Munca, august 1956 (Anul 12, nr. 2730-2754)

1956-08-01 / nr. 2730

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R Anul XII,­­ nr. 2730 Miercuri 1 august 1956 4 pagini 20 bani Membrii de sindicat în sprijinul transformării socialiste a agriculturii Problemele producţiei şi munca politică de masă­­ strîns împletite In anul trecut, colectivul nostru — S.M.T. Chirnogeni — a fost fruntaş pe fără. Noi am realizat indici înalţi de productivitate pe tractor şi maşină, am redus preţul de cost şi am obţinut recolte mari pe terenurile lu­crate. Cum am reuşit acest lucru ? Foarte simplu: datorită unei bune organizări a muncii. Dar, mai este ceva : atenţia pe care am acordat-o muncii de transfor­mare socialistă a agriculturii. Şi înainte, noi am desfăşurat o oarecare muncă în această direcţie. Dar, ca să fim sinceri, am făcut-o mai m­ult sporadic. Ba, de multe ori, ne-am mulţumit să fim doar simpli mînuitori de agregate fără să înţele­gem că e de datoria noastră să fim şi agitatori in domeniul transformării socialiste a agriculturii. Aceasta ne-a făcut să trecem cu vederea dorinţa unor ţărani muncitori cu gospodării individuale de a se uni în di­ferite forme de cooperare agricolă. Cu alte cuvinte, nu i-am ajutat sa păşească cu un ceas mai devreme pe drumul belşugului. Consecinţa acestui fapt s-a răsfrînt­it asupra staţiunii noastre ; pină in 1955 in nici un an noi nu ne-am îndeplinit sarcinile de plan. Cel de-al ll-lea Congres al partidului nostru ne-a arătat cit se poate de clar care trebuie să fie conţinutul muncii noastre, că noi nu putem despărţi munca de producţie de munca de transformare socialistă a agriculturii, începutul a­­nului 1956 a însem­nat intensificarea ritmului de cooperativizare a agricul­turii in raionul Neg­u Vodă. La aceasta, o contribuţie importantă au adus-o şi mecanizatorii staţiunii noastre, toţi membrii de sindicat din colectivul nostru. O muncă cu conţinut în direcţia transformării socia­liste a agriculturii o pot desfăşura numai oameni bine pregătiţi. Iată de ce, în lunile de iarnă — din iniţiativa organizaţiei de partid — s-au organizat o serie de cursuri de pregătire profesională şi politică, cu toţi mecanizatorii din staţiune. Comitetul sindical s-a îngrijit de mobilizarea oamenilor care au frecventat cursurile sută la sută. Aici s-au ţinut o serie de conferinţe pe temele : „Statutul model al G.A.C.“, , Ziua-m­uncă şi repartiţia veniturilor in G.A.C.“, „Ce este fondul obştesc“, şi multe altele. In timpul liber au fost organizate echipe de agita­tori, care au mers prin diferite sate şi comune din raza noastră de activitate. S-a ţinut seama ca mecanizatorii să meargă in muncă de agitaţie, fiecare în satul său natal, sau unde a lucrat. Pe teren, agitatorii s-au lovit de o mare greutate: parte din familiile lor nu erau nici colectivişti, nici întovărăşiţi. Astfel a izvorit necesitatea de a lămuri să intre în colectivă sau în înto­vărăşire mai întîi membrii familiilor noastre, vecini şi cunoscuţi şi apoi pe ceilalţi ţărani muncitori. Şi, în majoritatea cazurilor, munca noastră a fost încununată de succes. Iată un exemplu: pontatorul alimentator Vlad Pantelimon în fiecare seară şi, mai ales duminicile cind prînzea cu părinţii, aducea regulat vorba şi despre intrarea acestora in întovărăşire. Dar, tatăl său nici nu voia să audă. — Bine tată, dar dumneata nu vezi că după un an de zile de muncă cîştigul dumitale este mai mic decit al întovărăşiţilor ? Pentru a-l convinge, Vlad Pantelimon a făcut com­paraţie cu intovărăşitul Gheorghe Stamatov din Chir­­nogeni, căruia după un an de muncă in întovărăşire i-au rămas cu peste 6.000 lei mai mult faţă de tatăl său, deşi intovărăşitul avea cu trei hectare mai puţin. Văzînd că fiul său Vlad Pantelimon are dreptate, tatăl a făcut cerere de intrare în întovărăşire. Exemplul tatălui său a fost urmat apoi de către mătuşa Rădiţa Pătraşcu şi de vărul Gheorghe Trifu. Aşa au procedat şi alţi mecanizatori ai staţiunii. O muncă rodnică au desfăşurat tovarăşii din conducerea S.M.T., organizatorul de partid şi activiştii sindicali; fiecare din ei a convins între 10—20 familii de ln raza de activitate a S.M.T. Chirnogeni toţi ţăranii muncitori fac parte din unităţile agricole cooperatiste ţărani muncitori să se alăture colectiviştilor şi ţăra­nilor întovărăşiţi , ei fiind exemplu pentru toţi meca­nizatorii S.M.T. In special ei au căutat să convingă cît mai mulţi ţărani mijlocaşi de a intra în G.A.C. sau în înto­vărăşiri. Din echipe făceau parte şi colectivişti ca Teodor Greceanu, fost înainte mijlocaş. Ei s-au dus în vizită la mijlocaşii Ilie şi Gheorghe Sava, care nici nu voiau să audă de colectivă. După o discuţie aprinsă cu aceştia şi mai ales cu soţia lui Ilie, bătrînul colectivist T. Greceanu se adresă femeii : — Ei, ce zici, surată, te alături nouă ? — Să mă lăsaţi în pace cu colectiva voastră. Nu aveţi nici ce mînca. — Eu cred că nu ai dreptate, la, mă Ilie, şi tu Gheor­­ghe, haideţi pină la mine acasă să vă arăt că acum, în primăvară, eu mai am jumătate de vagon de cerea­l din anul trecut. Cine este avantajat, eu sau voi ? Cin­tăriţi singuri că doară sînteţi oameni cu scaun la cap. Discuţiile au durat citeva zile. Pină la urm­ă, ţăranii mijlocaşi Ilie şi Gheorghe Sava s-au înscris în înto­vărăşire. Desfăşurînd zi de zi o astfel de muncă rodnică de convingere a ţăranilor muncitori cu gospodării indi­viduale, pe bază de exemple concrete şi comparative, mecanizatorii — toţi membrii de sindicat — din Chirnogeni, alături de munca organizaţiilor de partid, sub conducerea comitetului raional de partid, au reuşit ca la data de 28 martie 1956, întregul sector de activi­tate din raza acestei staţiuni să fie cooperativizat. Acest lucru are avantaje covîrşitoare atît pentru S.M.T. cît şi pentru colectivişti şi întovărăşiţi. In pri­mul rind, productivitatea muncii pe tractor, ca urmare a folosirii lui pe întinderi mari de teren a crescut de la an la an. Dacă în 1952 productivitatea muncii pe tractor convenţional a fost de 160 hantri realizaţi, apoi în 1953 a crescut la 249 hantri, in 1954 la 303 hantri, iar în 1955 la 398 hantri. Ca urm­are a folosirii deplinei capacităţi a tractoarelor, a scăderii numărului de ore neproductive prin înlăturarea deplasărilor în gol, cit şi a economiilor realizate de carburanţi şi piese de schimb, preţul de cost pe hanuri de lucrări a scăzut şi el faţă de cel planificat. Astfel, in 1953 a scăzut cu 2­48 lei pe hantru, in 1954 cu 5,41 lei, iar in 1955 cu 7,5 lei. Pentru colectivişti şi întovărăşiţi, ca urmare a lucră­rilor de bună calitate, prin respectarea tuturor regulilor agrotehnice, producţia medie la hectar a sporit. Astfel, la grîu, faţă de plan, s-a obținut o depăşire de 17 la sută, la ora 42 la sută, la oivăz 26 la sută, iar la po­rumb 30 la sută. In anul ac­esta, scontăm pe rezultate asemănătoare. Odată cu mecanizarea largă a procesului producţiei agricole şi creşterea producţiei la hectar, a crescut valoarea zilei-muncă, a crescut nivelul de trai al colectiviştilor. In raza de activitate a S.M.T. Chirnogeni întregut sector a fost cooperativizat. Nouă, mecanizatorilor, ne revine în prezent sarcina de a intensifica munca de lămurire şi de convingere a ţăranilor întovărăşiţi, de a transforma întovărăşirea în colectivă, in aşa fel ca vină la sfîrşitul anului cel puţin 85 la sută din suprafaţa totală de teren din raza noastră de activitate să fie co­lectivizată. Noi considerăm că asemenea activitate în munca de transformare socialistă a agriculturii pot desfăşura — sub conducerea organizaţiilor de partid — toţi mecani­zatorii din G.A.S. şi S.M.T. — toţi membrii de sindicat. Să arătăm ţăranilor muncitori adevăratul drum al belşu­gului pentru fericirea lor, a noastră, a tuturora. PETRE DENICU tractorist, ION MUSCALU combiner, PETRE BOBE şef brigadă, SIMA GHEORGHE mecanic, ARSENE FRATI­LA agronom sector, VLAD PANTELIMON pontator alimentator, S.M.T. Chirnogeni-Constanta. In cinstea zilei de 23 AUGUST La Institutul de Mecanică Aplicată al Academiei R.P.R. se fac experienţe pentru separarea factorilor de uzură la lagăre. Instalaţia pe care o vedeţi in clişeu permite determinarea cu precizie a momentelor de fre­care, a temperaturilor, presiu­nilor şi debitelor. Inginerii L. Roşeanu şi Olga Preoţescu, care cercetează problema separării factorilor de uzură la lagăre, urmăresc funcţionarea instala­ţiei în timpul unei determinări. Fotografia : M. MAYER (Agerpres) 731 tone laminate peste planul lunar REŞIŢA (de la trimisul nostru). — In depozitul de lingouri de la lami­norul Combinatului metalurgic Reşiţa s-au adunat, în ultima vreme, sute de tone de oţel turnat — rod al întrecerii oţelurilor pentru cît mai multe şarje rapide. Şi în fiecare zi, trenul uzinal aduce din hala oţelăriei noi transporturi de lingouri calde abia scoase din cochile. Laminoriştii abia prididesc cu treaba, dar nu se dau bătuţi, căutînd să ţină cît mai aproape pasul de ritmul de muncă impus de oţelari. Primul bilanţ al acestei vii întreceri a fost încheiat într-una din zilele săptămînii trecute cînd laminoriştii au întors ultima filă în calendarul de producţie a lunii iu­lie. In ziua aceea — cînd laminoriştii au îndeplinit planul lunar al secţiei — graficele de producţie de la fiecare echipă arătau bogăţie de realizări: 731 tone laminate realizate peste sarcinile lunare de plan. In fruntea întrecerii s-au situat echipele de laminatori de la linia reversibilă care și-au depășit sar­cinile de plan cu 17,3 la sută. Numai schimbul maistrului Alexandru Niculae a produs peste plan 90 tone laminate. La linia de tablă — care şi-a supra­­îndeplinit sarcinile de plan în propor­ţie de 113,5 la sută — schimbul mai­strului Ludovic Rouss a reuşit să-şi menţină întîietatea în întrecere cu 7 procente realizate peste sarcinile de plan. S-a mai evidenţiat şi echipa prim laminatorului Kratofil Francisc de la linia mijlocie care a dat peste plan 40 tone laminate de cea mai bună cali­tate. Creste productivitatea muncii . CRAIOVA — Depourile din ţară au început să primească noi lo­comotive din seria 150.000, fabricate la Combinatul metalurgic din Re­şiţa. In cursul lunii iulie Depoul C.F.R. Craiova a primit 10 locomo­tive din această serie. Ele au fost repartizate celor mai buni meca­nici, fruntași în întrecerea socia­listă. Lucrînd pe locomotiva cu se­ria 150 012, mecanicii Stan Anto­nie și Teodor Dobre au transportat numeroase trenuri cu tonaj sporit, realizînd cu 25 la sută mai multe transporturi de­cît făceau cu lo­comotivele pe care lucrau mai înainte. • BRAILA — In luna Iulie, uzi­nele metalurgice „Progresul“ din Brăila au livrat noi loturi de scre­­pere, rulouri compresoare, vinciuri electrice de tipul ,,Ostapenko", emreasoare, o maşină de extracţie ,,Lonea“, zeci de reductoare etc. Extinderea micii mecanizări şi In­troducerea unor noi măsuri orga­nizatorice au determinat creşterea productivităţii muncii cu peste 25 la sută faţă de anul 1955. • PLOEŞTI — Măsurile luate în scopul îmbunătăţirii procesului de producţie la uzina de reparat uti­laj petrolifer Poiana Cîmpina au dus la realizarea în luna iulie a unei producţii şi productivităţi mult sporite. Introducerea noului flux tehnologic de reparaţii pe an­­samble şi tipuri de maşini în secţiile tractoare şi auto a dus la sporirea cu 50 la sută a număru­lui de motoare care se repară zil­nic. Metalurgiştii de la această uzină lucrează acum cu un avans de aproape o lună de zile faţă de planul anual: la 26 iulie ei executau reparaţii în contul zilei de 23 August. Folosesc fiecare ora prielnica pentru recoltare DEVA — Colectiviştii, întovărăşiţi! şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din regiunea Hunedoara folosesc din plin fiecare oră bună de lucru pentru strîngerea recoltei. In raioanele Orăştie şi Alba s-au recoltat pină acum păioasele de pe aproape 65 la sută din suprafaţa cul­tivată, iar în raionul Hunedoara de pe aproape 64 la sută. In fruntea muncilor de recoltare se situează gospodăriile agricole colecti­ve şi întovărăşirile agricole. Multe din ele au terminat această lucrare şi au început treierişul. Colectiviştii din co­muna Miercurea, raionul Sebeş, au recoltat în 7 zile orzul de pe 5 ha. şi grîul de pe 100 ha. Imediat ce au ter­minat recoltarea, ei au început treie­rişul. La orz au realizat o producţie medie de 2.800 kg. la hectar, iar la grîu au obţinut pînă acum în medie 2 000 kg. la hectar. Şi întovărăşiţii din colonia Viile Noi, oraşul Deva, au terminat recolta­­rea şi treierişul. Ei au realizat de pe cele 18 ha. cultivate cu grîu, o pro­ducţie medie de 2.100 kg. la hectar, iar membrii întovărăşirii agricole din satul Bretea Mureşană, raionul Ilia, au obţinut de pe cele 15 ha. cultivate cu grîu o producţie medie de 2.200 kg. de grîu la hectar. In întîmpinarea Zilei Marinei R. P. R. Comandantul navei privi harta pe care mai înainte trecuse punctul navei, apoi fixă un alt punct ceva mai sus de primul și­ rămînînd cu creionașul în mînă, com­­­pară distanta dintre ele. Cu cîteva minute mai înainte, radiotelegrafistul îi înmînase o radiogramă — pe care o primise de pe mare. La 44° latitudine nordică şi 29° longitudine estică — se spune în radiogramă — un pescador se găseşte în imposibilitate de manevră şi nu se mai poate întoar­ce în port. Telegrafistul de serviciu recepţiona în con­tinuu S.O.S.... S.O.S.... S.O.S.... Undeva, spre nord, pesca­­dorul se lupta cu furtuna, fără miilor de m­om­isie. Putea fi dus oriunde. Izbit de vreo stîncă sau aruncat pe ţărm. Erau în pericol vasul şi viaţa întregului e­­chipaj. ...Vă luăm la remorcă!... Prindeţi parîma ! E greu să te apropii de o altă navă pe o aşa vreme fără ca să riști. Cu toate acestea, nava milita­ră se apropie de pescador și matrozul Androne Ște­fan, izbit de talazuri și de vînt, aruncă cu putere parîma celor de pe pesca­dor. Parîma a fost prinsă, dar un val mare s-a abătut peste puntea pescadorului smulgînd un marinar. Marinarii din echipajul pescadorului au aruncat co­laci de salvare. Totul însă a fost zadarnic. Priveau fără putere la tovarășul lor care se lupta cu apa învol­burată a mării. Marinarii militari intervin și iau mă­suri pentru salvarea omu­lui aruncat în mare. Dar cum puteau oare să-l aju­te ? Curba lui Butakov nu o puteau face mai ales că aveau și remorcă. O barcă la apă ar fi însemnat să fie răsturnată de primul val. Colacii de salvare se aruncau degeaba. Omul era aproape pierdut. Cu aprobarea comandan­tului, de pe puntea navei militare sări un om în apă. Cei de pe pescador priveau înfricoşaţi la militarul care a sărit în apă. Iată-l acum deasupra u­­nui val, la un metru de marinarul civil. A ajuns lîngă el. L-a prins cu pu­tere de braţ şi luptîndu-se cu apa, ajutat de tovarăşii care trăgeau parîma cu care era legat, l-a ridicat la bord. Echipajele celor două nave uitaseră de furtună, de momentele grele prin care trecuseră. ...Cu pescadorul la re­morcă, nava militară se în­dreaptă cu toată viteza spre baza principală unde va raporta comandantului că nava a executat o dublă misiune. Elev matroz POPESCU VIOREL O dublă misiune In timpul liber. La cabina de comandă matrozii învață să conducă vasul. In contul celui de al treilea cincinal PITEŞTI (coresp. „Munca“) Cînd l-am cunoscut cu vreo cîteva zile în urmă pe strungarul Alexandru Chiru de la uzinele „Vasile Tudose“ d­e regiunea Pitești, acesta lucra în con­tul lunii octombrie 1960. Astăzi am primit vestea că angajamentul strun­garului Alexandru Chiru de a termina sarcinile celui de al doilea cine nai pînă la data de 23 August a fost realizat la data de 30 iulie. Incepînd cu luna august, el v­a strunji piese în contul celui de al treilea plan cin­cinal. Succesele strungarului Alexandru Chiru se datorează faptului că el foloseşte metodele rapide de strunjire. In cadrul brigăzii de strungari pe care o conduce, el a experimentat o nouă variantă a cuţitului Colesov, căruia i s-au adaptat încă două tăişuri, lucru care a făcut ca timpul de strun­­jire a unei piese să se reducă de la 40 de minute, la un minut Şi jumă­tate. De asemenea, prin introducerea cuţitului Vorobiov s-au obţinut rezul­tate excepţionale. Toate acestea au ajutat brigada de strungari ca la data amintită să lucreze în contul lunii ianuarie 1959. Tinerii strungari Marin Tudose, Gheorghe Gheorghe, Tom­a Costescu, Radu Gheorghe şi Petre Păuna, calificaţi în cadrul bri­găzii, au acumulat bogate cunoşt­iţe. Cu 6 zile înainte de tovarăşul Constantin Gheorghiu, responsabilul brigăzii de legare a vagoanelor (operaţia de montare a osiilor la boghiuri şi lansarea vago­nului pe roţi), l-am găsit lîngă unul din vagoanele înşiruite pe liniile din spatele halei de reparaţii. Lucra de zor împreună cu echipa sa la ridi­carea cutiei vagonului de pe boghiuri. El se numără printre cei mai des­toinici oameni de la atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“-Iași. Colectivul său a realizat succese însemnate în între­cerea ce se desfășoară în cinstea lui 23 August. Planul pe luna în curs s-a îndeplinit cu 6 zile mai devreme, așa că într-o scurtă consfătuire s-a luat hotărîrea ca pină la sfîrșitul lunii să se efectueze, în afară de plan, legarea a încă 28 vagoane. O parte din bri­gadă a și început să lucreze la vagoanele defecte ce trebuie reparate în cursul lunii viitoare. Scoicarii i-am întîlnit mai zilele trecute pe drumul de ape căruia bătrînii pescari din părţile Brăilei îi mai zic şi Dună­rea Veche. Sub ploaia de aur a soa­relui de iulie, bărci vîrfuite cu scoici păreau cămile cărăuşind o preţioasă încărcătură. Pescuitul scoicilor nu-i o meserie ca oricare alta. Cere price­pere, îndemînare şi curaj. Sculele scoicarilor, un fel de greble mari, scormonesc pe fund de apă şi scot la lumină scoicile. Dar munca lor nu se rezumă numai la pescuitul propriu zis, ci include şi operaţiunea de fier­bere a scoicilor pentru a recolta apoi carapecele, materie primă folosită în industria nasturilor. Pentru ca aces­te fabrici să aibă asigurată materia primă necesară şi în perioadele cînd nu se poate pescui, primăvara, toamna şi iarna, scoicarii brăileni se întrec în­­dîljiţi în zilele acestea. Bătălia o dau pe apă şi pe uscat. De altfel se cuvine să amintim că întrecerea lor a devenit acum şi mai însufleţită: se apropie doar 23 August. Scoicarii au un jurnal de întrecere original: registrul de cîn­tar. Aci tovarăşul Marţian Cosmin, res­ponsabil cantaragiu de curînd venit din cadrele M.A.I. notează zilnic re­coltele aduse de pescuitorii de scoici. Cine este în frunte? Echipa lui Feo­dor Eremia care a adus în ultima săp­­tămînă 1600 kg. scoici. La un pas se află echipa lui Grigore Silvestru cu 1557 kg. Apoi cea a lui Constantin, Costin, care a adus 1200 kg. (Coresp. „Munca“) „Angajamentele noastre..." Apropierea marii sărbători a eli­berării patriei noastre este întim­­pinată de muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din întreprinderile clu­jene cu un mare avînt în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Aproape că nu vei găsi loc de muncă unde să nu zăreşti panouri ce poartă cunos­cuta inscripţie, dar în acelaşi timp mereu noua, mai plină de conţi­nut: „Angajamentele noastre...“ Sate electrificate „Planul de producţie pe luna trecu­tă a fost îndeplinit şi depăşit. Dar noi avem posibilităţi să îmbogăţim mereu realizările noastre, să ne în­trecem pe noi înşine”. Aşa scrie în procesul verbal al unei adunări sin­dicale ţinută recent la întreprinderea nr. 5 „Electromontaj“ din Cluj. Şi posibilităţile de creştere a producţiei, amintite în procesul verbal al adună­rii sindicale şi dezbătute pe larg în discuţiile purtate cu acest prilej s-au concretizat în angajamentele luate în întrecerea socialistă de către munci­torii şi tehnicienii diferitelor şantiere ale întreprinderii. Din acestea, cîteva merită să fie amintite. Colectivul de muncă de pe şantie­rul Iernut-Luduş şi-a depăşit în luna trecută planul cu 28 la sută. Acum el şi-a propus ca pînă la 23 August să termine linia care va electrifica comuna Luduş şi alte cîteva comune, să execute racordul şi postul de trans­formare la S.M.T.-Luduş. Muncitorii de pe alt şantier din cadrul întreprinderii s-au angajat ca pînă la aceeaşi dată să termine 3 linii de electrificare, care urmau să fie date în exploatare la sfîrşitul lunii decem­brie a.c. Nemulţumiţi... de succesele obţinute! Dacă voi sta de vorbă cu oricare dintre muncitorii fabricii de mezeluri şi conserve din Cluj, dar mai cu sea­mă cu cei din brigăzile fruntaşe con­duse de Moise Musca, Simion Ţibrea, etc. ei nu vor uita să-ţi amintească un lucru: „Cu realizările din primul semestru al anului, credem că ne si­tuăm în fruntea întreprinderilor din sectorul nostru". In 6 luni, colectivul fabricii a pus la dispoziţia consumatorilor cu 149,5 tone de preparate de carne mai mult decît prevedea planul. De asemenea, ei s-au angajat ca în cinstea marii sărbători să dea încă 60 de tone de preparate de carne pes­te plan. Sulamu­ştii — cei mai buni gospodari­­ ai întreprinderii Unii şoferi au o vorbă : „Cînd ma­şina merge bine, orice distanţă îţi pare mică“. Este o zicală care chiar dacă nu are actul de naştere datat cu secole în urmă şi-a găsit totuşi destui adepţi. Şi printre ei se numără şi şoferii de la întreprinderea regio­nală de transporturi auto-Cluj. La această întreprindere, îngrijirea maşinilor în vederea funcţionării lor normale este o preocupare de căpete­nie a fiecărui şofer. De altfel, rea­lizările din primul semestru al anului sunt grăitoare în acest sens. Econo­miile realizate prin prelungirea ex­ploatării între două reparaţii capitale şi periodice mari, se ridică la suma de 554.000 lei. Cele mai mari economii le-au do­­bîndit brigăzile formate din Ion Su­­ciu, Dumitru Bochiş, Simion Ludovic şi Mihai Hegheduş de la autobaza Cluj şi conducătorii Ilarian Vlasa, Ion Rusu de la autobaza Bistriţa. Fără îndoială că toate aceste rea­lizări le fac cinste şoferilor întreprin­derii amintite. Dar ei şi-au propus ca în cinstea zilei de 23 August realiză­rile fiecăruia să întreacă cu cîteva pro­cente realizările anterioare. C. PILOFF Extinderea experienţei fruntaşilor este neglijată Fruntaşul Nicolae Ionescu, croitor în secţia încălţăminte manuală a fa­bricii „Kirov“ din Capitală este dese­­­­ori popularizat, alături de alţi fruntaşi în producţie, la gazeta de perete şi la staţia de radio-amplificare a între­prinderii. De fiecare dată, cei care citesc articolele sau ascultă emisiunile, nu află despre fruntaşi decît că şi-au depăşit planul şi au realizat economii. Fără îndoială că pe muncitori i-ar interesa să cunoască prin ce mijloace reuşesc unii tovarăşi de ai lor să obţină rezultate deosebite în producţie. Dar, pentru comitetul de întreprindere, al cărui preşedinte este tov. Ion Rusu, extinderea experienţei fruntaşilor nu constituie o preocupare. De cîteva luni fruntaşul Nicolae Ionescu a iniţiat croitul în colective de cîte 2-3 persoane. De unde înainte vreme un croitor decupa singur toate piesele componente ale feţelor de pan­tofi, acum lucrînd în colectiv, munca se divizează, fiecare croind anumite piese. In felul acesta se pot realiza concomitent două modele de pantofi, iar productivitatea creşte cu cel puţin 25 la sută. In secţia încălţăminte ma­nuală toţi croitorii au îmbrăţişat ini­ţiativa tovarăşului Ionescu, şi aşa se explică faptul că numele lor sunt citate mereu la gazeta de perete şi staţia de radio-amplificare. Ştie comitetul c­e întreprindere de existenţa noii iniţia­tive? Fireşte. Chiar responsabilul co­misiei de întrecere, salarizare şî ino­vaţii—Marin Olteanu —şi el croitor în secţia marochinărie, s-a grăbit s o aplice obţinînd împreună cu tovarăşul Gheorghe Furtunescu rezultate cît se poate de bune. Nici prin gînd însă nu i-a trecut să folosească toate mijloacele ce le are la dispoziţie pentru populari­zarea iniţiativei cu pricina, să-i antre­neze şi pe ceilalţi croitori de la „Kirov“ s-o aplice. Un lucru e clar: comitetul de în­treprindere de la „Kirov“ a scăpat din vedere că extinderea experienţei frun­­taşilor este o sarcină de bază în mun­ca sindicală, în organizarea întrecerii socialiste. R. I. Un nou tip de mobilă Intre unităţile industriale fruntaşe din Regiunea Autonomă Maghiară se numără şi colectivul de muncitori şi tehnicieni ai fabricii de mobile ,,Simo Géza“ din Tg. Mureş. De curînd muncitorii acestui colectiv au hotărît ca în cinstea zilei de 23 August să confecţioneze un nou tip de mobilă. Primele garnituri au şi fost confec­ţionate iar alte 300 garnituri vor a­­pare în curînd în magazinele de des­facere. B. Bella corespondent voluntar

Next