faţa hărţii“ ce se ţine la clubul de vară, o seară de satiră şi umor (din operele clasicilor) de la clubul „Puşkin“ (Căciulata), sau spectacolul prezentat de echipa artistică a muncitorilor sanitari din localitate la clubul central „Constan­tin David“. Animatorii acestei activi­tăţi sunt tovarăşi ca Ion Vintilă (res­ponsabilul clubului „Puşkin“), Du­mitru Creangă (organizator cultu­ral), S. Receanu (responsabil cu edu­caţia fizică). De altfel, întreg colec­tivul cultural se străduie să ofere celor veniţi in staţiune posibilitatea de a-şi petrece timpul in mod plăcut. Cit de instructive sunt, de pildă, con­ferinţele medicale ce se tin in fiecare marti de către medicii de aici ! Tinerii participă cu entuziasm la „Joia tinere­tului“, in cadrul căreia se dezbate de obicei o problemă de educaţie, după care urmează concursuri de epigrame, de dans, ai căror ciştigători capătă premii în cărţi. Foarte apreciate sunt festivalurile artistice la care-şi dau concursul cei veniţi la tratament sau odihnă. La cerere, se organizează concerte simfonice — o seară Ceai­­kovski, Mozart etc.— cu ajutorul bo­gatei discoteci din staţiune. Textilis­­tele Cornelia Drăghici şi Eugenia Pîrvu de la întreprinderea „Firul Roşu“, au discutat multă vreme des­pre interesantul jurnal-vorbit la care au participat intr-una din seri. Excursiile, organizate după sfatul medicilor, pe distanţe nu prea mari, sunt şi ele foarte apreciate. E îmbucurător faptul că, la fel ca la Călimăneşti, in multe staţiuni bal­­neo-climatice s-a imbunătăţit activi­tatea culturală. Aceasta, ca răspuns la cerinţele miilor de oameni ai mun­cii care vin anual la odihnă şi tra­tament. Dispunînd aici de timp liber, mai mult decit in cursul anului, ei vor să participe la acţiuni cit mai interesante şi plăcute. Străduindu-se să răspundă acestor cerinţe, colecti­vul cultural din staţiunea Lacul Roşu a dat celor veniţi la odihnă prilejul să înveţe lucruri noi. „Concursurile de memorie“ pe marginea articolelor mai importante apărute în presă, „Sfaturile pentru pescari“, serile lite­rare şi altele au îmbogăţit cunoştin­ţele participanţilor, dindu-le în ace­laşi timp posibilitatea să petreacă un mod plăcut. Un program instructiv şi intere­sant se desfăşoară şi la Tuşnad. Aici, pentru mame şi copii se organizează manifestări speciale. In ultimul timp s-a observat stră­dania activiştilor culturali din sta­ţiuni de a satisface multiplele şi va­riatele cerinţe ale celor veniţi la odihnă sau tratament. Această stră­danie trebuie însă susţinută, creîn­­du-se condiţiile materiale necesare bunei desfăşurări a fiecărei manifes­tări. In majoritatea staţiunilor sunt cluburi minunate, bine amenajate unde oamenii vin cu drag. Se mai întîmplă însă şi altfel: să se Întocmească pla­nuri frumoase. Interesaite, dar să nu existe un local corespunzător pentru acţiunile cuprinse în ele. Aşa e cazul, de pildă, la Olăneşti. Aici a fost alcă­tuit un plan de activitate bogat şi a­trăgător : conferinţe, jurnale vorbite, seri-ghicitori (literare şi muzicale). Multe din acestea nu se ţin insă din lipsa unui club bine amenajat. Cel exis­tent nu corespunde şi oamenii preferă să stea în parc, decit să se închidă in­tr-o cameră mică a aşa-zisului club. Şi totuşi, fostul cazinou din staţiune ar putea fi uşor transformat intr-un club. Dar Direcţia Generală Balneo-Climati­­că din Ministerul Sănătăţii nu se ocupă de asemenea probleme. Tot aşa stau lucrurile cu cinematograful de vară din Olăneşti, a cărui „reamenajare“ a început acum patru ani. Se vede însă treaba că — deşi există fonduri — în­treprinderea regională cinematografică Piteşti n-a reuşit timp de patru ani să se ocupe de această lucrare. Cum pot sta nepăsători tovarăşii de la Di­recţia respectivă a Ministerului Sănă­tăţii (de care ţine această staţiune) faţă de asemenea probleme ? De altfel, situaţii ca aici întîlnim şi iu alte sta­ţiuni care ţin de acest minister. Pen­tru curmarea stărilor de lucruri amin­tite trebuie luate măsuri concrete, căci promisiuni s-au făcut in multe rinduri. Direcţia staţiunilor balneo-climatice de pe lingă C.C.S. s-a ocupat in mod deosebit de activitatea culturală din unităţile care-i aparţin. Organizatorii culturali au fost aleşi cu grijă şi pre­gătiţi temeinic. Activişti ai sectorului cultural dau îndrumări practice, pe te­ren, pentru ca manifestările să fie cit mai interesante, cu un conţinut bogat. Rămîne ca Direcţia respectivă să ex­tindă experienţa bună dobindită in unele staţiuni. Sintem in perioada de vară, cind creşte numărul celor ce pleacă la odih­nă şi tratament. In această perioadă activitatea culturală trebuie intensifi­cată. Consiliile şi colectivele culturale din staţiuni au datoria să-şi desfăşoare în aşa fel munca incit fiecare oaspete să se simtă bine, să petreacă în mod plăcut, să-şi îmbogăţească cunoştinţele, atît profesionale cit şi de cultură gene­rală. Serile tematice pe probleme va­riate, întîlniirile între fruntaşii din ra­muri diferite sau chiar din aceeaşi ra­mură, vor face ca oamenii să se cu­noască mai bine intre ei, să lege prie­tenii. Să nu lipsească din nici un plan serile sau după-amiezile distractive. De asemenea, conferinţele scurte, in­teresante vor atrage un auditoriu nu­meros. Toată atenţia faţă de calitatea spec­tacolelor date de artiştii profesionişti ! S-a criticat in numeroase rinduri fap­tul că in staţiuni se prezintă spec­tacole necorespunzătoare. Se pare însă că mai există tovarăşi care nu prea ţin seama de sezisările făcute. De curînd la Tuşnad, o echipă care a venit aici în numele circului din Sf. Gheorghe, a primit aprobarea Sfatului popular regiona­l să prezinte un spec­tacol de trei sferturi de oră. Publicul a fost indignat atît din cauza preţu­lui ridicat al biletelor, cit şi din cauza nivelului scăzut al aşa-zisului spec­tacol. Sunt nenumărate posibilităţi pentru organizarea unei activităţi culturale interesante şi Instructive în staţiuni Este necesar ca acestea să fie pe deplin folosite, iar acolo unde nu există incă condiţii corespunzătoare, să fie create. Toate mijloacele cultu­rale să fie puse in slujba asigurării unei odihne plăcute, meritată de oa­menii muncii. Veşti din întrecerea socialistă Primii vagoneţi de cărbune la abatajul 42 Minerii de la Anina au sărbătorit duminică darea în funcţiune a puţu­lui central al minei Anina şi deco­rarea unor muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul trustului cărbu­nelui Anina care s-au distins in muncă la executarea acestei impor­tante lucrări La festivitate au fost de faţă reprezentanţi ai Ministerului Minelor, ai Consiliului Central al Sindicatelor, ai C.C. al Sindicatului muncitorilor mineri, ai organelor locale de partid şi de stat, delegaţi de la celelalte mine bănăţene : Coman, Secul, Coz­a şi Ponor. Festivitatea a fost deschisă de tov. Gh. Bengescu, preşedintele comitetu­lui de întreprindere al trustului cărbu­nelui Anina. Tov. Ion Ţundrea, direc­torul trustului cărbunelui Anina, a felicitat călduros pe harnicii mineri care au reconstruit într-un timp record, cu aproape un an şi jumătate înainte de termen, puţul central de la mina Anina. Felicitîn­d pe minerii Aninei, tov. Nicolae Schwartz, locţiitor al ministru­lui Minelor, a subliniat că recon­strucţia puţului central reprezintă u­­nul din cele mai importante succese ale tehnicii miniere din ţara noastră. Această importantă lucrare minieră a constituit o şcoală de înaltă califica­re pentru mineri şi va contribui la dezvoltarea succeselor în domeniul lucrărilor de pregătire pentru desco­perirea de noi rezerve de cărbuni cocsifica­biili. A urmat solemnitatea decorării minerilor şi tehnicienilor care s-au distins in munca de reconstrucţie a puţului central de la mina Anina. S-a dat apoi citire listei minerilor, tehnicienilor şi inginerilor care au fost premiaţi cu sume de bani din fondul directorului. După solemnitate a avut loc darea în funcţiune a puţului central de mină. Tov. Nicolae Schwartz, locţiitor al ministrului Minelor, taie panglica de la uşile coliviei. Din adîncul pămîn­­tului, de la abatajul 42, au ieşit primii 4 vagoneţi cu cărbune cocsifi­­cabil extras de brigada condusă de Vasile Ţăcăluş. Benzina, motorina şi petrol peste plan BRAZI (coresp. „Munca’’). — în­trecerea socialistă ce se desfăşoară sub lozinca „Să valorificăm cît mai bine fiecare tonă de ţiţei”, a cuprins colectivele de muncă de la rafinăria nr. 7 din Brazi-Ploeşti. Aplicînd cu a­­jutorul inginerilor şi tehnicienilor o serie de noi măsuri tehnico-organiza­­torice ca : montarea unui granic-as­censor la coloana principală şi a două răcitoare la instalaţia C.T.2, introdu­­cerea unui dispozitiv pentru ridicarea şi înlocuirea serpentinelor la răcitoa­­rele de benzină etc., s-a reuşit să se ajungă la micşorarea timpului de re­paraţii a instalaţiilor în primul seme­stru al anului, la prelucrarea cu 0/35 la sută mai mult ţiţei şi reducerea cu 5,58 la sută mai multă benzină, mo­torină şi petrol peste plan. Luptînd pentru coordonarea mai justă a regimurilor de temperaturi şi presiuni la instalaţii şi aplicînd un regim tehnologic adaptat fiecărui sort de ţiţei distilat în parte, rafinorii au reuşit să dea din aceeaşi cantitate de ţiţei supusă prelucrării, un plus de 3.738 tone benzină, în primele 6 luni ale anului, 1569 tone petrol şi 9600 tone motorină. Datorită acestui lucru productivitatea muncii pe această pe­rioadă a crescut cu 9­83 la sută faţă de cifra planificată. In mod deosebit s-au evidenţiat colectivele de muncă de la instalaţiile D.A. 2, şi C.T. 2 în cadrul cărora lucrează ing. Dumitru Grămadă şi Ion Borcan, distilatorii Niculae Stan, Niculae Roşea, Ion Călin, Gh. Neagu şi fochiştii Gh. Ţirban şi Ion Stoailă, care s-au situat în tot timpul în fruntea întrecerii. Rodnicul bilanţ al primului semestru BUCUREŞTI (coresp. „Munca").­­ In fiecare zi, de la fabrica „Cerami­ca“ din Bucureşti, pleacă peste 150 de maşini, ce transportă pe şantiere zeci de mii de cărămizi şi alte mate­riale de construcţii fabricate aici. A­­ceastă întreprindere aprovizionează în special şantierele de construcţii ale blocurilor muncitoreşti din Floreasca, Gri­viţa Roşie şi Vatra Luminoasă Calitatea produselor livrate este apre­ciată pe toate şantierele, ea consti­tuind de altfel unul din obiectivele întrecerii. Bilanţul cu care colectivul acestei întreprinderi a încheiat primul se­mestru din acest an este deosebit de elocvent. Planul producţiei globale a fost depăşit cu 38 la sută. Produc­tivitatea pe cap de muncitor a cres­cut cu 7 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 1 la sută în ciuda timpului nefavorabil care a cauzat în­treprinderii unele pagube. In 6 luni, muncitorii fabricii au trimis pe şan­tier 1­60.000 cărămizi peste plan şi 215.000 blocuri beton care înlocuiesc 1.720.000 de cărămizi. Realizările ob­ţinute se datoresc în mare măsură şi introducerii micii mecanizări. Astfel, la secţia blocuri s-au introdus benzi transportoare care pe lîngă că eli­mină munca manuală a adus o creş­tere a productivităţii muncii în acest sector de 20 la sută. Concursul cercurilor artistice de amatori ale sindicatelor In clişeu , zilele trecut, pe sce­na teatrului C.C.S. spectatorii au aplaudat echipa de dansuri forma­tă din salariaţi ai Academiei R.P.R., interpreted un dans ma­ghiar. Fotografie: P. COZIA Sute de cetăţeni ai Capitalei au ocazia să admire talentul artişti­lor amatori care se întrec în ca­drul fazei orășenești a celui de-al IV-lea concurs al cercurilor artis­tice de amatori. Un bufet „Expres“ la Ploeşti PLOEŞTI (coresp. „Munca").­ Pe una din clădirile de pe strada Repu­blicii din localitate, a apărut de cu­rînd o nouă firmă vestind deschide­rea bufetului „Expres". Faptul că a­­ceastă unitate a trustului de alimen­taţie publică locală a fost aşteptată cu multă nerăbdare îl dovedește nu­mărul mare de consumatori care vi­zitează zilnic bufetul. Premisele îndeplinirii­ planului anual în mai puţin de 11 luni Aplicînd pe scară din ce în ce mai largă metodele avansate de lucru ca : organizarea muncitorilor în brigăzi simple şi complexe, metoda Chirişi, exploatarea fagului în catarge ş. a., precum şi printr-o serie de măsuri teh­­nico-organizatorice, colectivul de mun­că de la I.F.E.T.-Falcău a reuşit să realizeze cu o lună mai devreme pla­nul producţiei globale pe întreg se­mestrul I în proporţie de 123 la sută, iar producţia marfă în proporţie de 101 la sută. La 18 VI 1956 s a dat fabricilor de cherestea peste planul se­mestrului I, 3.760 m. c. lemn rotund răşinoase şi 140 m. c. buşteni gater fag. De asemenea s-a livrat minelor de cărbuni 2.700 m.c. lemn mină, fabri­cilor de hîrtie şi celuloză 1.500 m.c. lemn de foc şi 9.700 mst. etc. S-au evidenţiat brigăzile complexe conduse de tovarăşii Arcadie Popescu, Veniamin Juravl­e, Silvestru Păduche şi Nicolae Popescu care au realizat între 110-140 procente faţă de plan. Cîştigul mediu realizat pe cap de muncitor a fost de peste 1.000 Iei lu­nar. Pentru buna organizare a muncii în brigăzi simple s-au evidenţiat to­varăşii Dumitru Juravle, Victor Oma­nia, Dumitru Pleşea, Petru Popescu şi alţii. O preocupare deosebită a comitetu­lui de întreprindere şi muncitorilor, a constituit-o problema reducerii preţu­lui de cost. In primele 5 luni, preţul de cost a fost redus cu 4,48% pe uni­tate de produs faţă de sarcina pla­nificată. Ca urmare a reducerii pre­ţului de cost s-a îmbunătăţit simţitor situaţia materială a muncitorilor. Pentru perioada M.31.VI, ei au primit premii de peste 300.000 lei. Factorii principali care au contribuit la reducerea preţului de cost au fost: respectarea condiţiilor de exploatare, sortarea judicioasă a produselor lem­noase, utilizarea raţională a mecanis­melor, atelajelor proprii şi mijloacelor de transport C.F.F. şi auto. Analizînd rezultatele din această perioadă şi ţînînd seama de condi­ţiile realizate pentru lunile şi trimes­trele următoare, se poate spune că la I.F.E.T.-Falcău s-au creat premizele îndeplinirii integrale a planului de producţie pe anul 1956, în mai puţin de 11 luni. Ion Chinezu corespondent voluntar jucătoarele noastre de handbal s-au dovedit a fi cele mai bune din lume aminică seara a sosit de la Frankfurt pe Main o veste care ne-a umplut inimile de bucurie: echipa reprezentativă de handbal fete a R.P.R. a cucerit titlul de campioană a lumii. Oamenii muncii din ţara noastră le felicită din toată inima pe m­erele noastre reprezentante sportive şi le urează tot mai multe succese. Jucătoarele noastre au obţinut această strălucită performanţă datorită atît înaltei lor pregătiri tehnice, tactice şi fizice cit şi exemplarei lor puteri de luptă, dirzeniei lor izvorite din dragostea adincă faţă de patrie. Ele nu au precupeţit nici un efort pentru a reprezenta cu cinste mişcarea noastră sportivă. „ Exemplul jucătoarelor de handbal va însufleţi şi pe ceilalţi sportivi ai noştri care nu vor precupeţi nici un efort în obţinerea unor valoroase rezultate in viitoarele intilniri internationale. Prin telefon de la Frankfurt pe Main La capătul unei lupte dîrze E inutil să vă mai spun că atît eu și mai cu seamă jucătoarele noastre nu ne-am revenit încă din emoțiile trăite în timpul de­cisivei partide de duminică. Am avut prilejul să fac numeroase deplasări cu echipa feminină de handbal. Pretutindeni am admirat puterea lor de luptă, ambiţia şi voinţa lor extraordinară. In meciul de duminică s-au întrecut pe ele visele. Din nenumăratele dovezi ale înaltului lor patriotism voi aminti acum doar de una In timpul unui plonjon, Irina Nagy, portarul echi­pei noastre reprezentative, s-a acci­­dent­at la mină. Dindu-şi seama insă cită nevoie are echipa de dinsa, de priceperea şi indeminarea ei, Irina Nagy a continuat totuşi să joace. Cind s-a terminat meciul şi jucătoarele noastre au deven­t campioane mondiale am întrebat-o pe Irina Nagy cum se simte. „Foarte bine !" mi-a răspuns ea, copleşită de bucuria victoriei la obţinerea căruia a contribuit atît de mult. Aşa au luptat jucătoarele noastre ! La sute de kilometri depărtare de patrie, ele au reuşit să facă să răsune puternic pe sta­dionul din Frankfurt imnul repu­blicii noastre dragi. Jucătoarele noastre ştiu că dobindirea unui ast­fel de succes a fost posibil datorită grijii statului nostru democrat­­popular pentru mişcarea de cul­tură fizică şi sport. De aceea, mindre de victoria obţinută şi hotă­­rite să repurteze noi victorii, ele işi îndreaptă cu recunoştinţă gin­­durile către Partidul Muncitoresc Român, către guvernul ţării, către patrie. PETRE CAPRA preşedintele comisiei centrale de handbal. (Citiţi în pagina IlI-a corespon­denta speciala de la Frankfurt pe Main, transmisă de tovarăşul Ion Balaş, vicepreşedinte al C.C.F.S.), Elena Jianu căpitanul echipei Irina Nagy Irina Gunther Aurelia Sălăgeanu Iozefina Ugran Aurora Popescu Maria Scheipp Carolina Roceanu Ileana Colesnicov Lucia Dobre Mora Windt Elena Pădureanu Victoria Dumitrescu Ana Starck' Magda Haberpursch . t­­a ev­o» cs 1 Cu toate forţele şi mijloacele la strîngerea recoltei In toate regiunile ţării a început re­coltarea păioaselor, îndată ce culturile dau în pîrgă oamenii muncii de pe ogoare pornesc cu toate forţele şi mij­loacele la strîngerea recoltei. Pînă a­­cum cele mai mari suprafeţe au fost recoltate în regiunile Craiova, Bucu­reşti, Timişoara şi Constanţa. In ra­ioanele Calafat, Cujmir, Corabia, Ca­­racal şi Segarcea dirn regiunea Cra­iova, recoltatul griului se desfăşoară din plin. La gospodăria agricolă Izbi­­ceni secerişul griului a fost terminat. In regiunea Craiova a început de la 9 iulie săptămîna record la seceriş. Aproape în toate regiunile a început semănatul porumbului furajer în mi­rişti. Suprafeţe mai mari au fost în­sămînţate pînă acum în regiunile Crai­­ova, Bucureşti, Oradea şi Constanţa. Săptămîna aceasta în majoritatea regiunilor va începe din plin secerişul griului. In fiecare sat şi comună, în fiecare gospodărie de stat, gospodărie colectivă şi staţiune de maşini şi trac­toare munca trebuie în aşa fel orga­nizată încît să se folosească toate mijloacele existente la strîngerea re­coltei, să se lucreze cu întreaga capa­citate de lucru a maşinilor şi să nu se piardă nici o zi şi nici o oră bună de lucru. Este necesar ca în acelaşi timp cu secerişul să se desfăşoare dezmi­­riştitul, căratul snopilor la aici, astfel ca la 3—4 zile după recoltat să în­ceapă treierişul. Primii snopi... BAIA MARE (de la trimisul nos­tru). In ultimele zile, vremea deve­nind favorabilă, odată cu întreţinerea culturilor oamenii muncii de pe ogoare din regiunea Baia Mare au trecut şi la strîngerea recoltei de pe hectarele însămînţate cu orz şi griu. In raioa­nele Cărei şi Satu Mare, în multe G.A.S., gospodării colective şi pe tar­lale ale ţăranilor cu gospodării indi­viduale, secerătorile-legători au ieşit în lanuri lăsînd în urmă primii snopi din noua recoltă. La G.A.S. Cărei, de pildă, numai în cîteva zile, cele­ patru combine şi cele cinci secerători-legători care lucrează acum pe cîmp au reuşit să recolteze orzul de pe o suprafaţă de 85 hectare. De asemenea, la G.A.S.­Satu Mare s a terminat în întregime recoltarea celor 198 hectare însămînţate cu orz. La secţiile din Satu Mare, Odoreu şi Dorolţ din aceeaşi unitate a început şi treierişul, în primele zile treierîn­­du-se peste 25.000 kg orz. De puţină vreme s-a pornit şi la secerişul griului de toamnă. Fruntaşi în această acţiune sunt colectiviş­ti din Berveni, raionul Cărei. Deocam­dată suprafeţele recoltate sunt mici, însă în viitoarele zile se va putea lucra din plin. Pînă acuru­, în întreaga regiune a fost recoltat orzul de pe 900 hectare, iar griul pe o suprafață de­­peste 100 hectare. In prima zi a „Săptămînii record“ Din iniţiativa comitetului regional de partid şi a comitetului executiv al sfatului popular regional Craiova, in­tervalul 9—16 iulie a fost declarat săptămină record pentru grăbirea re­coltării păioaselor In scopul evitării pierderilor de recoltă, organizaţiile de partid, sfaturile populare comunale şi organele agricole, au dus încă cu cî­teva zile înainte de începerea săptă­­­mînii record o intensă muncă de lă­murire în rîndul oamenilor muncii de pe ogoare, îndemnîndu-i ca în săptă­mîna record să realizeze zilnic la re­coltare o viteză de cel puţin 41.000 hectare pe regiune. Desfăşurînd larg întrecerea sociali­stă, membrii gospodăriei agricole co­lective „Steagul Roşu“ din comuna Salcia, raionul Cujmir, au terminat în prima zi a săptămînii reco­rd recolta­rea celor 107 hectare însămîntate cu grîu. In prima zi a săptămînii record în raionul Cujmir, raion fruntaș pe re­giune, viteza zilnică la recoltarea pă­ioaselor a fost depășită cu peste 20 la sută. Pînă în prezent au fost re­coltate peste 12.300 hectare cu păi joase. Cu fiecare tractor cel puțin un hantru zilnic peste pian Urmînd pilda mecanizatorilor de la S. M. T.-Pantelimon Brigada a 12 de la S.M.T., „1 Mai“­­Brăila se numără printre brigăzile fruntașe. In întrecerea socialistă desfă­șurată în muncile agricole de primă­vară s-a situat pe locul II. Aici lu­crează tractorişti destoinici ca Mir­­cea Marin, organizator al grupei sindi­cale, Năstase Ciucaşu, Ion Cristea, Vasile Burcu, Policarp Ciobanu ; şef de brigadă este Constantin­­Cosma. Un mănunchi de oameni inimoşi, hotărîţi să cîştige primul loc pe staţiune. Cînd am poposit la S.M.T. ,,1 Mai" i-am găsit meşterind pe lîngă trac­toare, batoze şi secerători-legători. Făceau ultimele pregătiri înainte de a ieşi în cîmp, pe ogoarele gospodăriilor colective sau întovărăşirilor repar­tizate. — Gata, băieţi — se adresă tracto­riştilor, Cosma, şeful brigăzii. Ce s-au­de cu cisterna ? Cine s-a dus după alimente ?... In acea zi, către ora prînzului, brigada urma să iasă în cîmp. Mircea Marin — organizatorul grupei sindi­cale — de comun acord cu şeful bri­găzii, a chemat pentru cîteva minute tractoriştii la o discuţie. Vroia să le vorbească de iniţiativa tractoriştilor de la S.M.T. Pantelimon de a rea­liza cu fiecare tractor cel puţin un han­­tru zilnic peste plan. S-au strîns chiar la sediul comitetului sindical. — Băieţi — le-a spus Cosma. — brigada noastră s-a clasat în primă­vară a doua în întrecere. E un lucru bun. Dar, noi putem să cucerim şi titlul de brigadă fruntaşă pe staţiune. Asta depinde numai de noi. Şi, forţe avem. Mircea struneşte grozav trac­torul. Buriu, fiind vechi în meserie, face de asemenea lucru de ispravă. Ceilalţi aşişderea. Putem să depăşim mult sarcina de plan în vară. Dar, va trebui ca zi de zi să nu fie nici unul sub normă, să secere cît mai mult cu fiecare agregat, să tremere continuu. Să lucrăm aşa cum s-au an­gajat să lucreze semetiştii de la Pan­telimon. Ăştia au ca obiectiv în între­cere să facă cel puţin un hantru zil­nic peste plan. Ce ziceţi, ne angajăm să urmăm exemplul celor de la Pan­telimon ? Au urmat cîteva clipe de tăcere, căci cei dintr-a Xll-a nu aruncă vorbe în vînt. — Eu cred — a rostit organizatorul de grupă Mircea Marin — că în mun­cile de recoltare ce ne stau în faţă vom putea să ocupăm locul I în între­cere. Cu M.T.Z.-ul meu, înl­ăturînd mersul în gol, folosind mai bine, ziua de lucru şi maşinile socotesc că pot realiza zilnic cel puţin un hantru peste plan cit şi-au propus cei de la Pantelimon, poate chiar doi hantri. — De acord cu tine — s-a sumeţit Policarp Ciobanu care sta rezemat de tocul uşii. — Doi hantri zilnic peste pian se pot face. Teren avem, maşini avem, calificare avem. Eu unul nu voi lipsi o zi de la brigadă şi voi îngriji mult mai atent maşinile. Mai trebuie însă ceva. In primăvară eu am avut greutăţi din pricina întîr­­zierilor în aprovizionarea cu piese. A­­cum să nu se mai repete lucru ăsta pentru că orice întîrziere înseamnă pierdere de boabe. Rind pe rînd şi-au spus cuvîntul şi ceilalţi tractorişti. Buriu, de pildă, a arătat ca întrucît lucrează pe tractor K.D. 35, un tractor „mai pretențios" — după spusele lui — s-a angajat să muncească astfel ca în fiecare zi să facă un hantru şi jumătate peste plan. — înainte de a încheia şedinţa mai vreau să zic cîteva cuvinte — a con­tinuat şeful brigăzii. — Văd că toţi vă alăturaţi iniţiativei. Am toată în­crederea în voi. Cer însă comitetului sindical să urmărească­ evidenţa între­cerii, să nu se mai întîrzie apariţia foii volante. Ea trebuie să apară la timp, la decade, pentru ca noi să cu­noaştem şi rezultatele obţinute în între­cere de celelalte brigăzi. Şi mai e ceva. In primăvara aceasta am mîn­­cat mîncare caldă doar de două ori. Să nu ni se mai servească numai sa­lamuri şi marmeladă şi încă la un preţ ridicat. Cerem să se dovedească mai multă grijă faţă de aprovizionarea cu hrană caldă a tractoriştilor. Cît despre noi, ne vom strădui să fim la înălţi­mea mecanizatorilor de la Panteli­mon. Ing. agr. V. STANCU

Next